Page 85 - Drumul_socialismului_1981_01

CHEMARE LA ÎNTRECERE

întreprinderea miniera Paroşeni
câ&re toafc© unităţile din industria minieră

Transpunînd în viaţă sar­ şi folosirea tehnicii noi, a care l-am încheiat, adina
cinile cuprinse în istorice­ mecanizării principalelor recunoscători faţă de con-
le hotărîri ale Congresului operaţiuni din subteran. în ducex-ea de partid şi de
al Xll-lea al P.C.R., indi­ anul 1980, din totalul pro­ stat, personal faţă de se­
caţiile preţioase date de ducţiei de cărbune extras cretarul general al parti­
secretarul general al parti­ din abataje, 42 la sută s-a dului, Minerul de Onoax-e
dului, tovarăşul Nicolae obţinut din abataje cu me­ al Văii Jiului, tovarăşul
Ceauşescu, cu ocazia vizi­ canizare' complexă, iar 70 Nicolae Ceauşescu, oame­
telor de lucru în Valea la sută din lungimea lucx-ă- nii muncii de la întreprin­
Jiului, şi la Plenara Con­ rilor săpate în cărbune s-a derea minieră Paroşeni, în
siliului Naţional al Oame­ executat cu combine de frunte cu comuniştii, adre­
nilor Muncii din 19—20 ia­ înaintări. sează tuturor colectivelor
nuarie 1981, colectivul de Aceste realizări au fost de muncă din industria
oameni ai muncii de la în­ posibile datorită grijii deo­ minieră chemarea la între­
treprinderea minieră Pa­ sebite a conducerii parti­ cere pe anul 1981, angajîn-
roşeni a îndeplinit înainte dului şi statului pentru du-se să realizeze următoa­
de termen planul cincinal mecanizarea lucrărilor mi­ rele obiective :
1976—1980 la producţia fi­ niere, a înfăptuirii progra­ 1. Realizarea unei pro­
zică de cărbune. Nivelul melor speciale stabilite în ducţii nete suplimentare în
producţiei realizate a cres­ acest scop, printre benefi­ valoare de 3 000 000 lei.
cut an de an, ajungînd ca, ciarii acestor măsuri înscrx- 2. Depăşirea planului la
în ultimul an al cincinalu­ indu-se şi mina Paroşeni, producţia fizică cu 20 000
lui încheiat, să realizăm o care în cincinalul trecut a tone cărbune.
producţie cu 300 000 tone fost dotată cu 7 complexe 3. Creşterea productivită­
mai mare decît în 1975. de susţinere mecanizată a ţii muncii, calculată pe ba­
.Succesele obţinute în abatajelor, 16 combine de za producţiei nete, cu 2 la
creşterea producţiei de abataj, 8 combine de săpat sută peste prevederile de
li 1981, IN CINCINALUL CALITAIII SI EFICIENTEI cărbune şi eficienţei eco­ galerii, 10 maşini de încăr­ plan.
nomice au avut la bază cat şi alte utilaje. 4. Depăşirea planului la
sporirea pi-oductivităţii Puternic mobilizaţi de
Aport major al proiectanţilor h muncii, prin introducerea realizările din cincinalul pe (Continuare în pag. a 2-a)
COMITETUL DE PARTID
CONSILIUL OAMENILOR MUNCII
COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL ORGANIZAŢIEI U.T.C.
realizarea raer investită cu cesturi reduse
AU MAI ADRESAT CHEMĂRI LA ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE ANUL 1981 :
In acest cincinal, cînd în semenea, s-a avut în vede­ de apartamente, urmînd ca
toate ramurile economiei re reducerea consumului în continuare metoda să — întreprinderea de autocamioane agrozootehnice Bucureşti, către toate
naţionale şi în toate jude­ de ciment prin utilizarea fie extinsă. Pe această ca­ Braşov către toate întreprinderile din unităţile de construcţii-montaj ;
ţele se înfăptuieşte un vo­ unele elemente de con­ le se vor realiza importan­ industria construcţiilor de maşini ; — Institutul de cercetare, inginerie
lum impresionant de in­ strucţii a ^cenuşii de ter­ te economii de combusti­ — Consiliul unic agroindustrial de tehnologică, proiectare şi producţie pen­
vestiţii, asigurarea eficien­ mocentrală ca înlocuitor de bili (aproximativ 0,6 tone stat şi cooperatist Gîrbovi, judeţul Ialo­ tru industria anorganică şi metale nefe­
ţei economice a acestora ciment, la prepararea be- pe an la un apartament), miţa, către toate consiliile unice agro­ roase Bucureşti, către toate unităţile de
devine pentru proiectanţi toanelor. La acestea adău­ ceea ce înseamnă 148 tone industriale de stat şi cooperatiste ; cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologi­
un imperativ de o impor­ găm buna px-eocupare ce a pe an, la numărul de apar­ — Trustul de construcţii industriale şi că şi proiectare din ţară.
tanţă covîrsitoare. existat din partea proiec­ tamente propus — adică e-
La Institutul de proiec­ tanţilor în vederea utili­ conomii valorice de 220 000
tare liunedoara-Deva, acti­ zării unor materiale şi e- lei pe an. . SESIUNE DE EXAMENE LA I.M. PETROŞANI
vitatea din 1980 a urmărit lemente d.e instalaţii cu Nici investiţiile din sec­
scurtarea duratelor de e- consum redus de metal. torul agrozootehnic n-au
xecbţie la noile obiective,- Acţionînd în aceste direc­ fost uitate. La realizarea Pregătirea temeinică-,
uşurarea şi ieftinirea lor, ţii, în anul 1980 am redus obiectivelor din acest do­
creşterea productivităţii consumurile normate la meniu se utilizează, cu
muncii, reducerea consu­ principalele materiale e- precădere, materialele lo­ secretul succesului
mului de materiale şi e- nergointensive — ciment, cale.
nergie, promovindu-se sec­ fontă, radiatoare, oţel-be- Un bun eîştigat este şi — Bine, mulţumesc. Spu- man ne-a răspuns „nu exis-
ţiuni tip care, prin adap­ ton, conductori din cupru faptul că, in anul 1980, ne-mi te rog, de cit crezi ta secrete : cu creionul in
tarea la condiţiile concrete etc. — între 3,4 pină la 25 printr-o mai bună conlu­ că ştii ...fizică ? De nota mină, raţional, n-am trecut
de teren, au condus la ob­ la sittă. De asemenea, am crare între’ proiectanţi şi nouă ? Uite, pe mine m-oi mai departe pină n-am în­
ţinerea unor economii sem­ economisit 4 000 mc BCA, constructori, proiectarea convins că ştii de zece ! Dar ţeles". Şi ne-a mai destăi­
nificative. în acest sens, prin înlocuirea acestuia cu structurilor de rezistenţă de ce colegii dumitale de nuit ceva : ce mult au însem­
ponderea au deţinut-o zgură la realizarea termo- s-a făcut mai adecvat pro­ grupă, examinaţi pină acum, nat pentru conduita sa pro­
structurile din panouri izolaţiei teraselor. Estima­ cesului de industrializare a s-au prezentat slab? Care-i fesională şi morală cei doi
mari de beton prefabricat, rea /olumului total de e- lucrărilor de construcţii pe explicaţ'a ? — întrebă exami­ ani de producţie, dinaintea
la care se utilizează un nergie înglobată în mate­ şantiere, asigurîndu-se ast­ natorul, conf. univ. dr. Vasile facultăţii !
nou material termoizolant, rialele energointensive e- fel, din proiectare, creşte­ luşan.
betonul celular autoclavi- conomisite în anul trecut rea productivităţii muncii — Cred că sînt mai multe — La disciplina pe care o
zat marca GBN-T. Noua se cifrează la peste 10 mi­ şi reducerea cheltuielilor — răspunde studentul loan N. conduc am avut satisfacţia
soluţie înlocuieşte pojisti- lioane lcWh. de producţie, prin folosi­ Roman, din grupa 1224, anul de a da, în această sesiune,
peste 60 de note de nouă
renul, un material defici­ în perspectivă, acţionînd rea unor materiale mai u- ll-mine ingineri. Ca-n orice şi zece, numai la grupele e-
tar, care se obţine cu ma­ în conformitate cu preve­ şoare şi de randament ri­ colectivitate, şi la noi oa­ xaminate de mine — mărtu­
re consum de energie. derile. noii legi a investi­ dicat. Pe şantierele de con­ menii sînt diferiţi. Unii au riseşte conf. univ. dr. Vasile
Răspunzând cu prompti­ ţiilor, proiectanţii noştri strucţii de locuinţe a cres­ învăţat, dar n-au putut da luşan. l-au ajutat şi cursul,
tudine sarcinilor trasate de au în vedere găsirea unor cut gradul de mecanizare mai mult, ceilalţi puteau da bine legat de aplicaţii in
conducerea partidului nos­ noi căi, mai avantajoase, şi industrializare a lucră­ mai mult, dar nu s-au pre­ minerit, al cărui volum li a
tru, s-a elaborat şi intro­ de reducere a combustibi­ rilor, prin asigurarea din gătit. Şi mal sînt, unii, şi ti­ apărut anul trecut, dar şi
dus în docuhientaţiile eco­ lului. S-au elaborat, astfel, producţie proprie a 'unui mizi... ca mine. testele care pentru prima
nomice, pentru clădirile de proiecte pentru prepararea — Lasă, lasă, uite, văd că
locuit şi dotările social-cul- apei calde menajere cu a- Arh. C-TiM IAREMSCHI, în sesiunea asta ai luat un oară s-au organizat ritmic. La
examene am ţinut seamd de
turale, o nouă soluţie de jutorul energiei solare, directorul zece şi la geologie.
realizare a teraselor, pe pentru circa 320 de apar­ Institutului de .proiectare — Munca înnobilează — re­ aceste teste, lată, studenta
bază de zgură expandată tamente. într-o primă e- Hunedoarc-Deva plică zîcnbind. Angela Egri, din grupa 2157,
de furnal ca strat termo- tapă vor fi realizate insta­ — Dar şi obligă ! — preci­ la toate cele 5 testări din
iz'lant, în locul betonului laţiile de captare a enei'r zează asistentul universitar timpul anului a luat nota
celular autoclavizat. De a­ giei solare la un lot de 100 (Continuare în pag. a 2-a) ion Stoicoiu. zece. La examenul de acum,
la fel. Ca şi Vasile Coman,
Un divertisment binevenit organizatorul grupei de
PREMIERA la călan după ce, minute în şir, stu­ 'partid de la grupa 1225 a
Pe noua platformă si­ dentul I. N. Roman a dat facultăţii de mine, ca Laura Atelierul de reparaţii e-
derurgică a Călanului răspunsuri prompte, compe­ Barbu, Felicia Benea de la lectrice C.S.H. Bobinatorul
lu­
lorgos
un alt eveniment cu a- tente, la toate întrebările e- grupa 2157 şi mulţi alţii. Am crări de Dremos execută cali­
foarte
hună
dînci semnificaţii pen­ xaminatorului, întrebări lega­ avut grupe de la facultatea tate, fiind fruntaş pe 13S0.
tru economia naţională, te, desigur, de subiectele de de maşini de utilaje miniere
pentru sidex-urgia româ­ pe biletul de examen. „Dis­ — 2216, subingineri şi 2158,
nească : aglomeratorul tribuţia microcanonică" şi ingineri — în care toţi stu­
a pi-imit botezul focu­ „Forţe gravitaţionale. Inten­ denţii au promovat exame­ ÎN ZIARUL PE AZI:
lui. Acest eveniment sitatea cîmpului gravitaţio­ nele, iar la facultatea de © Acţiunea de iarnă
prevesteşte apropiata nal". Numai că întrebările mine qrupele 1228, ingineri a ziarului în zootehnie.
conectare în circuitul erau astfel formulate incit îl şi 1150, subinoineri au re­ Cum sînt îngi-ijite ani­
productiv a secţiei de determinau pe student să zultate bune. Pe ansamblu, malele ? Cum sînt gos­
aglomex-are. Sîmbătă (31 gîndească la legătura aces­ podărite furajele ? Două
ianuarie a.c.) este pro­ tora cu practica, cu mineri­ LUCIA LICIU luni n-au fost suficiente
gramată elaborarea pri­ tul. Cind i-am cerut să ne pentx-u înlăturarea unor
mei şai-je. vorbească desore modul în neajunsuri !
care s-a pregătit, I. N. Ro­ (Continuare în pag. a 3-a)
i le trei locuri s-au clasat ti­ Bl AU SOSIT CAIELELE. rel Tăroăşîoni de Ia Totoşli
* nerele Elena Balea, Lenuta I.C.R.M. ne informează că a muncesc cu hărnicie fer­ la
Călin şi Elena Maica.
transportul
reuşit să dea de urma caie-
şi
gunoiului
terenului
I 13 RECITAL DE POEZIE lelor, foarte solicitate în a- tilizarea cartofului. Pină destinat
cest sezon şi de foarte mult
culturii
acum
* PATRIOTICA. Sub îndruma­ timp aşteptate. Acestea au şi s-au fertilizat mai mult de
rea învăţătorilor Viorica Mi- fost trimise in reţea. Maga­ 100 ha, din cele peste 200 ha
I ¡5! CONCURS PROFESIO- zinele săteşti se pot adresa care se cultivă în acest an
de
la
Cornel
•. NAL, în organizarea comite- cu şi generală Miheţ Eiă.icni, depozHelor cVn zonă sau la cu cartofi, tratisnort.îndu-se
Şcoala
din
i tului U.T.C.- de la Hunedoara, pionierii Codruţa şi Ciaudia depozitul ca U.J.C.C. pentru mult a în circ o mai mult dc 4 000
coopera­
tiva
nou“
„Drum
tone dc în
„obiectele“
face
- la secţia croitorie din micro- Codrin, Kodica Jurca, Ro­ căutate să ajungă cit mai
raionul 4 a avut ioc zilele mana Crăciun, Florin Stingă repede la cumpărători.
I trecute un reuşit concurs pc şi Cristian Ciocan au prezen­
- teme profesionale „Cine ştie tat in faţa colegilor şi părin­ FI LA FERTILIZAREA O-
Tînăra confecţioncră Magdalena Silvester, de la întreprin­
derea dc confecţii Vulcan, deşi nu are o vechime mare de ¡ croitorie, • cîştigă“. In urma ţilor un emoţionant recital G OARELOR. Mecanizatorii
cind practică această meserie, se evidenţiază prin calitatea întrecerii disputate, după de poezie patriotică, moment Valentin Simina. Ioan Paseo-
deosebită a produselor executate. Foto : MIECEA JITEA ■> punctajul obţinut, pe prime- susţinut de proiecţii de filme. tcscu, Octavian Cohuţ şi Vio-
t