Page 75 - Drumul_socialismului_1981_01

20 © SÍMBÁTÁ, 24 IANUARIE 1981 Pag. 3

Co >e năt
m22^353 ! " ” i Amintirea iui Cura s De ia istericul act al Unirii, la marea
E Í U ^ E
\
Numai Şteian cel Mare a întruchipat idealul romă- ţ unitate noastre socialiste
bă spaniolă
bă franceză mai poale sta alături de nilor din cele două Prin- l
eca Vodă Cuza in ceea ce cipale şi aspiraţia scăpă- /
muzică priveşte locui desiătat pe rătoare ca un iar a romă- ) (Urmare din pag. t) dar în primul rînd însem­ de unitate şi independenţă 15 ani de eînd în fruntea
jim, cum partidului şi statului nostru
:ct care-1 deţine în memoria nilor robiţi de veacuri în ^ nătatea deosebită a istoricu­ naţională, ideal pentru care
.icaliv şi aleclivilalea populară. Transilvania. , fapt, s-a creat posibilitatea lui act din 24 ianuarie 1859 s-au jertfit zeci de genera­ se află tovarăşul Nicolae
Rural-ar tis- Cuza Vodă fiind totuşi aii- . Un seriilor francez, An- I ca în moţiunea Adunării rezidă în faptul că a pus ţii de luptători şi fără de Ceauşescu s-a înscris drept
ceva decît ilustrul său îna- dre Maurois, zicea că le- ad-hoc a Moldovei, unirea bazele statului naţional ro­ perioada cea mai rodnică
politică care nu ar fi fost posibilă
intaş. El a iost omul nou, genda se naşte după ce i să fie imperios reclamată mân modern, centralizat, existenţa patriei noastre. Pe şi bogată în împliniri din
deschizător de drum şi timpul şi uitarea au puri- J ca „dorinţa cea mai mare, cu un guvern unic şi o a- întreaga istorie a României.
>cdia vestitor al unei epoci noi, ficat realitatea. E un ma- ţ bună dreptate; secretarul .Acţionând în strânsă unitate
puternică cea mai generală, acea hră­ dunare legislativă unică, cu general al partidului nos­
: şi ideal, iar destinul l-a aşezat în- re adevăr aici, dar în ca- 1 nită din toate generaţiile o singură administraţie şi în jurul partidului, al se­
timp. Evo- tr-o răscruce a istoriei,- zul Iui Cuza lucrurile s-au / trecute, acea care este su­ o singură armată. tru, t o v a r ă ş u l Nicolae cretarului său general, tova­
i şi muzică unde, de obicei, înclrăzne- petrecut puţin mai aitiel: \ Ceauşescu, accentua că
..File din fletul generaţiei actuale, a- Pe târîm-economic a a- răşul Nicolae Ceauşescu,
irii“ Iile sc plătesc cu jertfirea legenda Iui n-a mai aştep- l cea care împlinită va face vut loc o creştere a forţe­ „fără unire, fără proclama­ poporul român a dobîndi-t
de sine. Nu poate ii soco- lat purificarea timpului şi 7 fericirea generaţiilor vii­ rea independenţei de stat. minunate realizări in dez­
T, lit de aceea nici dintre a uitării, deoarece eroul ) toare“. lor şi relaţiilor de produc­ însăşi fiinţa naţională şi voltarea şl modernizarea
voievozii'de odinioară, dar ei a tăcut parte dintre a- l Recunoscător sprijinului ţie, o lărgire simţitoare a dezvoltarea poporului ro­
gsEBggsg pieţei interne şi o deosebită mân, a naţiunii noastre nu forţelor de producţie, a e-
nici dintre regii de mai tir- cei oameni rari, capabili ! pe care masele îl dăduseră conomiei naţionale, în ridi­
ziu. Cuza Vodă a Iost — să nască legende încă din 1 alegerii sale ca domn al creştere a schimburilor eco­ ar fi fost posibile“. carea tuturor judeţelor şi
ca eroii din basme — un timpul vieţii. Care e se- l Moldovei, Alexandru ioan nomice. Resursele naturale Revoluţia de eliberare na­ localităţilor paţriei, în în­
: G,00 Ra- prinţ, pe care imaginaţia creţul popularităţii sale?, Cuza. în jurământul depus ale ţării au început să fie ţională şi socială de la 23 florirea puternică a ştiinţei,
nineţii; 7,00 poporului său l-a învestit Ni-1 spune Iorga: „Alexan-J cu prilejul învestirii cu tot mai mult valorificate August 1944 a reprezentat
,00 Revista — fără prea metri eforturi dru Ioan I a întruchipaiţ din punct de vedere indus­ învăţământului şi culturii,
erul melo- 1 prerogativele domniei ară­ trial, dezvoltîndu-se în ace­ o cotitură hotărâtoare în în îmbogăţirea continuă a
n de ştiri; dealtfel. — cu atributele lupta de veacuri a săracu l ta : „...voi păzi cu sfinţenie destinul istoric al Români­ vieţii materiale şi spirituale,
adio; 10,00 unui Făt-F/umos: înlr-ade- lui ţăran ro-mân, veşnic o- J drepturile şi interesele pa­ laşi timp transporturile pe ei. Exprimînd cerinţele obi­
10,05 Re­ văr frumos, generos, iubitor bijduit şl jignit (...) contra) căile ferate. Cea mai însem­ în perfecţionarea relaţiilor
lio ; 10,40 triei... voi fi credincios con­ nată consecinţă a creşterii ective ale dezvoltării ţării, de producţie şi sociale, a
lorul con- de dreptate, du dragoste acelor exploatatori ciin l stituţiei,. voi priveghia la aspiraţiile şi năzuinţele în­
Buletin de pentru umiliţii de veacuri toate neamurile şi cu nici. respectarea legilor pentru potenţialului industrial \ al tregului nostru popor, hotă- conducerii democratice a
cultural ; ai vieţii. O legendă, din- un suflet pe care er i-a * ţării a fost dezvoltarea pro­ societăţii. Participarea Ro­
,U“ : 11,35 toţi... neavînd în faţa ochi­ ri'rile congreselor al IX-lea, mâniei la dezbaterea şi so­
Radio-Tv. ; Ire sutele de legende de- fixat cu numele de ciocoi“ ^ lor mei decît binele si fe­ letariatului care, treptat, a al X-lea, al Xl-lea şi al
ştiri; 12,05 spre el începe astlei: A fost mereu cu un pas |HtS I ricirea naţiei române“. ajuns la un, nivel de orga­ Xll-lea ale P.C.R. au mo­ luţionarea tuturor marilor
12,30 Din „Bun suflet precum a fost înaintea veacului şi — ca nizare tot mai ridicat per­ probleme mondiale a făcut
ca '
ui nostru; Unirea principatelor a bilizat puternic întregul
romenadă; Cuza n-a iruii fost şi poate mulţi asemenea iui — a \ produs o vie impresie în miţând ca pe măsura scur­ nostru popor în marea ope­ ea România să se afirme ca
; 15,00 Me- nu va mai fi, cit ne va sta trebuit să cunoască gustul i rindut românilor din Tran­ gerii deceniilor, clasa mun­ ră de creaţie socialistă, de un detaşament activ al lup­
Radiojur- capul în nevoi, fie-i oase­ amar al pribegiei. Efigia citoare să se afirme cu tot tei pentru pace şi progres
cuget şi-n silvania, care se aflau încă propăşire multilaterală a
ri de cîn- le drepte şi sfinte! Vezi lui a rămas însă incorup- ) sub dominaţie străină. Ne­ mai multa ţărie drept forţa patriei. în întreaga lume, să se
00 Buletin câ era crai ales între mai tibilă în memoria neamu- 1 numărate au fost localită­ cea mai inamiatâ a socie­ bucure de preţuirea şi sti­
ii să-ntin- marii crailor şi de noi nu lui, aşa cum marele său ,' tăţii, singura purtătoare „Este limpede — subli­
18,00 Ore- se ruşina ! Aşadar, ca şi prieten Alecsandri l-a ne- 1 ţile de dincolo de Carpaţi nia t o v a r ă ş u l Nicolae ma tuturor popoarelor lu­
hanul cu în care entuziasmul faţă consecventă a idealurilor Ceauşescu în Raportul pre­ mii.
în Româ- Avrum lancu, — alt erou murit în vers : „O clipă l de progres, de'eliberare nar
— mu zic. copleşit de alecţiunea ge apărut-ai în plaiul veşni- de unirea Moldovei şi a Ţă­ ţională şi socială a poporu­ zentat la Congresul al XII- Alături de întregul popor,
i; 21,00 De neraţiilor — Cuza Vodă a ciei/ Şi vecinice mari fap- ^ rii Româneşti, aşa după cum lea — că marile succese locuitorii acestor meleaguri,
1 unitatea aprecia Al. Papiu Ilarian lui nostru. oamenii muncii hunedoreni
creţe, ani iost un crai. Cu o origine te lăsat-ai României,/ Năl- ţ Actele istorice memorabi­ obţinute de România socia­
iiojurnal ; lipsită de blazon, dar im­ ţînd din, părăsire antica-i ^ „era poate mai mare decît listă sînt nemijlocit legate acţionează cu înaltă respon­
; 24,00 Bu- punător, sociabil, spirilu- demnitate/ Prin magica U în Principate“. le înfăptuite în anii 1859, sabilitate comunistă pentru
—0,00 Non Unirea Principatelor ro­ 1877 şi 1918 reprezintă o de uriaşa activitate politi­ înfăptuirea politicii interne
urn. al, receptiv ta ideile noi nire şi sacra Libertate". că şi organizatorică desfă­
(
00 Actua- ale veacului şi cu gesturi mâne a avut ample şi pro­ înlănţuire -legică şi armoni­ şi externe a partidului şi
L0 „Jocu-i decise în aplicarea lor, el RADU CtOBANU funde consecinţe de ordin oasă, treptele de aur pe ca­ şurată de partidul nostru, statului nostru, pentru asi­
program politic, economic şi social. re a urcat poporul nostru care îşi îndeplineşte cu cin­ gurarea mersului neabătut
iră româ- ste misiunea istorică dc
al nostru pe drumul constituirii Ro­ al naţiunii noastre pe calea
’C“, mon- mâniei moderne, spre în­ forţă politică conducătoare socialismului şi comunisimi-
versuri ; 24 ianuarie — sărbă- . făptuirea idealului secular a societăţii“. Perioada celor lui.
uşoară toarea întregii noastre t
naţiuni este marcată pnn J
maniieslări omagiale de >
cald ecou patriotic. *
® „Un singur murmur j Radu Stanca : V E R S U R I Numai o bună colaborare
de izvoare“ este generi- |
cui sub care se va des- » Graţie strădaniilor Mo- lolită sete de cunoaştere
¿lomlci* nicăi Lazăr, Editura Dacia orizontul enigmelor exis-
curile ~ făşura astăzi, la Casa de j ură eficienţă
; HUNE- cultură din Deva, înce- , pune la dispoziţia cititori- tcnţiale.
alea salt pînd de la orele 17, un c lor de poezie autentică cea Şleian August in Doinaş
Probă de
irgistul) : spectacol omagial la reu- * dinţii ediţie critică a ver- scrie că viaţa dramatic (urmata din ocg 1) dă scrisă ; am solicitat res­ s-a trecut la verificarea tu­
; Lumea şita căruia îşi dau concur- ! surilor lui Radu Stanca, de scurtă a Iui Stanca es-
actorul) ; sul formaţiile corale ale | Consemnăm acest eveni- te un graţios joc al măşti- pectivilor gestionari să-şi ţi­ turor cintarelor. Cam în felul
la Hano- menl editorial cu maximă lor. fntr-adevăr, poemele la concluzia că in unele ra­ nă un caiet de comenzi. Pe ocesta înţelegem şi folosim
aventuri sindicalului învăţămînl, * ioane ale magazinului uni­ baza acestuia putem inter­ noi colaborarea" - o încheiat
(7 NO- de cameră al sindic atu- | satisiacţie, deoarece volu- lui Radu Stanca reflectă versal „Ulpia" se practica veni şi noi la depozite, la Alexandru Tudor.
:u noroc lui sanitar, artişti ama- , mul reuneşte aproape in- această neîntreruptă aller-
NI; Co- tegral producţia lirică a nanţă a măştilor. Irnbră- vrnzarea preferenţială. Am so­ conducerile întreprinderilor. Înţeleasa şi astfel aplicată,
ultural); lori ai aşezământului de | licitat colaborare de la in­ Nu e vorba de o hirtie in
ie (Mun- cultură gazdă, precum şi J poiivalentului om de cui- cinci hainele de un last specţiile de specialitate, de la plus, ci de o anumită ordine poate că nici nu ar mai tre­
A patra a din şcolile generale şi j tură, Radu Stanca, format baroc ale lui Corydon, orî bui adăugat nimic in favoa­
u); lo- în climatul de strălucitori- cele bizare afe Trubadu- miliţie, prin consiliul munici­ in metoda de a comanda rea ideii de colaborare. Re­
t (Mine* din liceele municipiului. I pal F.D.U.S., pentru organi­ mariă depozitelor. ţete nu dăm nimănui, in lege
r înătoare © Consiliul orăşenesc ' re efervescenţă spirituală rului mincinos, poetul nu zarea unui control complex. Tot în timpul controalelor
itoresc) ; de educaţie politică şi | a Cercului literar din Si- renunţă, lotuşi, la tonul este prevăzut cadrul în care
florie (7 cultură socialistă Brad . biu. In conştiinţa literară, coaie siv care îi conferă Am efectuai controlul, şi, ca am observat un fenomen : în se realizează colaborarea
: Duios, urmare, în cazurile de încăl­ mai multe magazine alimen­ controlului oamenilor muncii
caua ro- numele lui Radu Stanca a- discursului liric accente tare cîntarele „trăgeau" cu
Bunâ pare, de regulă, legat de particulare, venind din care a regulilor de comerţ cu diferite organisme. „Secre­
a); Ca­ Manifestări j conceptul resurecţiei bala- sfera suferinţei. Mc’.anco- s-au luat măsurile ce se im­ citeva grame in defavoarea tul" unei colaborări fructuoa­
să (Fla- puneau, cazurile mai grave cumpărătorului. Solicitasem în
iJ: Spe- omagiale dei. Parcurgerea atentă a lia răsună poliionic în loa- procesele verbale să se ve­ se este a nu lăsa nefolosite
iltură) ; volumului „Versuri“ rele- le viziunile poetice ale fiind prelucrate în colectiv. Nu prilejurile care se ivesc în
teerfield vă insă că această tendin- Iui Stanca, vreau să spun prin aceasta rifice cîntarele, d.ar măsurile diferite contacte cu cei cu
Xntoar- organizează astăzi, în ( că la „Ulpia" nu s-ar mai întîrziau. La o intîlnire cu di­
îşneanu ţâ de factură neoromanti- Poeziile lui Stanca iz- rectorii de întreprinderi co­ care controlul oamenilor
ALAN ; preajma statuii -„Avram - că este doar una dintre vorăsc dinlr-o venă lirică manifesta asemenea practici muncii e chemat să-şi uneas­
Casa de lancu", tradiţionala în- | faţetele liricii sale. Fidel originală, ceea ce tace ca anacronice. Fiind însă in a- merciale organizată de con­
: Vis lîlnire a cetăţenilor din J programului estetic, poetul acest volum să aducă în siliul municipal al F.D.U.S. că eforturile. Şi mai cu sea­
; ILIA: tenţia generală, ele s-au re­ am ridicat această problemă. mă secretul stă in insistenţa
Iragoste localitate la sărbătoarea » cultivă cu aceeaşi- profurt- contextul apariţiilor edito­ dus mult. cu care se urmăreşte rezol­
ni na). Unirii. Descinsă prin alo- ! zime şi alte specii litera­ riale luciul veritabil al Controlind aprovizionarea După intîlnirea respectivă,
cuţiunile proiesoritor Ro- ' re. Şi de flecare dală a- metalului nobil, incoroda- unor unităţi am observat că imediat am plecat prin ma­ varea unei probleme. De fopt
essbu mulus Neag şi Dorin Cri- | pare în textura lirică gra­ bil in timp. mulţi gestionari motivau ab­ gazine împreună cu directo­ aşa procedează formaţia pe
şan, manifestarea, va cu- - vitatea solemnă a celui ca­ rul I.C.S. mărfuri alimentare, care am luat-o ca punct de
watm prinde un amplu specia- J re scrutează cu o nepo- AL. COVACI senţa unor mărfuri cu faptul care, în treacăt fie zis, s-a referinţă în aceste ■ rinduri. Şi,
coi în aer liber, care se ' că le-au comandat telefonic simţit lezat de o asemenea a- după cum afirmă organele
din 23
va încheia cu Hora Uni­ 'ni- i VIZITĂ LA DOMICILIU depozitelor dar că acestea firmaţie. Convingindu-se insă municipale ale F.D.U.S., pro­
rii şi prin retragerea cu * nu au onorat comanda. Co­ la faţa locului, peste citeva cedează cu folos pentru cum­
31, 74.
torţe. | Primul fapt care trezeşte namică, plină de haz, asi- manda scrisă, e insă coman- zile am putut constata că părători.
, 58, 5. ® „E scris pe tricolor • un interes de excepţie ia- gurînd optime piste de
r
018 474 unire". Căminul cultural . fă de acest iiim american, desiăşurare pentru nişte r —
din Şoimuş găzduieşte J turnat în 1078, este acela interpreţi de magnitudinea
astăzi spectacolul de poe- | că pe genericul său ne în- lui Glenda Jackson şi
3.3X5» zie şi cînlece patriotice * tîlnim cu numele a doi V/ailet Matthan. 2). lla-
avind un inspirat gene- | prolagonişli, cunoscuţi de ward Ziei — evident in-
sssssă ric : „h scris pe tricolor J publicul nostru. Este vor- slruit în şcoala de mare
unire". Spectacolul, Ia I ba de Glenda Jackson, ca- ţinută a celebrei ,,comedii
pentru re prin talentul ei robust trăznilc“ care a răsărit
Vreme care îşi vor da concur- *
nai a- sul iormaţii de- copii şi şi polivalent a cucerii su- din solul adulat şi hulit
neaţa. tineret, va ii precedat de iragiile spectatorilor şi a- al Hollywood-ului — ex-
Vînt le opiniei de specialitate, ploatează cu tot aplombul
linimă expunerea „Noi vrem să j
14 şi ne unim cu ţara“. şi de Mlalter Matthan — atlt comicul de situaţie,
a ma- ® „Cinstim ziua cea mai ; actor cu disponibilităţi ge- cit şi cel de caracter, cre-
! şi 1 neroase. înd o textură iilmică pig-
seara mare a secolului“ este
re va titlul montajului lilerar- Pornind cu această ati- mentală cu risipă de fan-
l cea- muzical ce va deschide tudine la vizionare, cu a- tezie şi umor. 3). Cele
lursul tîl mai plăcută ne e sur- două personaje centrale,
t ma- astăzi, ia Şcoala genera-
ninus Î lă din satul După Pia- J priza constatînd că „Vizi- Ann Atkinson şi chirurgul
tră, manifestările dedica- | tă la dimiciliu“ este o co- Charley Nichols, parcurg
mărie medie autentică, spumoasă, drumul sinuos al acţiunii,
mţine I * te sărbătorii de la 24 ia- *
Ceaţă nuarie. Expunerea „Uni- IJ făcută cu meşteşug, o co- pînă la happyend-ul care
'e de * rea — naţiunea a fă- * medie demnă de interes stă sub semnul grimasei
J cui-o“, susţinută de prof. t din trei puncte de vede- burleşti, prinlr-o suită de
imoa-
•enin. * Viorel Vuiturar şi recita- ' re. 1). Grupul de scena- peripeţii ce, în transcrip-
•derat I lut de versuri şi cînlece ? rişti cunoaşte excelent fia cuplului Jackson-Matt-
Ceaţă toate legile dramaturgiei han, smulg irezistibile cas-
ră pe ; patriotice vor împlini e- |
>ervi- I moţionant patriotica ma- * iilmice, drept pentru care cade de rîs. Instantaneu din magazinul cu produse lactate şi panificaţie din cartierul Coroeşti al
* nileslare. elaborează o poveste di- C. ALEXANDRESCU Vulcanului (şef unitate Ioana Oneasa). Foto: MlltCEA JITEA
0 *