Page 74 - Drumul_socialismului_1981_01

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 2:
Pag. 2

luminarea carnetelor de tmm 'Mă !T elevi;
%

membru ai Q.D.U.S. .............. UZĂM, CU FORJE ïPBOPBII,-PRODUSELE v 9,00 Teleşcoală
9,30 Curs de lim
9.50 Curs de lim
Cu puţin timp în urmă, la combustibil şi energie electri­ 10,10 Telecincmat
Depoul de locomotive C.F.R. că, la ridicarea nivelului po-- 1CORSUMULIB LOCALA Şl FONDULUI II JTAT J 11.35 Anunţuri şi
11,40 Cum vor!
Simerla a avut loc într-un litico-ideologic al membrilor scriem cor<
cadru sărbătoresc înmînarea ei, la îmbunătăţirea activită­ 12,00 Concert cd
unor noi carnete de membru ţii cultural-artistice ; a fost 13.00 Mozaic cu
tic-sportiv
sufletul tuturor acţiunilor edi­
al O.D.U.S. litar gospodăreşti întreprinse. Legóse - pe fiecare metru pairi! sie pămint din curţi şi grădini 18.35 S&pt&mîna
inmînarea a fost precedată 18.50 1001 de ser
de o succintă analiză asupra Primele carnete au fost în- 19.00 Telejurnal
19,20 Tcleenciclo]
modulul în care organizaţia mînate de către preşedinta 20.00 O naţiune
democraţiei şi unităţii socia­ Comitetului orăşenesc al taţie între aprilie—august şi în articolele viitoare vom prin unitati
Arc peste
liste de aici şi-a adus contri­ O.D.U.S., Elena Urican, mem­ Cum se construieşte apoi de ridichi de lună în­ prezenta şi alte variante. care, versu;
brilor O.D.U.S. Stela Capră, tre august—septembrie. Ro­
buţia la realizarea sarcinilor Radu Dorica, Maria Denghel, Ing. I. CĂLIM AN 20,30 Teatru tv.
cronica Ui.
economice ale depoului, la loan Bota II, loan Gardian, un solar şi ce se poate şiile se produc prin răsad, Trustul hariicuiîurii 22,05 Telejurnal
înfăptuirea celorlalte sarcini Mânase Popa, Elena Nistor iar celelalte două culturi N. BADSU 22,25 Nocturna t
social-culturale ce stau în faţo etc. prin semănat direct.
colectivului. Cei cărora li s-au inmînat cultiva iu el? CE CULTURI Si PRODUCT!! REALIZEAZĂ ÎN
A rezultat cu acest prilej carnetele s-au angajat să fie IfjADîC
îndrumată de organizaţia permanent exemplu în mun­ Cele mai bune condiţii Practicarea legumi culturii, SOLARUL SĂU PENSIONARUL IOAN LAZA
de partid, organizaţia demo­ că, să-şi îndeplinească în pentru construirea de sola­ a grădinăritului este o în­ D¡H SATUL LUNCA ? BUCUREŞTI
deletnicire deosebit de plă­
rii ni le 'oferă terenurile de
dioprogramul di
craţiei şi unităţii sacialiste a mod exemplar sarcinile ce le pe lingă casă — curţile şi cută şi utilă pentru toţi Radiojurnal ;
acţionat ferm pentru mobili­ revin, să-şi aducă contribuţia grădinile. Amenajarea de ■membrii familiei — vîrstnici Folosind un solar asemă­ mătate din curtea sa într-o presei; 8,10 Cui
zarea întregului colectiv la la înfăptuirea politicii parti­ solarii asigură folosirea mai şi tineri, pensionari. Aceas-, nător cu cel din desenul grădină roditoare. Afară, în diilor 9,00 Bule:
economisirea unor importan­ dului nostru. (Aureliu Bucur eficientă a puminLului aflat la cu atît mai mult cu cit alăturat, tovarăşul loan La- grădină, dînsul cultivă cea­ 9,05 Audienţă
Buletin de ştir
te cantităţi de materiale, — corespondent). za, din satul Lunca, pensio­ pă, roşii, castraveţi, ridichi, vista literară r;
în perimetrul satelor şi ora­ amenajarea unui soiar, cum
nar de mină, cultivă pe o
şelor. Experienţa, iniţiativa este cel din desenul alătu­ suprafaţă de circa 300 mp, usturoi, salată, varza, faso­ Cintece din fo
temporan; 11,00
şi spiritul inventiv al cetă­ rat, nu necesită cheltuieli salată, ceapă verde şi ri­ le urcătoare, morcovi, pă­ ştiri; 11,05 Atl:
ţenilor din localităţile jude­ prea mari. Aceste solarii pot dichi de lună, după care trunjel, mărar si alte legu- 11,25 Discoteca
A v an p reni i eră
ţului nostru au demonstrat fi realizate cu mijloace mo­ plantează cartofi de vară, me-verdeţuri. Producţiile pe 12.00 Buletin di
marile avantaje pe care le deste, la îndemîna noastră, varză de toamnă, castraveţi, care le obţine îi satisfac Radiopublicitate
au salariile in folosirea ra­ a tuturor (lemn rotund ne­ •gulii. El îşi produce nevoile gospodăriei sale, comoara folclor
ţională, cu randament spo­ fasonat, fier beton si cor- singur tot răsadul de mai dă şi l-a cop'i şi îi ră­ 12,45 Muzică de
13.00 De la 1 la
rit, a fiecărui metru pătrat rjier, prăjini şi araci, ţevi şi care are nevoie, iar mân. în plus şl însemnate ridian club; 10,
de pămint în producerea le­ diferite alte materiale re­ cantităţi pe ca;re le valori­ nai; 16,15 Unire-
gumelor timpurii, succesive cuperabile). Cheltuielile ca­ s'urpiusul îl valorifică pe simţiri; 10,30 F
• La Fabrica de mobilă din Petrila se află în execu­ şi asociate. Astfel se obţin re se fac cu construcţia lor piaţă Pensionarul loan fică şi obţine astfel veni­ tec românesc;
ţie, începînd din acest an, un nou produs - camera com­ producţii care acoperă nu se recuperează chiar în pri­ Laza şi-a transformat ju- turi frumoase. de ştiri; 17,30
ilem hora marc
binată „Belvedere I". Primele 50 de garnituri din seria O numai nevoile de consum mul an de folosire şi se ob­ le scrii; 20,00 .1
de fabricaţie vor fi finalizate în această lună. ale familiei, dar creează şi ţin şi venituri în plus. cîr. .'ce; 20,30 Â
Nouţi
• încălzirea apartamentelor din zona „Hermes“ din posibilitatea obţinerii, unor Iată ce venituri se pot fy'tis beit**, uşoară românca
Petroşani a fost îmbunătăţită prin conectarea celor două venituri suplimentare pen-, obţine prin valorificarea la actul Unirii,
grupuri de cazane de Ia centrala termină nr. 2. Este sem­ tru bugetele familiale, prim producţiei obţinute într-un naţiunii; 21,40 '
de aur; 22,00
nificativ că atît încălzirea, cît şi aprovizionarea cu apă valorificarea surplusului de soiar eu o suprafaţă de 200 22,30 Ring de da
caldă s-au îmbunătăţit fără consum suplimentar de căr­ legume pe piaţă. mp. la preţuri de achiziţie. felfea di letin de ştiri; G
stop muzical n
buni. TIMIŞOARA:
. • Constructorii din cadrul şantierului 3 din Vulcan, Producţia medie Preţ Valoarea litatca radio;
al I.C.M.M. au predat cantina minieră din localitate. Aici Produsul la 20tt mp unitar total® (lei)' din bâtrîni lăs;
de.muzică pop
vor putea fi pregătite zilnic 8 000 de porţii. Cantina se nească ; 20,30 „
află în fază de recepţie. Alte două asemenea construcţii Salată căpăţînă 3 000 buc. 0,75 2 250 steag e scris j
se află în diferite stadii de execuţie la Lupeni şi Petrila. Roşii 1 000 kg 2,50' 2 500 taj de cintece
21,00—21,30 Mu
• Protecţia muncii este un capitol căruia i se acordă Castraveţi 490 kg 3 1 200 românească.
o deosebită atenţie la întreprinderile miniere din Valea Fasole verde 400 kg; 3 1 200
Jiului. Anual se cheltuiesc în acest scop sume importante
pentru dotări. Recent, baza tehnico-materială a cabinete­ SUCCESIUNEA CULTURILOR DE LEGUME i £ l N E P
lor de protecţie a muncii, de la unităţile miniere ale ÏN SOLARII ¡ f t « m m
C.M.VJ., a sporit cu 10 casetofoane, 7 aparate foto cu DEVA: VVţi.
blitzuri, 7 aparate de mărit, 6 aparate de filmat şi proiec­ Cultura Perioada de vegetaţie Din ce se produce liu ( P a t r i a ) ;
ţie, 70 filme de protecţie a muncii şi un mare număr de Salată o c Lom brie—aprilie răsad plantat în desenul de faţă prezentăm un tip de sola* seriile I-Il (A
Al
afişe şi pliante. Roşi i aprilie—august răsad plantat construit din lier beton şi ţeavă. DOARA : (Flăcări
mortal
• Astăzi, la Casa de cultură din Petroşani va avea Castraveţi a ug. ust—octombrie semănat direct microfon (Si
Bizonul alb (A
loc un recitaf de cintece şi poezii patriotice sub genericul Fasole verde august—octombrie semănat direct Atlantide! (Co
„Hai să dăm mină cu mină", prilejuit de aniversarea a PETROŞANI: i
122 de ani de la Unirea Principatelor Române. O află variantă ele succe­ re perioada de vegetaţie CărbTtie extras sup îmenfar vra (Unirea);
siune se poate realiza ast­ cuprinsă între septembrie— pe vasul Pose
C-TIN IOVĂNESCU fel : Ceapă stufat (verdej martie, poate fi urmată de Puternic stimulaţi de eficientă a fondului . de iembrie); Moa I
(Republica);
plantată foarte des care a- roşii cu perioada de vege- sarcinile mobilizatoare ce timp rezervat producţiei, lombo la Londi
Şr oto zile din ia
le revin în acest an şi cin- minerii de la Lupani au cit „osc); VULi
Noua calitate şi coordonatele ei majore în industrie cinai, colectivele de mi- extras in plus faţă de sar- înălţime Drapelul
(Cuce
NEA:
neri din vestul Văii Jiu- cinile de pian Ia z:, ale
rul) ; ANTNOAS
lui au extras suplimentar, lunii ianuarie, peste 3900
(!
în perioada scursă de Ia tone de cărbune, ar cei neobişnuită Vis
URICANI:
(Urmare din pag. 1) făptuirea marilor sarcini tiv şi calitate produselor torirea să acţioneze cu per­ , . . . . „ di la mina Bărbăteni - Noiembrie); B
ce le revin în acest an, în realizate. „Să nu uităm nici- severenţă şi responsabilita­ 1 nceputul anului, msem- 80Q de cărbime coc _ Anastasia trece
voltării In ritm înalt a for­ întregul cincinal, obţinînd 0( -tâ — releva tovarăşul te in aceste direcţii, să-şi nate cantdaţi de cărbune. sificabiL ^ u se alătură> şic) ; ORAŞ'
f
seara, Irina !
ţelor de producţie ale ţării unele realizări importante, Nicolae Ceauşescu — că in îndeplinească prevederile de Astfel, prin folosirea cu j. hărnicie, minerii de Ia mionul de curs
n
şi, totodată, realizarea unei încadrarea în rigorile noii. acest domeniu orice rămâ­ pian, sâ-şi sporească apor­ maximum de randament Cariera Cîmpu Iui Neag, căra); GEOAG
calităţi noi, superioare în calităţi şr eficienţei econo­ nere in urină, chiar de cî- tul la dezvoltarea econo­ a modernelor complexe care au anunţat cea de a ranţa (Casa
HAŢEG : Bot
întreaga activitate econo­ mice ridicate, impun însă. teva luni, înseamnă scăde­ miei naţionale, mentţinrîrid mecanizate, printr-o bună 350-a tonă de cărbune (Popular); BR
mică şi socială. Aceasta im­ preocupări şi acţiuni mai rea competitivităţii pe piaţa judeţul Hunedoara printre pregătire a fronturilor de realizată suplimentar faţă cerea lui Vod£
pune să asigurăm organi­ stăruitoare. Este necesar ea internaţională“. judeţele cn mare pondere lucru şi printr-o utilizare de sarcinile lunii. — seriile -I-II
Cascadorul
Hoi
zarea superioară a produc­ în toate unităţile să se ac­ în vastul perimetru al în industria republicană. cultură); SI?,
ţiei şi a muncii în toate centueze pe modernizarea calităţii, un rol deosebit re­ Avem unităţi . economice de glorie (Mu
sectoarele, afirmarea largă şi perfecţionarea tehnologii­ vine cercetării ştiinţifice, mari, colective muncitoreşti Ultima noapte
— seriile T-TI
a revoluţiei tehnico-ştiinţi- lor de lucru şi pe promo­ creaţiei tehnice, chemate puternice, capabile să răs­
ficc, creşterea susţinută a varea altora noi, de mare. să susţină Consecvent şi la pundă prin fapte demne a- ţ&’^’VSSBSSSBBi
productivităţii muncii — productivitate, pe dotarea niveluri superioare înnoirea eestor comandamente ale i h orc
izvorul principal al sporirii cu maşini şi utilaje de înalt şi modernizarea producţiei actualei etape de dezvolta­
bogăţiei noastre naţionale randament şi cu consumuri materiale, promovarea teh­ re multilaterală a patriei
Rezultatele t:
— aplicarea viguroasă a reduse de materii prime, nologiilor avansate şi a pro­ socialiste. La rîndul lor, a- ianuarie 1981 :
noului mecanism economi- materiale, combustibil şi e- gresului tehnic, să determi­ vînd conştiinţa complexită­
Extr. I : 63,
co-financiar, creşterea pu­ nergie, pe creşterea gradu­ ne — prin soluţii tehnico- ţii; sarcinilor din primul an 77, 90, 56, 1.
ternică a eficienţei întregii lui de valorificare a mate­ ştiinţifice valoroase — creş­ al noului cincinal — privi­ Extr. a Ii-a
activităţi economice... Să rialelor refolosibile şi de re­ terea productivităţii muncii, te atît sub raport cantita­ 12, 1G, 36,.-'47.
perfecţionăm formele şi me­ cuperare a unor substanţe ridicarea nivelului calitativ tiv, dar mai ales al calită­ lei. Fond de cîşU
todele colective de orga­ din resursele minerale u- al produselor, reducerea ţii şi (eficienţei — organele
nizare şi conducere a pro­ tile, pe reducerea sub toa­ consumurilor, sporirea efi­ şi organizaţiile de partid w**aa3aam
ducţiei, să întărim demo­ te formele a consumurilor cientei economice. sînt chemate să adopte mă­ I%*REW
craţia muncitorească, auto- specifice. Acestor deziderate trebuie suri ferme, să vegheze la
conducerea şi autogestiu- Noua calitate şi eficienţa să-i fie subordonată şi per­ instaurarea unui climat de
pro
Timpul
nea, punînd tot mai larg in- ridicată impun — aşa cum fecţionarea continuă a pre­ lucru colectiv, creator, de­ 2X ianuarie X!
valoare marile posibilităţi a subliniat t o v a r ă ş u l gătirii cadrelor — obiectiv mocratic, să mobilizeze e- frumoasă, dar
de progres pe care le ofe­ Nicolae Ceauşescu şi la re­ aflat continuu pe agenda de nergic masele Ia înfăptui­ ies noaptea şi
ră brînduirea noastră so­ centa Plenară a Consiliului lucru a organizaţiilor de rea sarcinilor de plan, a Cer mai mul!
cialistă — o rinei iii rea liber­ Naţional al Oamenilor Mun­ partid, a consiliilor oame­ programelor de dezvoltare slab. Tempera
va oscila întrt
tăţii şi demnităţii umane, a cii — folosirea intensivă, la nilor muncii din toate uni­ economieo-socială a patriei. minus 9 grade
între
muncii pentru propria bu­ întreaga capacitate a poten­ tăţile economice. Să avem permanent ca ghid ximă Diminea
grad.
năstare şi fericire, pentru ţialului productiv al între­ Oamenii muncii hunedo- in activitatea noastră în­ ceaţă frecve
progresul general al pa­ prinderilor, creşterea sigu­ reni — minerii din Valea demnurile şi orientările se­ depune chlciui
triei“. ranţei în exploatarea utila­ Jiului, Ţara Zarandului şi cretarului general al parti­ ţa va persista
zilei. Aici tem
însufleţiţi db îndemnurile jelor şi instalaţiilor, pentru Poiana Ruscăi, de la Deva, dului, tovarăşul Nicolae ximă nu va
şi orientările secretarului realizarea ritmică, integra­ Certej şi Boiţa-Haţeg, side- Ceauşescu, promotor al u- 5 grade.
Pentru 25 ş
general al partidului nos­ lă a producţiei fizice, în rurgiştii din Hunedoara şi nei doctrine ştiinţifice, de 1981 : Vreme
tru, t o v a r ă ş u l Nicolae . sortimentaţia planificată şi Călan, energetioienii de la cuprinzătoare perspectivă a- rece. Cer vai
Ceauşescu, animaţi de pil­ în condiţii de rentabilitate Mintia şi Paroşeni, chimiş- supra edificării noii orîn- frecventă, cu
duitorul său exemplu de sporită, accentuarea activi­ tii din Orăştie, constructo­ duiri în patria noastră, mi­ chiciură.
La munte, v
angajament revoluţionar şi tăţii de rec ondition are a rii de obiective economice litant neobosit şi consec­ să. Cer mai
dăruire patriotică, oamenii pieselor de schimb şi îm­ şi social-culturale şi con­ vent pentru progresul şi Vînt slab pin
tip
întreprinderea
Tricoteza
lină
muncii din industria jude­ bunătăţirea activităţii de structorii de utilaj minier, prosperitatea poporului, Ecaterina Sucosd de tricotaje şase maşini; Hunedoara. muncitoare din est şi n<
la
lucrează
este
cu depunere (
o
ţului Hunedoara s-au anga­ revizii, reparaţii şi întreţi­ lucrătorii din industria u- pentru triumful socialismu­ disciplinată şi răspunde la toate chemările întreprinderii. văi. (Meteoro
jat cu toate forţele, încă de nere, îneît să se asigure şoară, din celelalte sectoa­ lui şi comunismului în Foto: VIRGIL ONOIU ciu: Iuliu Vro
la începutul anului, în în- fluentă procesului produc- re de activitate — au înda- România.