Page 89 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 89
Mnărife generale aie oamenHi ÜÜ —
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA
cadru de afirmare a democraţiei socialiste,
a autoconducerî şi autogestîung economice
Au început adunările ge anterioară, pentru aplica
nerale ale oamenilor mun GHEORGHE VASIU, rea neabătută a politicii
cii si ale reprezentanţilor secretar al Comitetului partidului, a legilor ţării.
[dUOflUlHUNEDOAMl
acestora în întreprinderile judeţean Hunedoara Totodată, avîndu-se în ve
industriale, in construcţii, ‘ al P.C.R. dere că ne aflăm la înce
transporturi şi telecomuni putul unei noi perioade de
caţii, în institutele de cer pentru dezvoltarea econo cinci ani, determinantă
cetare, proiectare şi ingi mico-socială a României în pentru intrarea României
nerie tehnologică, în uni acest an, în întregul cin în rindul ţărilor cu dez
tăţile comerţului socialist, cinal 1981—1985, adresate voltare medie, la începutul
de alimentaţie publică, tu de ilustrul nostru condu anului în care Partidul
rism şi prestatoare de ser cător de partid şi de stat, Comunist Român va ani
vicii, în instituţiile social- cel mai iubit fiu al popo versa 60 de ani de la în
culturale. Forme instituţio- rului român, t o v a r ă ş u l fiinţare, intr-un an marcat
nalizate ale democraţiei Nicolae Ceauşescu, la re de alte importante eveni
noastre socialiste, instru centa plenară a Consiliu mente în viaţa partidului
mente puternice ale condu lui Naţional al Oamenilor şi a ţării, adunările gene
cerii colective a unităţilor Muncii. In spiritul acestor rale vor trebui să asigure
JUDEŢEAN economice — adunările ge imperative, ce derivă din prin caracterul lor profund
nerale ale oamenilor mun documentele Congresului de lucru — nu festivist —,
cii constituie la fiecare în al Xll-lea al partidului, a- de largă participare a oa
ceput de an prilej de ana dunările generale ale oa menilor muncii la actul de
liză amănunţită a activi menilor muncii trebuie să analiză, conducere şi de
Anul XXXIII, nr. 7224 JOI, 29 IANUARIE 1981 4 pagini — 30 bani cizie — adîncirea democra
tăţii desfăşurate în anul analizeze cu înaltă exigen
anterior şi a rezultatelor ţă şi răspundere patriotică ţiei noastre socialiste, creş
obţinute, de subliniere a modul în care s-au înfăp terea rolului autoconduce-
greutăţilor şi neajunsurilor tuit in anul 1980 sarcinile rii şi autogestiunii econo-
ridicarea
mico-financiare,
ŞEDINŢĂ COMITETULUI POLITIC economico-sociale din Ho- calităţii conducerii la ni
care s-au mai manifestat
în viaţa economico-socială
a unităţilor şi în acelaşi tărîrea primului Congres al velul fiecărui organ colec
Consiliului oamenilor mun
timp — prilej de adoptare cii, în toate verigile pro tiv de conducere, să de
acelor
adoptarea
termine
EXECUTIV AL C.C. Il PIR. a noi măsuri şi hotărîri ducţiei materiale. în ace măsuri care să permită
menite să asigure dezvol
tarea şi perfecţionarea laşi spirit să fie relevată pregătirea în cele mai bu
activitatea consiliilor oa
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Jivkov, prim-secretar al Comitetului Cen muncii în toate sectoarele menilor muncii, stilul şi ne condiţii a lucrărilor
Ceauşescu, secretar general al Partidului tral al Partidului Comunist Bulgar, pre de activitate, îndeplinirea metodele lor de muncă, Congresului al 11-lea al oa
Comunist Român, miercuri, 28 ianuarie, şedintele Consiliului de Stat al Republicii prevederilor de plan pe modul în care au acţionat menilor muncii care va a-
vea loc în zilele de 21—23
a avut loc şedinţa Comitetului Politic Populare Bulgaria. anul în curs-, sporirea con pentru materializarea mă
Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a aprobat în tribuţiei fiecărui colectiv surilor şi hotărîrilor adop
In cadrul şedinţei a fost dezbătut şi întregime şi a dat o înaltă apreciere re la opera de edificare mul tate la adunarea generală (Continuare în pag. a 3-a)
aprobat Raportul privind îndeplinirea zultatelor rodnice ale noului dialog la tilaterală a patriei socia
Planului naţional unic de dezvoltare eco- nivel înalt roraâno-bulgar. Desfăşurate liste.
nomico-socială a Republicii Socialiste Ro într-o atmosferă de cordialitate, de caldă în acest început de an LA INVITAŢIA SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDU
mânia pe anul 1980 şi pe întregul cincinal prietenie şi stimă reciprocă, caracteristică 1981, adunările generale a- LUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE REPUBLICII SO
1970—1980. Comitetul Politic Executiv a tradiţionalei prietenii roinâno-bulgare, re le oamenilor muncii şi ale CIALISTE ROMÂNIA, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU,
stabilit să fie dat publicităţii Comunica laţiilor dintre ţările, partidele şi popoa reprezentanţilor acestora au SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI BAAS ARAB SO
tul cu privire la îndeplinirea Planului rele noastre, convorbirile dintre tovarăşii loc intr-un climat de pu CIALIST DIN SIRIA, PREŞEDINTELE REPUBLICII ARABE
naţional unic .le dezvoltare economico- Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au ternică angajare generat SfRfENE, HAFEZ AL-ASSAD, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ
socială a Republicii Socialiste România în evidenţiat diversitatea, profunzimea şi de orientările şi îndemnu DE PRIETENIE IN ROMÂNIA, ÎN PRIMA JUMĂTATE A
LUNII FEBRUARIE.
perioada 1976—1980 şi totodată a adoptat trăinicia raporturilor dintre România şi rile de covîrşitoare impor
în legătură cu aceasta o IIotărire-Apel Bulgaria, care au cunoscut în anii socia tanţă teoretică şi practică
care se dă publicităţii. lismului o permanentă extindere şi diver
sificare. Cei doi conducători de partid şi
In continuare, Comitetul Politic Execu
tiv a examinat Raportul în legătură cu de stat au relevat cu satisfacţie că rela Seraliştii - oaeeni reveniţi pe ¡lăncile şcolii
ţiile de rodnică conlucrare roinâno-bul-
aplicarea măsurilor stabilite de Conferin
ţa Naţională a partidului din decembrie gare se dezvoltă şi se adîncesc continuu
1977 cu privire la perfecţionarea activi pe cele mai diverse planuri, pe baza prin in nevoia tirpfi orizontala «Maşterii
tăţii organelor de justiţie, procuratură şi cipiilor marxism-leninismului, ale deplinei
egalităţi, respectului independenţei şi su
ale Ministerului de Interne şi de îmbu veranităţii naţionale, în spiritul prevede — Nu ne-a obligat ni învăţ şi deşi am terminat elevii clasei a Xl-a A se
nătăţire a legislaţiei, stabilind măsuri co rilor Tratatului de prietenie, colaborare meni să facem liceul la se demult şapte clase, mă ral la o oră de mătemati-
respunzătoare. Comitetul Politic Executiv ral. Dar viaţa e din ce in străduiesc. N-avem prea că, cu profesorul Soos An
a subliniat obligaţiile consiliilor populare, şi asistenţă mutuală dintre România şi ce mai complexă şi ca să mult timp să învăţăm, dar drei, am constatat că acest
ale organelor de miliţie şi procuratură Bulgaria din anul 1970, S-a evidenţiat că înţelegi evenimentele, să te dacă sîntem prezenţi la obiect nu le este inacce
perfecţionezi
în
meserie,
sarcinile şi obiectivele stabilite de tova
de a aplica cu fermitate legile ţării pen răşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov să cunoşti cit mai multe, ore răminem cu lecţiile fi sibil. Dimpotrivă, le pla
xate din clasă.
tru întărirea ordinii publice. De aseme în timpul vizitei oficiale a delegaţiei de trebuie să înveţi — spunea Şi Dumitru Cocard, că ce. l-am văzut pe cei ale
căror opinii le-am consem
nea, s-a indicat organizaţiilor de partid, partid şi de stat a Republicii Populare Vasile Bota, lăcătuş-meca- ruia îi aparţine această nat la început şi pe alţi
organizaţiilor de masă şi obşteşti, mijloa Bulgaria în Republica Socialistă Româ nic co m p r e s o a r e Ia mărturisire, ca şi Vasile colegi, printre care loan
celor educative să intensifice munca poli nia, precum şi în cadrul celor două întil- I.P.I.C.C.F., şeful clasei a Bota sau loan Zaharie Pu Bilec, strungar la C.T.E.
tică de educare a oamenilor muncii în niri prieteneşti de la Voden şi Timiş din Xl-a A seral, de la Liceul sa, conducător auto la Mintia, Ion Manea, electro
spiritul unei comportări civilizate, al res 1980, se realizează cu succes. „Decebal“ Deva. D.J.P.Tc. învaţă bine. mecanic Ia D.J.P.Tc., Mi-
pectării normelor de conduită şi convie Comitetul Politie Executiv acordă deo — Eu lucrez la Direcţia Astfel de aspiraţii şi de hai Ghilan, subofiţer de
ţuire ale societăţii noastre socialiste. sebită importanţă faptului că în cadrul judeţeană de poştă şi tele ambiţii îi animă şi pe alţi pompieri ete., cu cită uşu
In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae recentelor convorbiri de la Ruse, s-a ajuns comunicaţii, Slut şofer. Am elevi serali.şti. Dintre ab rinţă răspundeau sau de-
Ceauşescu a prezentat o informare cu la noi înţelegeri, care vor contribui la in încadrare maximă, deci solvenţii anului şcolar tre
privire la vizita de prietenie pe care a tensificarea şi diversificarea în continuare nu mai am ce eîştiga la cut, patru au reuşit la In VIORICA ROMAN
efectuat-o în Bulgaria, în ziua de 21 ia retribuţie după terminarea stitutul de subingtneri Hu
nuarie 1981, la invilatia tovarăşului Todor (Continuare în pag. a 4-a) liceului. Dar am vrut să nedoara. Şi văzîndu-i pe (Continuare în pag. a 3-a)
É¡§ Fiecare judeţ trebuie- să-şi asigure aprovizionarea agroalimenfara
SĂ REALIZĂM. CU FORŢE PROPRII. PRODUS”” ~ i»
I
NECESARE CONSUMULUI LOCAL ŞI FONDULUI
Pe baza hatăcîiukw plena mai mare însemnătate pen
rei C.C. al P.C.R. din decem tru activitatea organelor şL
brie 1980 şi a actelor nor „ Avem în vedere să trecem la un nou organizaţiilor de partid, con
mative adoptate de Marea sistem de aprovizionare cu produse agroali- siliilor populare, organelor a-
Adunare Naţionala, fiecare neniare, bazat pe autoconducere, pe autoapro- gricole, pentru toţi locuitorii
judeţ, oraş, comună va tre satelor şi oraşelor noastre, în
bui să-şi asigure din pro vizienarea şi autogestiunea fiecărui judeţ, fie privinţa realizării dezideratu
ducţie proprie, atît necesarul lui auloaprovizionării, ziarul
pentru consumul populaţiei, cărui oraş, fiecărei localităţi”*. nostru îşi propune să mili
cît şi cantităţile prevăzute teze pentru realizarea pro
pentru fondul de stat la prin NICOLAE CEAUŞESCU gramelor stabilite, prin ex
cipalele produse agroallmen- tinderea experienţei pozitive,
tare. Aşa cum arăta secreta organizarea în paginile zia
rul general al partidului, to prind atît sectorul socialist — aprovizionării pe baza auto-
varăşul Nicolae Ceauşescu, C.A.P. şi I.A.S. — cit şi sec conducerii, autoapravizionării rului a unui permanent
este necesară trecerea la sis tarul gospodăriilor populaţiei şi autogestiunii. schimb de opinii ale culti
temul autoapravizionării cu şi vizează asigurarea bazei La şedinţa de lucru pe vatorilor de legume, cartofi,
legume, cartofi, fructe,. car-, materiale, precum şi creşte probleme ale agriculturii, ca fructe, ale crescătorilor de
ne, lapte, ouă şi alte pro rile de producţie pe unitatea re a avut loc la 9 ianuarie animale şi ale altor lucrători
duse. din agricultură, astfel incit
In acest scop, la nivelul de suprafaţă sau pe cap de a.c., la Braşov, secretarul ge să contribuie la creşterea
judeţului nostru s-au întocmit animat, în aşa fel incit, încă neral al partidului sublinia producţiei, a productivităţii
programe speciale privind diirr» acest an, ta unele pro că : „Hotărîtor este acum să muncii si eficienţei economi
extinderea suprafeţelor cul duse să se asigure aprovi luăm măsuri pentru realiza ce în fiecare localitate, uni
tivate cu legume, cartofi, zionarea din resurse proprii, rea în întregime a progra tate aaricolă, în fiecare gos
pomi fructiferi, sporirea e- ca şi livrările prevăzute la melor, a producţiilor stabi podărie.
In-treprindeirea de tricotaje tip litră. Hunedoara. Trieoteza 1 fondul de stat, urmind ca lite, deoarece nimeni nu va
Elena Pun ai t. care lucrează la patru maşini, este o munci fectîveîor de animal ® şi creş în pagina a II-a a ziaru
toare disciplinată, un exemplu demn de urmat. terea simţitoare a producţiei pînă la sfTrşi tu T cincinalului putea să consume mai mult lui publicăm urr prim grupaj
Foto: VTRGIL ONOIU agricole vegetale şi anima 1981—1985 şi judeţul, nostru decît produce“. Pornind de de materiale consacrate a-
liere. Aceste proarame cu să treacă treptat la sistemul la această indicaţie, de cea cesfui scop.
