Page 86 - Drumul_socialismului_1981_01

’q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK;

CHEMARE LA ÎNTRECERE Propaganda vizuală - factor mobilizator 13 jj|||

Întreprinderea miniera Paroşeni în realizarea sarcinilor de producţie 16,00 Telex
16,05 Teleşcoa
către toate unităţile din industria miniera Una din laturile muncii riei“ şi a puţului principal, nul trecut, din legile adop­ 17,15 Creaţii <
pozitoru
politico-educative, pe care panouri mari aminteau cri­ tate recent de Marea Adu­ 17,30 Tragere!
(Urmare din pag. 1) — calificarea şi perfec­ locuri în cămine pentru comitetul de partid de la teriile celor patru iniţia­ nare Naţională — ne spu­ 18,00 Mult e
moaşă; 1
ţionarea profesională a u~ nefamilişti ; I.M. Petrila o foloseşte cu tive muncitoreşti ce se a- ne Tiberiu Svoboda, se­ bim...
nui număr de 586 munci­ pricepere, în scopul con­ plicau la mina Petrila. Este cretar adjunct cu propa­ 18,23 Munca
lucrările de deschidere şi tori şi policalificarea a 70 — trimiterea unui număr ştientizării minerilor, tutu­ vorba de „Dirigenţia mun­ ganda al comitetului de tivi. Ini
pregătire cu 500 ml. mineri şi electrolăcătuşi de peste 300 mineri în sta­ ror oamenilor muncii din citorească“, „Brigada de partid. Iar în momentul ţi
18,50 îooi de
5. Reducerea consumuri­ pentru abatajele dotate cu ţiunile balneoclimatei-ice ; colectiv, mobilizării lor în producţie şi educaţie so­ de faţă sîntem în plin pro­ 19,00 * 1 Telejuri
lor specifice de materiale complexe mecanizate ; — dezvoltarea bazei ma­ realizarea sarcinilor de cialistă“, „Brigada înaltei ces de reactualizare a u- 19,30 Actuali ti
şi energie, economisindu-se: — deschiderea de noi teriale pentru activitatea producţie, o constituie pro­ productivităţi“ şi „Contul nei părţi din propaganda 19,35 Reporta
ton ’81
200 mc lemn de mină; 100 rezerve de cărbune în stra­ cultural-educativă şi spor­ paganda vizuală. colector de economii al sec­ vizuală. Tot în această di­ 20,20 Tclecine
rac cherestea; 500 mii kWh tul 5, prin darea în func­ tivă. Acest lucru se poate ve­ torului“. recţie se desfăşoară şi ac­ 21,50 Melodii
energie electrică şi 50 tone ţiune a orizontului 360 m Se va acorda o atenţie dea de cum intri în curtea tivitatea gazetelor de pe­ ieri şi i
combustibil convenţional. cu 15 zile în avans ; deosebită intensificării unităţii. Peste tot, în lun­ rete, întreaga muncă de 22,03 Tclcjuri
6. Diminuarea cheltuieli­ — creşterea eficienţei ac­ muncii politico-ideologice gul principalelor căi de ac­ propagandă. Intr-adevăr,
lor de producţie cu 6 lei la tivităţii personalului TESA şi cultural-educative pen­ ces sînt amplasate panouri VIAJA DE PARTID cele trei gazete de perete
1Q00 lei producţie marfă, repartizat să lucreze o zi tru ridicarea continuă a mari, sugestive, care rele­ erau „la -zi“, mai exact «AD
din care cu 4,5 lei la chel­ pe săptămînă în activităţi conştiinţei oamenilor mun­ vă sarcinile reieşite din spus, prezentau deja cea
tuielile materiale. direct productive. cii şi creşterea x-ăspunderii Directivele Congresului al de a doua ediţie din a- BUCClîEŞl
Pentru îndeplinirea an­ în scopul stimulării ini­ fiecăruia faţă de sarcinile Xll-lea în acest cincinal, Mare putere de sugestie cest an. La „Minerul“, or­ dioprogramu
gajamentelor asumate, co­ ţiativei creatoare şi a spi­ profesionale şi obşteşti. în şi subliniază, concret, sar­ au şi panourile care în­ ganul comitetului de partid, Radiojurnal;
presei; 8,10
muniştii, întregul colectiv ritului de întrecere socia­ cadrul Festivalului naţional cinile minerilor de la Pe­ deamnă la economisirea e- această ediţie era dedica­ uliilor; 9,00 tl
vor acorda o atenţie spori­ listă, sub conducerea orga­ „Cîntarea României“ vom trila. ....... nergiei electrice, recupera­ tă reducerii consumurilor 9.05 Răspund
tă transpunerii în viaţă a nizaţiei de partid. Consiliul antrena colectivul la acţiu­ Există aici, în toate locu­ rea şi valorificarea fieru­ materiale, creşterii produc­ lor; 10,00 Bi
10.05 Interpi
orientărilor şi Indicaţiilor oamenilor muncii, cu spri­ nile de creaţie tehnico-şti- rile cu afluenţă mare, .cî- lui din subteran. Iar pen­ ţiei nete. „Tînărul miner“ populară ; 1
valoroase date de secreta­ jinul organizaţiilor de sin­ inţifică, cultural-artistice, teva puncte concentrate tru ca noul mecanism e- afişa sarcinile economice socialiste;
rul general al partidu­ dicat, U.T.C. şi F.D.U.S., educative şi sportive. ale propagandei vizuale. conomico-financiar sâ fie proprii ale organizaţiei de copii al Rî
tineret, iar gazeta satirică
11.00 Buletin
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae va acţiona pentru extinde­ Sîntem ferm hotărîţi ca, Unul dintre acestea se a- cit mai deplin înţeles, au releva cu haz şi pe un ton Microfonul i
Ceauşescu privind extinde­ rea iniţiativelor „Brigada prin realizarea obiectivelor flă în sala de apel a mi­ fost realizate şi expuse o Avanpremier
12.00 Buletin
rea mecanizării şi moder­ înaltei productivităţi şi de pj care ni le-am propus în nei. Aici sînt expuse pa­ serie de panouri, ce expli­ caustic, o serie de nereguli Din comoa
din activitatea unor mem­
nizarea tehnologiilor de lu­ educaţie socialistă“ la toa­ întrecerea socialistă pe a- nouri care redau situaţia că principalele elemente nostru ; 12,4!
cru din subteran, perfec­ te formaţiile de lucru din nul 1981 — anul de teme­ realizărilor zilnice, pe bri­ ale acestuia. Unul dintre bri ai colectivului. cîntccc ; 13,0
Dacă la toate acestea mai
ţionarea organizării şi con­ subteran şi a iniţiativei lie al noului cincinal —, găzi şi sectoare, şi totoda­ ele, cel intitulat „Ce tre­ evidenţiem şi felul în care 15.00 Club!
16.00 Radiojr
ducerii producţiei, întărirea „Contul colector de econo­ să îmbogăţim cu noi fapte tă, situaţia întrecerii socia­ buie să ştim despre pro­ se prezintă şi este dotat ordonate cei
ordinii şi disciplinei, folo­ mii“ la toate sectoarele de muncă frumoasele tra­ liste. De asemenea, pe un ducţia netă“, ni se pare punctul de documentare şi Noi inregist
sirea integrală a capaci­ minei. diţii miniereşti, răspunzînd panou intitulat sugestiv foarte expresiv. informare politico-ideologi- uşoară ; ie,5
— Ne-am orientat întrea­
„Legile ţării, legile noas­
cuiul ;
17,0i
tăţilor de producţie, utili­ Vom acorda o atenţie cu cinste însufleţitoarelor tre“ sînt expuse o serie de ga activitate din sfera vi­ că, bogatele colecţii de ştiri ; 17,05
zarea raţională a forţei de sporită ■ îmbunătăţirii con­ îndemnuri pe care le-a a- articole de interes major, zuală a propagandei în grafice, legi, planşe, revis­ miliei ; 17,3
muncă, creşterea gradului diţiilor de muncă şi de via­ dresat minerilor Văii Jiu­ privind legislaţia muncii, ideea de a face cit mai în­ te, mape cu tematică pe înfrăţite; 17.
triotice şi
de securitate a muncii. în ţă ale minerilor, în prin­ lui cel mai scump fiu al felul în care ea se aplică. ţelese, de comunişti, de toţi pi-obleme, putem conchide 1* * Orele s
acest scop vom acţiona cipal prin aplicarea urmă­ poporului român, tovarăşul oamenii muncii de la mina că la I.M. Petrila propa­ cert. de mu
pentru : toarelor măsuri: Nicolae Ceauşescu, pentru Tot aici, la „Faptul zilei“ noastră, sai’cinile concrete ganda vizuală este orien­ 20.30 Litera
sînt inserate cele mai im­
— punerea în funcţiune — creşterea gradului de a da patriei cît mai mult portante, mai semnificati­ ce ne revin din documen­ tată, într-adevăr, spre spri­ gii; 22,50 Ci
22.00 O zi ii
înainte de termenele stabi­ securitate a muncii prin cărbune şi de bună cali­ ve momente şi acţiuni din tele Congresului al Xll-lea, jinirea producţiei şi are Bijuterii mu
lite a 10 abataje frontale extinderea dotării cu apa­ tate, contribuind astfel la viaţa colectivului, între din cuvîntările tovarăşului rolul de a mobiliza colec­ 5.00 Non sto
turn.
cu o capacitate de produc­ ratură şi materiale de pro­ progresul şi prosperitatea care şi zilele de producţie Nicolae Ceauşescu la ple­ tivul de mineri la realiza­ a TIM1ŞO.
ţie de peste 280 mii tone tecţie, folosirea în cele mai patriei noastre socialiste. record în subteran. Pe co­ narele C.C. al P.C.R. din rea sarcinilor de plan. tualitalea n
pe an ; bune eondiţiuni a reţelei ridorul din zona „lămpă- octombrie si decembrie a- M. LIONEL vista sonoră
La început di
— creşterea ponderii pro­ de degazare şi de telegri- că politică,
ducţiei extrase mecanizat zumetrie, îmbunătăţirea ae- Ancheta ; C:
de la 42 la sută în anul rajului, întărirea controlu­ Acţiunea de iarnă a ziarului în zootehnie PARADOXURI litică ; Fişi
1980, la 56 la sută, în anul lui atmosferei din subte­ Am fi putut să reluăm 20.30 Ritmur
toionul dv. ;
1981, prin folosirea la în­ ran, întreţinerea în cele constatările raidului nos­ misiunea lin
treaga capacitate a utila­ mai bune eondiţiuni a căi­ tru din noiembrie în ce tăţi. Func.ţ:
jelor din dotare; lor de acces, a instalaţiilor sînt îngrijite animaîsîe *3 priveşte activitatea ce se româneşti
Poezii ale cs
— sporirea vitezelor me­ de aeraj, a maşinilor şi u- CUM desfăşoară la sectorul zoo­ clului litera:
„Ca
dii de avansare cu 2 la tilajelor, precum şi aplica­ sfntj gospodărite furajele s tehnic al C.A.P. Banpotoc Deva. de
miere“,
sută în abatajele frontale rea fermă a autocontrolu­ şi să le publicăm încă o Gh. I. Toliă
şi cu 3 la sută la lucrările lui muncitoresc privind sta­ dată, fiindcă situaţia ac­ literaturii ro
de pregătire, faţă de sar­ rea de securitate a locuri­ tuală nu prezintă schim­ dc librărie :
ţilor“, dc Li
cinile planificate ; lor de muncă şi respecta­ Două luni n-au fost suficiente pentru bări esenţiale. Se mulge şi
— creşterea indicelui de rea strictă a normelor de se curăţă grajdurile în a-
utilizare a fondului de timp protecţie a muncii ; înlăturarea unor neajunsuri! celaşi timp. Vasile Deac, i Ci ine
al personalului muncitor cu — îmbunătăţirea condi­ şeful fermei zootehnice, nu
1 la sută faţă de anul pre­ ţiilor de locuit ale perso­ şi-a schimbat obiceiul de
cedent ; nalului muncitor de la mi­ Au trecut două luni şi nimeni prezent la progra­ a veni la grajd după orele tria); Testul
Va
DEVA:
— reducerea cu 0,5 la su­ nă prin scurtarea termenu­ mai bine de la raidurile în­ mul de grajd, iar din rela­ şapte, ba chiar mai tîrziu, (Arta); HUI
tările celor cu care am
căci face naveta de la Hu­
tă a conţinutului admis de lui de dare în folosinţă a treprinse în sectoarele zoo­ REVENIM PE URMELE stat de vorbă rezultă că nedoara. Din partea con­ b'Tnul din z
cenuşă şi umiditate, faţă unui număr de 120'aparta­ tehnice ale cîtorva coope­ UNOR RAIDURI aşa ceva se întîmplă des­ ducerii cooperativei, cum căra) ; Fiice
derurgislul)
de nivelul stabilit în plan: mente şi asigurarea a 160 rative agricole de produc- DIN NOIEMBRIE 1980 ianuarie (Ai
ţie, publicate sub genericul tul de des. arăta un program lipit pe gostea se ii
„Cum se desfăşoară stabu- uşa biroului rezex-vat teh­ structorul) ;
laţia, cum sînt îngrijite a- PREOCUPARE nicianului însămînţător, tre­ Al treilea ss
nimalele Revenim prin ral, în sectorul zootehnic şi buia să fie prezentă la rea) ; Pe ar
Aport major al proiectanţilor la acele locuri pentru a con­ la baza furajeră este ordi­ Nu ne-am mirat deloc grajd Aurelia Iovan, bri­ seriile I-II-l
brie) ; Drapt
stata în ee măsură cele ne, doar că s-au înmulţit întîlnindu-1 pe inginerul gadieră, ce locuieşte chiar blica) ; LUI
cîinii, găinile şi pisicile în­
(Cui
nierii
realizarea unor investiţi! cu costuri reduse semnalate au fost înlătura­ scrise. probabil, şi ele în Ioan Popa, prezent dis-de- în satul Chimindia, unde mea vară
te sau îndreptate. programul de furajare, dar dimineaţă în sectorul zoo­ 'se află sectorul zootehnic, VULCAN :
dar în dimineaţa aceea n-a
tehnic al C.A.P. Hărău,
kley de pe
(Urmare din pag. 1) spaţii mai generoase de nu la capitolul siloz şi paie. fiindcă el şi-a făcut un fost văzută pînă la orele ceafărul); z
recreere şi sport, acorda­ CUM SE DESTRAMĂ La grajdurile din Bălata, statornic obicei de a-şi în­ opt. Preşedinta cooperati­ tă (Muncito
rea unei griji deosebite O PRIMĂ IMPRESIE Bejan, Căinel şi Păuliş cepe munca foarte devre­ vei, Victoria Vlaieu, susţi­ Pierdut şi re
PETRILA : :
volum mai mare de prefa­ conceoerii unor fronturi este multă dezordine, in­ me (şi în raidul nostru din ne că dinsa nu prea trece vasul Posei
bricate, în mod deosebit de stradale. diversificate şi în Ora cinci şi 4(1 de minu­ disciplină. noiembrie l-am găsit pre­ pe la grajdurile din Chi­ resc) ; ANII
panouri mari, care permit acelaşi timp unitare. în te. Geamurile tuturor graj­ zent la programul de mindia dimineaţa, fiindcă seri (Munci
un ritm ridicat de execu­ acest context, proiectanţii durilor C.A.P. Şoimuş erau HRANĂ PROASTĂ — grajd). acolo există şef de fermă CÂNI : Sing
teni (7 Nolc
ţie a construcţiilor. Utili­ sînt preocupaţi de găsirea luminate şi ne-am închipuit LAPTE PUŢIN care răspunde de bunul Praf sub so
zarea unor materiale loca­ soluţiilor optime de elimi­ că activitatea se desfăşoa- — Ce producţie de lapte mers al stabulaţiei. în plus, şie) ; GURI)
le. printre care zgura ex­ nare a monotoniei, a sen­ râ din plin. Presupunerea Pămîntul este îngheţat realizaţi zilnic ? .— îl în­ nici nu se prea împacă cu nu-1 cunoaş
(Minerul) ;
pandată de furnal, cenuşa zaţiei de repetabilitate. Se noastră s-a dovedit a fi e- bocnă aşa că intrarea în trebăm. Vasile Deac deoarece, deşi noua immă
de la termocentrală^ bolo­ vor proiecta fronturi cu xagerată. Programul a de­ sectorul zootehnic al Coo­ — Girca 350 litri. De la i-a atras de nenumărate pili lui Sar
vanii de rîu în betoane ci- jocuri de regim de înălţi­ perativei agricole de pro­ 1 ianuarie pînă acum, am ori atenţia să fie prezent GEOAGIU-13
despre
proi
cloprene, este urmarea fi­ me. cu largă diversificare marat. dar numeţi in graj­ ducţie din Bîrsău nu ridi­ livrat la fondul de stat a- la timp în activitatea din le (Casa de
dul nr. 2, unde Irimie şi
re. set a colaborării dintre în tratarea volumetrică şi că probleme, cum se în- proape 10 000 litri de lapte. zootehnie, omul întîrzie TEG : P ■ ti
beneficiar, constructor şi cromatică a faţadelor, uti­ Irina Dani, buni îngrijitori tîmplă toamna şi primăva­ Producţia, chiar dacă nu să-şi schimbe „stilul“ de tului 99 <Pc
Tentaţia;
Ci
proiectant. Această colabo­ lizarea de acoperişuri cu de animale, care vin în fie­ ra. La ora şase şi cinci­ este strălucită, poate fi a- muncă. în această situaţie potriva fric
rare s-a făcut simţită atît şarpante în zonele în care care zi la lucru la orele 5 sprezece minute, Ioan Pe­ pi-eciată ea bunicică şi se nu este de mirare că C.A.P. tură) ; SIM
îr activitatea de urmărire se pretează. De fapt. una dimineaţa începuseră cură­ tru şi Anuţa Şindeu înce­ explică prin furajarea şi Banpotoc livrează zilnic tatorul (Mi
Tînăra soţii
în execuţie cit şi în ex- din direcţiile principale de ţenia. Ceilalţi îngrijitori nu puseră mulsul. într-un alt îngrijii'ea bună a anima- între 11 şi 15 litri de lapte,
pl tar- ceea ce a condus studiu al proiectanţilor sosiseră încă. obiceiul uno­ adăpost muncea Gheorghe lelor. Vitele primesc în de la 15 vaci. Producţia
la îmbunătăţirea activită­ este aplicarea elementelor ra fiind de a veni la pro­ Hojda şi fiica lui Maria, fiecare zi coceni de po­ este derizorie, cu toate că
ţii '.-instructorilor. în pre­ tradiţionale, specifice zonei gram pe la şase, ba chiar elevă, care, de obicei, îi rumb, fin şi siloz, urmă- se face o furajare bună V'RE
zent. pentru toate oDiecti- noastre geografice, prelu- mai tîrziu. întrebăm de Fe- ajută în fiecare zi. Cei trei rindu-se cu stricteţe res­ Iar sfecla se administrea­
vele. indiferent de natura cr,.rea şi introducerea a- licia Negrilă. şefa fermei îngrijitori pomeniţi primii pectarea raţiilor stabilite ză din abundenţă. Explica­ Timpul p
l"r. ueneficiarul împreună cestora în rezolvările urba­ zootehnice, si ni. se spune au în îngrijire 95 de vaci, în funcţie de producţia de ţia constă în lipsa de pre­ azi. Vrem
cu
noaptea,
cu proiectantul şi con­ nistice şi arhitecturale ale că dînsa vine de obicei de­ de la care mulg zilnic 40— lapte şi de stadiul gestaţiei. ocupare a conducerii coo- Izolat vo:
structorul au Întocmit pro­ noilor ansambluri de lo­ vreme la grajduri, doar azi 50 litri de lapte. Gheorghe în grajduri este cald, cu­ perativei care consideră slabe. Vinti
grame de- urmărire pe şan­ cuit. s-a întîmplat să înth-zie... Hojda are în lotul său 61 de rat, oamenii muncesc îm­ încă zootehnia un fel de derat, cu
cale şi temi
tiere. ne faze de lucrări, a . în paralel cu aceste cău­ Din partea conducerii, coo­ vaci şi realizează la un muls brăcaţi în halate, anima­ cenuşăreasă. Drept pentru est, spult
tuturoi peraţiunilor cheie tări.'o atenţie deosebită se perativei nu se afla nimeni 24—25 1 de lapte. Puţin, lele arată bine. Un grajd care nu se mai miră ni­ Temperaturi
] văzute în proiect. acordă ridicării nivelului prezent la programul în foarte puţin.- Faptul nu se află în modernizare. meni cînd aude că o vacă —15 şi —10
Arhitecţii din cadrul in­ de confort, atît prin dota­ zootehnie, deşi, de obicei, este deloc firesc, dar se Doar la grajdul nr. 4 apa dă mai puţin de un litru xima de la
ui
Pentru
stitutului de proiectare rea ansamblurilor de locuit explică prin aceea că ani­ nu curge, fiind înfundată de lapte pe zi„. zile. Vreme
promovează în realizarea cu spaţii comerciale uni­ vine cineva în fiecare zi malele primesc mîncare instalaţia. Stăm de vorbă Avem însă convingerea în prima i
Ninst
ansamblurilor de locuit so­ tăţi sanitare, de învăţă- pe la orele şapte. întrebăm puţină. Li se dă, diminea­ cu îngrijitorul Gheorghe că, după această a doua re­ lului. munt<
La
luţii noi. menite să creeze mînt si cultură, dar mai a- de modul cum sînt hrănite ţa, după-amiaza şi seara, Struţ şi interlocutorul nos­ eu cerul si
snatii. urbane specifice fie­ les prin realizarea unor a- animalele şi ni se spune doar fin — care nici mă­ tru afirmă că oamenii din venire, cei în drept vor cădea nin
cărei localităţi, redueîn- partamente cu un număr că dimineaţa se pune în car nu este cîntărit — şi zootehnie sînt mulţumiţi lua măsurile care se im­ Vîntul vă ;
fieărl
pînă
du-se regimul de înălţime mai mare de camere, cu iesle siloz şi paie. căci fi­ paie, căci cocenii şi sfecla pun şi care să ducă ia din sectort
rentabilizarea
sectorului
în localităţile mici la P 4- 2 rezolvări funcţionale şi fi­ nul este puţin şl se tine s-au terminat. Din condu­ de condiţiile de muncă ce zootehnic. lind zăpads
le sînt asigurate şi de re­
sau 3 etaje, crearea de nisaje îmbunătăţite. perit. u mai tîrziu. în gene- cerea cooperativei nu este tribuţia ce o primesc. TRAiAN SONDOR serviciu ; l