Page 92 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 92
Pag. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 224 © JOI, 29 IANUARIE 1981
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC Chemări !a îratrecer©
EXECUTIV AL C.C. AL F.C.R. la întrecere socialistă pe toate unităţile de cale fe
Au mai adresat chemări ve C.F.R. Adjud, căti'e
anul 1981 : rată ;
{Urmare din pog. 1) rialiste şi iubitoare de pa rare din Europa să se des Comitetul Politic Execu — Combinatul siderur
— întreprinderea agi’i-
ce de pretutindeni pentru făşoare intr-un spirit con tiv a aprobat în unanimita gic Reşiţa, către toate în colă de stat Prejmei , ju
-
a colaborării şi cooperării dezvoltarea procesului des structiv, astfel încît să se te înţelegerile şi concluzii treprinderile din industria deţul Braşov, către toate
în sfera producţiei mate tinderii, pentru adoptarea încheie cu succes, să ducă metalurgică ;
le Ia care s-a ajuns în tim
riale, în domeniul tehnico- unor măsuri efective de Ia adoptarea hotărîrii pri pul vizitei şi a stabilit mă întreprinderile agricole
— Schela de extracţie de stat ;
ştiinţific, aceasta slujind dezarmare, de asigurare a vind convocarea unei con suri pentru traducerea lor Zemeş, judeţul Bacău, că
dezvoltării economice a ce păcii şi securităţii în Eu ferinţe de dezangajare mi tre toate unităţile de fo — întreprinderea co -
lor două ţări, construcţiei ropa şi în lume, pentru litară şi de dezarmare în în viaţă, în scopul ampli mercială de stat „Bucui -
socialiste în România şi promovarea unei cît mai Europa, la dezvoltarea pe ficării relaţiilor de priete raj şi extracţie din indus Obor“ din Bucureşti, că
Bulgaria. largi şi neîngrădite colabo multiple planuri a conlu nie şi colaborare dintre tria petrolieră ; tre toate întreprinderile
Comitetul Politic Execu rări între popoare. Dialo crării între toate ţărilo Partidul Comunist Român — Depoul de locomoti comerciale din ţai’ă.
tiv a relevat, de asemenea, gul româno-bulgar a scos continentului, să stabileas şi Partidul Comunist Bul
însemnătatea deosebită a în evidenţă necesitatea de că organizarea în continua gar, dintre Republica So
schimbului de păreri din a se face totul pentru so re a unei noi reuniuni con cialistă România şi Repu
tre t o v a r ă ş u l Nicolae luţionarea problemelor din sacrate colaborării şi secu blica Populară Bulgaria, în
Ceauşescu şi tovarăşul To- tre state numai pe cale rităţii în această parte a interesul popoarelor român
dor Jivkov privind unele paşnică, prin tratative, por- lumii. Comitetul Politic E- şi' bulgar, al ţărilor socia
probleme actuale ale situa nindu-se de la respectul in xecutiv consideră de o deo liste, al cauzei socialismu
ţiei internaţionale, ale miş dependenţei fiecărui popor, sebită importanţă hotă lui, progresului şi păcii în KECENSÂMÎNTUL Pe baza dalelor privind
cării comuniste şi munci de la interesele păcii şi rîrea Republicii Socialiste lume. ELEFANŢILOR anul 1070, a reieşit că, in
toreşti. A fost reafirmată colaborării internaţionale. România şi Republicii privinfa încasărilor de de
şi cu acest prilej hotărîrea Aşa cum s-a subliniat în Populare Bulgaria de a de 1 In India s-a încheiat vize rezultate din turismul
Republicii Socialiste Româ cursul convorbirilor, este pune toate eforturile pen primul recensăm'mt al e- internaţional, Spania s-a
nia şi Republicii Populare deosebit de important ca tru întărirea relaţiilor de Comitetul Politic Execu ielantilor din istoria tării. situat, intre ţările occi
Bulgaria de a acţiona ne reuniunea de la Madrid prietenie, colaborare, bună tiv a rezolvat, de aseme Astlel, în regiunile din su dentale, pe locul al patru
abătut, împreună cu cele a reprezentanţilor statelor vecinătate şi înţelegere în nea, o serie de probleme dul tării, cele mai popu lea, cu 6,3 miliarde dolari.
lalte ţări socialiste, cu for participante la Conferinţa tre ţările şi popoarele din curente ale activităţii de late de eleianti, au fost Pe primele trei locuri s-au
ţele progresiste, antiimpc- pentru securitate şi coope Balcani. partid şi de stat. numărate peste 3 000 e- situat Statele Unite (8 mi
xemplar'e, fiecărui pachi liarde), Italia (7,5 miliar
derm întocmindu-i-se o de) şi Franţa (6,5 miliar
„carie personală“ : vîrsta, de). Realizări remarcabile
dimensiunile şi distanta pe plan turistic a obţinui
dintre urme. Ca urmare a şi Mexicul, care în 1080
recensămîntului, specia a avut încasări de aproxi
liştii vor putea stabili în mativ 5 miliarde dolari.
tinderea teritoriului nece
Lucrările reuniunii de la Madrid de lucru, a restrîngerii pro sar traiului acestor an'î- UN PROCES CENTENAR
MADRID 28 — Trimisul baterile în grupul de lucru BOiül ducţiei sau închiderii tem male, cantitatea zilnică de Cînd un proces durează
hrană. Măsura a devenit
porare a întreprinderilor.
Agerpres Nicolae Chilie consacrat aspectelor mili foarte necesară în urma unul, doi, trei sau patru
transmite: In cadrul lu tare ale securităţii şi prin 83 Reuniţi marţi la Bruxe reducerii numărului de e- ani, toată lumea spune :
crărilor celei de-a doua e- cipiilor menite să guverne lles, miniştrii pescuitului din lelanţi din ultimii ani. „iată un proces care tre
tape a reuniunii de la Ma ze relaţiile dintre state, în ga Hussein Kulmia Afrah, cele zece ţări membre ale nează“. Mai există cazuri!
Putini ştiu însă că există
drid a început, în grupu grupul de lucru însărcinat vicepreşedinte al Republicii Pieţei comune au stabilit să LALEAUA OLANDEZA un proces care durează
-
rile de lucru, examinarea cu discutax ea px'oblemelor Democratice Somalia, l-a se întrunească din nou, pes LA 400 DE ANI de... mai bine de un se
celor 85 de propuneri pre colabox'ării economice, şti primit pe Angelo Micules- te circa 15 zile, iar în pe Laleaua a ajuns în „ta col. El are drept protago
cu, viceprim-ministru al gu
zentate de statele partici inţifice, tehnice şi în do vernului, ministrul agricul rioada de timp ce a mai ra morilor de vini“ acum nişti multiplii descendenţi
pante, care încorporează meniul protecţiei mediului turii şi industriei alimentare. rămas pînă atunci să aibă 400 de ani. Ea a fost adu ai miliardarului brazilian
înconjux'ător şi în grupul
acţiunile ce se cer între de lucru care se ocupă de Cu acest prilej, a avut o serie de întrevederi bila să de cruciaţi din Asia Mi Fauslino Cor rea, care îşi
prinse, în concepţia dife loc o convorbire referitoa terale încercînd să ajungă că. La început, aceste Hori dispută o vastă moşteni
problemele cooperării în re. Apriga încleştare juri
ritelor ţări, pentiux stimu domeniul culturii, educaţi re la stadiul actual al re astfel la o apropiere a po exotice erau obiectul unor dică are drept miză nu
larea şi dinamizarea pro ei, informaţiei şi contacte laţiilor de cooperare eco ziţiilor în problemele con speculaţii fără precedent : meroasele proprielăfi şi
cesului de dezvoltare a co lor între persoane, precum nomică dintre cele două troversatului „dosar pisci încă în sec. X V I I , o la bunuri imobiliare deţinute
operării şi de edificare a şi cel care examinează as ţări şi măsurile ce trebuie col". lea ajungea să coste pînă de detunatul miliardar în
la 5 000 guldeni de aur.
securităţii în Europa. pectele coopei'ării şi secu întreprinse pentru continua E3 Grupurile parlamenta Abia în 1637 s-a adoptai Brarilia, Argentina, Uru-
Astfel, se desfăşoară dez rităţii în Mediterana. lor dezvoltare şi diversifi o lege specială care in guay, Paraguay, Bolivia şi
care. re ale partidelor politice re
prezentate în parlamentul terzicea specula cu lale Chile. La ora actuală, pre
Dezaprobare fată de implantarea unor noi El Potrivit datelor oficia italian au stabilit ca mar le. Cultivarea lalelelor la tendenţii se numără cu
le, la sfîrşitul lunii decem ţea viitoare să aibă loc în scară largă a începui în miile. Pentru că, înainte
Olanda acum 50 de ani. de a muri, în 1873, Faas-
aşezări evreieşti in teritoriile arabe ocupate brie 1980, în Franţa erau Camera deputaţilor o nouă Treptat, lalelele olandeze tino Correa şi-a legat bu
înregistraţi peste 1 600 000 dezbatere asupra problemei au cucerit piaţa mondială nurile celor 14 copii „na
NAŢIUNILE UNITE 28 agenţia UPI. O astfel de şomeri. In timpul unui sin grave a terorismului în Ita a ilorilor. turali“ ai săi, cu condifia
(Agei'pres). — Secretarul hotărîre constituie o încăl gur an, şi anume 1980, nu lia. însă, ca partajul să se ia
general al Oi'ganizaţiei Na care rezoluţiilor Adună mărul persoanelor aflate în DECESUL LUT că abia după naşterea
ţiunilor Unite, Kurt Wald rii Generale a O.N.U. şi căutare de lucru a crescut @ La Delhi s-a precizat A.J. CROWN stră-slră-nepotilor. Astăzi,
heim, dezaprobă hotărîrea ale Consiliului de Securi cu 11,1 la sută. în afară oficial că, pînă în prezent, aceştia au, la rîndul lor,
guvernului Israelului de a tate şi ea stînjeneşte efor de aceasta, lunar, circa 65 de ţări şi-au anunţat Scriitorul englez Archi- nepofi, dar nenumăraţii a-
crea alte trei noi aşezări tul de căutare a unei so 250 000 persoane se aflau participarea la conferinţa bald Joscph Cronin, în vocati ai moştenitorilor
evreieşti în teritoriile ara luţionări juste, durabile şi în situaţia de şomaj tem miniştrilor de externe ai ţă vîrslă de 85 de ani, a de rămaşi în via[ă continuă
be ocupate de pe malul cuprinzătoax-e, a px'oblemei porar, datorită reducerii, cu rilor nealiniate, programată cedat la locuinţa sa din să studieze cele peste
vestic al Iordanului — a Orientului Mijlociu — a diminuarea corespunzătoare să înceapă la 9 februarie localitatea elveţiană Mon- 120 00l de pagini ale do
declarat un purtător de precizat purtătorul de cu a salariilor, a săptămînii în capitala indiană. treuz. Autor al unor ro sarului a/acer/i. Să recu
cuvînt al O.N.U.. citat de vînt al O.N.U. mane de largă audientă noaştem că greutatea (la
în numeroase ţări ale lu propriu) a dosarului este
mii, Cronin s-a bucurat de demnă de un proces cen
în decux-s de numai cî- spre stînga din sinul miş apreciere şi la noi în (ară, tenar.
teva luni, ai-ipa stingă a Eeonomie şi politică cării laburiste este şi du- traducîndu-i-se trei din
Partidului Laburist din rabilă şi autentică sau ţine capodoperele sale : „Cita ÎN ULTIMA INSTANŢA
Marea Britanie a înregis rea celor mai importante lor. O deplasare pex-manen- şi ea numai de jocul po dela“ , „Sub stele“ şi „Cas
trat, la sfîrşitul săptămînii sectoare ale economiei, tizată spre stingă în sinul litic, este de domeniul spe telul Păiărierului“. Ross Harvey, în vîrstă
trecute, o victorie „răsună dezarmarea nucleară uni Partidului Laburist este de culaţiei hazardate. Ceea El s-a stabilit 3n 1055 în de opt ani, era pînă nu
toare“. cum o califică a- laterală a Marii Britanii, natură să pună definitiv ce este însă certitudine Elveţia, după o carieră de demult un biet şcolar din
genţia Reuter, în confrun x-estringerea rolului militar capăt acestui sistem poli este faptul că toate aceste autor de romane din ca West Cbinnock (Anglia).
tarea sa cu aripa dreaptă al ţării în lume, această tic, în care, de 60 de ani, frămîntări, ardoarea şi pa re s-au făcut şi ecranizări. El locuieşte şi astăzi aco
din sînul partidului. Şi a- hotărîre „va determina, fă laburiştii şi conservatorii tima cu cai'e se desfăşoară Născut in iulie 1806 în lo, singura schimbare in
ceasta într-o luptă ale că ră îndoială, o transformare s-au aflat alternativ la con- dezbaterea politică din Ma Haiensburg, districtul Dum- tervenită în micul iui des
tin iiind aceea că... nu
rei mize nu sînt de o sim radicală a „laburismului“ ducei'ea ţării. într-o atai-e rea Britanie atestă adînci- barton din Scolia, a deve
plă importanţă tactică, ci intr-un partid din ce în ce situaţie, mişcarea laburistă mea la care se pi-opagă e- nit medic, şi din 1024 cu mai merge Ia şcoală. Nu
au o semnificaţie strate mai socialist, în timp ce nu va mai putea fi „alter fectele ci'izei economice noaşte toarte bine viata pentru că ar ii un chiulan
gică. pînă acum el îşi menţinu nativa naturală“ a conser prin care trece societatea minerilor britanici, din ca giu ! Micul Ross a trimis
Desemnat pînă în pre se vocaţia de partid social- vatorilor, deoai-ece deose capitalistă britanică şi. în re se va inspira în scrie o scrisoare primului minis
tru britanic, doamna Mar-
rile sale.
zent de grupul parlamen democrat“ — scrie agenţia birea dintre orientările lor general, occidentală. Pen
tar laburist cu o „orienta France Presse. va fi atît de radicală, încît tru că nu înclinaţiile su BILANŢ TURISTIC garel Thalcher, cerîndu-i
să împiedice închiderea
re predominantă de cen- Or, implicaţiile unei a- alternarea lor la guvern ar biective ale liderilor con şcolii din localitatea sa na
tru-dreapta“, liderul parti semenea transformări pen însemna să se arunce ţara servatori sau laburişti, ori In cursul unei reuniuni tală, condamnată la dispa
dul ai va fi de-acum înain tru întregul sistem politic dintr-o extremă întx'-alta. care ar fl ele, au dus la internaţionale în proble riţie din cauza reducerii
te ales de un colegiu. în britanic sînt clare şi, dacă Dealtfel. Pax-tidul Conser aceste frămîntări, care ris mele turismului, organiza creditelor sociale. In po
care sindicatele dispun de stingă laburistă va reuşi vator însuşi a cunoscut, o- că însăşi desti'ămarea unor tă la Madrid, s-a relevat fida faptului că era sin
40 la sută din voturi, or să-si menţină poziţiile cîş- dată cu preluarea conduce structuri politice atît de că, potrivit dalelor preli
gura şcoală din district!
ganizaţiile locale ale parti tigate. ne aflăm realmente rii ţării, o puternică depla minare, numărul turiştilor Neprimind un răspuns sa-
dului — de 30 la sută, iar — cum scrie AFP — în fa sare spre dreapta, Iniţiind vechi. Ele au fost în rea
grupul parlamentar — de ţa unei „cotituri istorice în un program économico-so litate declanşate de criza care au vizitai Spania a- tisiăcător, Ross a decis să
30 la sută. Adăugată pro- Marea Britanie“. cial şi politic clasic capi economică, ce se dovedeşte nul trecut este de circa se adreseze instanţei su
gramului politic adoptat la Sistemul parlamentar talist. astfel a fi o profundă criză 38,5 milioane, iar încasă preme, încercînd un ultim
Congresul anual din sep britanic se bazează în e- A face anticipaţii asupx'a structurală, şl nu un trecă rile tării rezultate din tu recurs: a adresat o nouă
tembrie 1980. un alt succes 'senţă pe existenţa unei modului cum vor evolua tor dezechilibru. rism sînt aproximativ de scrisoare, de astă dată...
lui Dumnezeu.
al stîngii. care prevede, maiorităţi absolute a unui lucrurile, a te întreba da CONSTANTIN BADEA I 7,1 miliarde dolari.
printre altele, naţionaliza- partid în Camera Comune- că. de pildă. deplasarea
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu. Ion Cioclei, Tiberîu Istrate (redactor şefi, Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasiie Pâţan, Nicolae Tîrcob
IO
Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA • o
din întreprinderi şi instituţii.
-
¿100 Deve str Dr Petro Groza or 35 Telefoane 11275 .1585. 12157 20708 Costul unui abonament! 24 lei fpe 3 luni). 48 tel (pe 6 luni), 96 lei (un an) **
TI PARUL 1 TiDoqrafia Deva str 23 Ana'ist nr 257
