Page 91 - Drumul_socialismului_1981_01

SJR. 7 224 @ JOI, 29 IANUARIE 1981 Pag. 3
na«! rsfjXJXmr*n Inana i m w»anrii7«i«iiw<iriwif.-jm
m reveniţi pe banale şcoli
M KJ BS
®
O g! X
8^®
rprii orizontului cunoaşterii i
n istoria tea-
tnânesc. lie- 14 asemenea clase, înce^j
nsodului 7 Cu aproximativ un an în Livezeni, Dîlja, Aninoasa, în camera nr. 31, cura­ (Urmare din pag. 1) mun. Pe toţi i-a readus în
)ileton : „Trc- urmă am publicat în co­ I.U.M.P., I.R.I.U.M.P.). . tă şi mai bine întreţinută, •bănci dorinţa de a nu rămi- pînd cu a IX-a şi pînă în^
lâlărcţ“. Re- ne în urma timpului, a co­ tr-a XIII-a. Pentru lucră.-]
iisocîului 7 loanele ziarului nostru o După afirmaţiile, de la stau patru tineri lucrători monstrau la tablă. Mate­ torii Ţesătoriei de mătasâj
serie de opinii şi concluzii început, ale lui Sergiu E- la mină. Dacă ei sint, în- matica îi pasionează în- legilor de generaţie, nevoia
desprinse in urma unui naru, membru al comite­ tr-un fel, mulţumiţi de de a-şi lărgi orizontul cu­ Deva s-au realizat trei cla­
i — Cabinet raid-anchetă efectuat în cî- tului de cămin (un comi­ condiţiile în care locuiesc tr-atît incit s-au înscris şi noaşterii. Şi dorinţa ior le se (XI C, D şi XIII D), ca-j
ttiinţc sociale la cercul de matematică. face cu atît mai mult cin­ re funcţionează pe schim-j
limba rusă teva din căminele de ne- tet.... fantomă, după cum („la noi este autogospodă-
turală familişti din Valea Jiului. aveam să constatăm în fi­ rire şi, vorba aceea, fieca­ în clasa a X-a B, profil ste, cu cit împlinirea ei se buri. Iar pentru cei care,,
feminin : Po- Am revenit acuta, la în­ nal), afirmaţii întărite (şi re cum îşi aşterne, aşa filologie-istorie, am asistat realizează cu eforturi deo­ datorită condiţiilor deose-j
Bucurcşti —• la o oră de literatură ro­ bite de muncă, nu poţi
?orino (repri- ceput de an, printre neia- înflorite) de tovarăşul Ioan doarme“), >o schimb, sint sebite, prin multe renun­
.) In „Cups» mili.ştii din municipiul Pe­ Ilie, secretarul comitetului total nemulţumiţi de posi­ mână. împreună cu prof. ţări. Ca o expresie a gri­ frecventa zilnic cursurile,
lor Europeni“, troşani pentru a vedea da­ U.T.C. de la mina Livezeni, bilităţile ce li se oferă pen­ Angela Pintilescu îşi înce­ jii permanente pe care există patru clase de învă-i
unc directă puseră din ora precedentă partidul nostru o acordă ţămînt seral comasat. într-o
la Floreasca că aspectele criticate an­ aici lucrurile ar ii Bune şi tru a-şi petrece timpul li­ incursiunea în opera ma­
al pentru co- terior s-au schimbat în bi­ la locul lor. Condiţii idea­ ber în mod instructiv şi ridicării nivelului de cul­ perioadă de 15 zile pe tri­
atino. Episo- ne. le de trai, tinerii sint toţi plăcut. relui nostru scriitor Mihail tură al poporului nostru şi mestru, aceştia parcurg în­
I La căminele nr. 1 şi 2 mulţumiţi. în. privinţa pe­ — Practic, la acest capi­ Sadoveanu. Şi aici am în- ca o recunoaştere a efor­ treaga programă a trimes­
tîlnit aceeaşi dorinţă de a
2a economică ale I.M. Lonea (adminis­ trecerii cit mai plăcute a tol, nu se face nimic — turilor lor, acestor oameni, trului respectiv, făcînd
c tu lui trator, Gheorghe Cazaeu), ne spune, plin de năduf, şti cit mai mult, aceeaşi dornici să-şi completeze 8—12 ore pe zi.
in Univers — Nicolae Rujan, şef de sete de cunoaştere, dublate studiile prin învăţămîntul ...Toţi cei cu care am
inţific. Epi- se simte mina de gospodar. de o voinţă deosebită de
In căminul nr. 1, de exem­ schimb la mina Livezeni. seral, li s-au creat condi­ stat de vorbă urmează
i. : „Cer cu­ plu, curăţenia este la ea DUPĂ UN AN, DIN NOU — Cum nimic ? Ni se a face faţă sarcinilor la ţii deosebite. Astfel, învă­ cursurile liceului seral fă­
rte Dragomir locul de muncă şi celor ră să fi fost obligaţi de
acasă, pe coridoare, în gru­ PRIN CÎTEVA CĂMINE vorbea de o serie de acti­ şcolare, de o mare putere ţămîntul seraL cunoaşte
purile sanitare şi în majo­ DE NEFAMILIŞTI vităţi cultural-educative or­ de renunţare la distracţii­ mai multe forme de orga­ cineva anume. Doar din
ritatea camerelor. Este a- ganizate la clubul din că­ le pe oare şi le-ar fi putut nizare. Elevii cu care am dorinţa fierbinte de auto-
devărat că n-am găsit a- min... permite în timpul pe ca- stat de vorbă frecventează depăşire, de lărgire a ba­
fişat programul săptămînal timpului liber, am fost a- — Activităţi ? Club ? Sa­ gajului de cunoştinţe. Şi-
al activităţilor cultural- siguraţi că în cămin se or­ lă de lectură ? Jocuri ? re-1 petrec în bănci. Activi zilnic cursurile (fac cursuri au satisfacţia că au realeg
educative şi distractive, ganizează permanent o bo­ Glumiţi. Eu stau de cîţiva la lecţie sint şi Rodica Go- în cinci zile pe săptămînă). zat ceva prin propriile for—'
dar, după declaraţiile mai gată activitate cultural- ani aici, dar încă n-am au­ ga, factor poştal, Mircea La liceul „Decebal“ sint ţe şi cheltuială de timp.
multor locatari, „totuşi se educativă şi sportivă. Spre zit de aşa ceva. Mergeţi Dragoş, lucrător la dis­
mai desfăşoară cîte ceva“. edificare, ni se arată un să vedeţi şi o să vă lămu­ trictul mecanizare C.F.R.,
etin de ştiri;
i ascultători- Cîţiva tineri, care jucau aşa-zis „plan de activităţi“, riţi... Verjilia Lucaci, primitor-
itin de ştiri; tenis de masă în club, ne întocmit pentru ultima par­ Şi ne-am lămurit. Pe uşa distribuitor la S.U.T.
izinul femei- te a lunii ianuarie, în care „sălii de lectură“, un lacăt
îs folcloric : spuneau cu necaz : „era Indiferent de clasă sau
e ştiri ; 11,20 mai frumos aici, dar, a- erau prevăzute zilnic în­ mare. Cheia nicăieri. Uitîn- profil — matematică-fizică,
radio - tv. ; cum cîteva zile, cineva treceri sportive la şah, du-ne printr-o crăpătură,
c ştiri; 12,05 ne-a furat perdelele şi dra­ remy şi table (??). vedem o încăpere goală, mecanică, filologie-istorie,
lă a artistu- plină de praf, cu trei me­ sau industrie uşoară —, toţi
30 De la 1 la periile“ (? !). împreună cu cei amin­
univers 20 ; In sala de lectură există tiţi, vizităm căminul pen­ se hîrbuite, strînse grăma­ aceşti oameni, dintre cax-e ® Astă-seară, orele 18, în sala mică a casei de cultură
tl; 16,25 Tebn tru a vedea cu ochii noştri dă la mijloc. Pe uşa „Clu­ unii trecuţi de prima tine­ se va desfăşura ediţia lunii ianuarie a „Amfiteatrului ar­
arc în a? o bibliotecă cu un număr condiţiile de viaţă. De la bului“, şi ea încuiată, un telor" cu tema „Centenar Ion Minulescu", avind ca invi­
0 Melodii redus de volume, dar care, reţe, au un numitor oo-
Sfatul rac- după spusele administra­ început am constatat că anunţ : „Stop, cheia se a- tat de onoare pe prof. univ, dr. G. I. Tohăneanu, de Ia
Buletin de cele mai multe camere sint flă la poartă“. Dar nu era. Universitatea din Timişoara.
1 limbii ro- torului, urmează să fie îm­ neîngrijite, avind pereţii, Procedăm ca la „sala de ® Ieri, la cabinetul de ştiinţe sociale al
; apăr şi te bogăţită. Ce nu există —
ea — pro- şi tinerii au sesizat acest parchetul şi aşternuturile lectură“ si ce vedem ? O biblioteca judeţeană, în colaborare cu I.C.S.M.I., a oi
18,00 Orele murdare. în grupurile sa­ fostă masă de tenis, aşe­ nizat un recita! de poezie patriotică sub genericul
meu. Cinta- aspect — era o colecţie de nitare găsim chiuvete în­ zată pe cîteva scaune, mi­ cel mai brav în frunte".
20,30 Ma- ziare şi reviste.
iinţific; 21,00 fundate şi instalaţii defec­ zerie multă. In rest, ni­ ® Azi şi mîine, se vor preda locatarilor 00 de
t ; 21,05 Ra- Căminul nr. 2 este unul te. La etajul IV, datorită mic... mente din blocul D, zona „Zamfirescu". Deci, încă 80
,00 O zi în- dintre cele mai frumoase infiltraţiilor de apă, în nu­ La cele relatate mai a-
,00 Bijuterii din Valea Jiului. Alcătuit familii se mută în case noi.
—5,00 Nor din garsoniere, în care stau meroase camere tavanul şi dăugăm un aspect. între- ® Magazinul^ pentru piese auto-moto s-a mutat din,;
jeturn. pereţii sint deterioraţi. bîndu-i pe membrii (cîţi au
una sau maximum două Atraşi de un miros îm­ mai rămas) comitetului do cartierul Bejan, în B-dul Decebal, la parterul blocului 23
persoane este bine întreţi­ bietor, intrăm în camera cămin, aceştia n-au putut din spatele magazinului „Ulpia", si este deschis între o--
nut şi gospodărit. De fapt nr. 27. Un tînăr, Corneliu să ne releve nici măcar rele 9-17.
şi locatarii sint selectaţi Murariu, vagonetar la I.M. lina din activităţile cultu­ şi şoimilor patriei, clubul
după criterii vizînd disci­ Livezeni, tocmai îşi gătea ral-educative organizate de „anticipaţie tehnico-ştiinţific “ al pionierilor din muni-
Dondul (Pa- plina, simţul răspunderii, cipiu, are ca invitat, pe inq.
irat>v copilul pe un reşou electric, aşe­ (după spusele lor), aici pe Constantin Cristoi, de fa
•OARA: In- spiritul gospodăresc etc. zat strategic pe trei bor­ parcursul unui an. N-au I.R.E. -|
2 nori (Fla- Am intrat, la întîmplare, cane goale de gem, o mîn- putut, deoarece n-au făcut.
e vSntului — in cîteva camere. La nr. • Tot mîine, la Grădiniţa cu program prelungit ne. 7,
(Siderurgis- 28 locuieşte Gheorghe Bor- care de fasole cu costiţă Nu ştim dacă starea de va avea loc un schimb de experienţă al educatoarelor, de :
*u la masă afumată. lucruri constatată la acest la grupele mari, pe tema „Căi şi mijloace de integrare o '•
Anastasia daş, miner la I.M. Lonea. • — De ce nu găteşti in cămin se datorează faptu­
:torul); PE- O cameră curată, aranjată lui că aici sint cazaţi tineri pionierilor instructori de şoimi în activitatea organizaţiei".
treilea salt cu gust. Nu lipseşte tele­ bucătărie ? Se află aici, la Activităţile practice vor fi susţinute de pionierii instructori
; Reţeaua doi paşi, şi după cile ştim de la mai multe unităţi, de la şcoala generală nr. 1.
rie) ; Bizo- vizorul, radioul şi alte o- este dotată cu două ara- dar ştim că cele relevate
ica) ; LU- biecte necesare unei locu­ nu fac cinste nici organi­ ® Mîine, orele 14,30, brigada ştiinţifică a casei de ,
Hanovra gaze electrice. i cultură se va întilni cu oamenii muncii de la Autobaza II
LCAN : Al inţe. Bordaş este mulţumit. — Este, da-i încuiată. zaţiilor U. T. C. din în­
tal (Lucea- Munceşte bine, ciştigă bi­ N-a fost niciodată deschi­ treprinderile respective, J călători a I.T.A.
mult visata ne. trăieşte bine. să. Aşa că majoritatea gă­ nici întreprinderii ca­ ® Spectacol. Orchestra de muzică populară a Filar­
iONEA: La- U.F.E.X. Orăştie, sectorul
1); PETRI- Următorul popas îl fa­ tim în camere, la reşou. re administrează căminele de industrializare a lemnu­ monicii de stat Cluj-Napoca, după ce a concertat la HaJ
ri pe vasul cem la căminul nr. 5 din Cu ocazia aceasta ne mai (I.A.C.C.V.J.) şi nici celor lui. Instalaţia de sortat ţeg şi Sllvaşu de Sus, prezintă azi, de la orele 17 şj '
toresc); A- încălzim şi noi, că nici în­ mai mulţi dintre tinerii lo­ programul „De pe plaiuri someşene".
nlia Bar- Petroşani, care găzduieşte dimensional a frizelor pen­
Broadway tineri de la mai multe u- călzirea centrală nu func­ catari. tru parchet. GHEORGHE GOSTIAN
URICANI : nităţi din municipiu (I.M. ţionează... MIRCEA LEPĂDATU
prieteni (7
AD : Intîl-
trei — se­
na roşie) ;
Cine nu-1 (Uimoie din pog. I) R a responsabilitate problemele
I k i n ? (Mi- de organizare ştiinţifică a
E : Intîlni-
l — seriile mai a.c., îndeplinirea inte­ producţiei şi a muncii, de
:ug şi fla- folosire raţională a dotărir
GEOAG1U- grală a sarcinilor ce vor fi în întreprinderile indus­ ritmică a planului de cocs, nării lor la termenele sta­ tehnice şi materiale, a per­
?i despre stabilite la acest inalt fo­ triale. accentul va trebui fontă, oţel, laminate, livra­ re, de reducere a consu­
ale (Casa rum al muncitorimii din bilite — aşa cum se stipu­ murilor de combustibili, e- sonalului muncitor, tehnî-
ŢEG: Cas- pus pe realizarea ritmică rea operativă a produselor lează în noua Lege a in­ nergie, carburanţi şi iubri- co-inginere.se şi TESA, de
(Popular) : patria noastră. şi integrală a producţiei către beneficiarii interni şi vestiţiilor —, pe mecani­ fianţi, de mărire a sigu­ pregătire şi perfecţionare
: CALAN: Adunările generale sint mice, pe îndeplinirea externi. Aceleaşi probleme
ricii (Casa zarea lucrărilor pe toate ranţei şi gradului de con­ profesională a cadrelor, de
inea copi- chemate să dezbată princi­ şi depăşirea producţiei, — de realizare ritmică a şantierele de construcţii, fort (la I.T.A., I.J.T.L., asigurare a unei asistenţe
unie) ; SI- palele aspecte ale activi­ nete, pe creşterea produc­ planului şi de onorare e- utilizarea raţională a do­ I.T.S.A.I.A.), de îmbunătă­ tehnice corespunzătoare în
:urajului II tăţii economico-sociale cum tivităţii muncii. Avind in xemplară a contractelor tării tehnice şi a materia­
: Tînăra ţire a prestaţiilor . de postă fiecare unitate, pe toate
GHELARI: sint : aplicarea noului me­ vedere că judeţul Hune­ către beneficiari, de creş­ lelor ce urmează a fi puse şi telecomunicaţii. schimburile şi pe toate flu­
rsâ lungă canism economico-finan- doara este un mare produ­ tere a productivităţii şi a în operă, pe folosirea inte­ în institutele de cerce­ xurile principale de pro­
ciar, întărirea autocondu- cător de materii prime şi calităţii mărfurilor, de or­ grală a capacităţilor de tare, proiectare şi ingine­ ducţie, să determine asu­
cerii şi autogestiunii, eco­ resurse energetice, se im­ ganizare ştiinţifică a pro­ producţie, forţei de muncă rie tehnologică să se subli­ marea unor angajamente
nomisirea severă, pe toate pune ca în activitatea de ducţiei şi prelungirii tim­ şi timpului efectiv de lucru mobilizatoare în acest prim
;ps£S pilor de funcţionare a a- nieze cu pregnanţă sarci­
căile, a materiilor prime, extracţie şi de preparare (problemă ce nu trebuie o- nile ce revin cercetării şti­ an al noului cincinal.
materialelor, combustibilu­ a acestora să se insiste a- gregatelor şi instalaţiilor — misă nici în adunările ge­ inţifice în direcţia intro­ Organele şi organizaţiile
‘rii din 28 lui şi energiei, diminuarea supra extinderii mecaniză­ trebuie să facă obiectul nerale din celelalte uni­ ducerii mai rapide în pro­ de partid, consiliile oame­
costurilor de producţie şi rii lucrărilor din subteran dezbaterilor in toate cele­ tăţi), pe calitatea lucrări­ nilor muncii şi comitetele
3. 14, 30, lalte unităţi economice, ale ducţie a noilor procedee şi
creşterea productivităţii, a- şi creşterii indicilor de re­ lor. în mod cu totul deo­ metode tehnologice, să se sindicatelor să acţioneze’
14, 6, 3. sigurarea unei înalte efi- cuperare în preparaţii, a- industriilor forestiere şi sebit trebuie abordate sar­ aibă în atenţie dezvolta­ ferm şi responsabil pentru
cienţe în toate sectoarele supra punerii la timp in materialelor de construcţii, cinile şi căile de realiza­ buna organizare şi desfă­
i: 1 713 173 funcţiune a noilor capaci­ energiei electrice, uşoare, rea şi valorificarea cerce­
de activitate, aşa cum pre­ re a lor în construcţia de tărilor proprii vizînd scur­ şurare a adunărilor genera­
văd Tezele celui de al tăţi de producţie, asupra chimice, alimentare (la locuinţe, utilizîndu-se solu­ tarea ciclului cercetare-pro- le, să le imprime un larg
Sasa&iSi II-lea Congres al oameni­ îmbunătăţirii activităţii de I.F.E.T., l.P.L. si I.L. Deva, ţii constructive noi, moder­ iectare-producţie, realiza­ caracter de lucru, de par­
lor muncii, aşa cum a re­ revizii şi reparaţii şi redu­ I.M.C. Bîrcea, C.T.E. Min­ ne, cu un înalt grad de e- ticipare la dezbaterea pro­
sbskksssî cerii consumurilor de com­ tia, întreprinderile de tri­ rea de maşini, utilaje şi blemelor importante din
comandat secretarul nostru bustibil i, ■'nergie electri­ cotaje din Hunedoara şi conomicitate şi funcţiona­ instalaţii de mare produc­
general, tovarăşul Nicolae viaţa unităţilor, precum şi
pentru că. în a^„^aşi ordine de Petroşani, întreprinderea litate. tivitate şi cu consumuri re­
Zreme re- Ccauşescu, personalitatea prioritate se situează me­ de încălţăminte Hunedoa­ a Tezelor apropiatului Con­
noros în în unităţile de transpor­ duse de combustibil şi e- gres al oamenilor muncii,
va n in­ cea mai prodigioasă a a- talurgia (C.S. Hunedoara şi ra, întreprinderea de con­ turi şi telecomunicaţii, în nergie, valorificarea supe­ să se orienteze pentru ale­
tui şi su- cestor vremuri în Româ­ I.V. Călan), unde se cer fecţii Vulcan, I.C. Orăştie,
: moderat nia, de numele căruia sint dezbătute aspectele legate „Vîscoza“ Lupeni etc. prim-planul dezbaterilor să rioară şi complexă a mate­ gerea reprezentanţilor la
;st. Tem- fie aduse problemele de fo­ riilor prime şi materiale­ acest înalt forum a celor
intre —15 legate toate aspiraţiile şi de aprovizionarea ritmică în activitatea de inves­ mai buni muncitori din toa­
maxima împlinirile noastre din ul­ cu materii prime si gospo­ losire raţională, intensivă lor, a resurselor energeti­
3e. Izolat dărirea lor cit mai judi­ tiţii, dările de seamă şi a parcurilor auto. îmbună­ ce secundare, promovarea te sectoarele de activitate,
i de cui­ timul deceniu şi jumătate. cioasă, reducerea consumu­ dezbaterile să fie axate în tăţirea regularităţii şi a unor înlocuitori şi diminua­ asigurîndu-se astfel spori­
De asemenea, va trebui a- principal pe pregătirea te­ rea continuă a contribuţiei
ele două rilor specifice şi îmbunătă­ randamentului — prin ex­ rea substanţială a efortu­ clasei noastre muncitoare
menţine nalizată cu răspundere ac­ ţirea calităţii produselor, meinică, sub toate aspec­ tinderea containerizării, pa- rilor.
! umedă, tivitatea comisiilor pe do­ Ia dezvoltarea economiei
dea nin- atingerea rapidă a para­ tele, a începerii desfăşu­ letizării şi pachetizării, în toate adunările gene­
menii, modul cum şi-au în­ metrilor proiectaţi la noile rării lucrărilor la noile o- prin mecanizarea operaţii­ rale să fie, de asemenea, naţionale, la progresul pa­
deplinit sarcinile. obiective şi îndeplinirea biective, în vederea termi- lor de încărcare-deseărea- dezbătute cu exigenţă şi triei socialiste, la bunăsta­
rea întregului popor. ţ