Page 94 - Drumul_socialismului_1981_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

i 1 umina plfnit-o atîţia ani cu cin­ De ce In loc să se extindă, prestările
ste şi corectitudine.
Ga orice gospodar bun,
aproape fiecare locuitor al de servicii s-au restrîns nemotîvat ?
j a viitorul oraş comunei şi-a dorit să aibe 1G,00 Telex
casa lui pe care şi-a orîn-
duit-o frumos şi cu gust, într-o zi de luni, ia Te- parte din încasări. Aceas­ cărui local stă pustiu de 16,05 Politehnic;
(Urmarfe din pag. 1) se află în curs de con­ cu lot ce este necesar 16,30 Emisiune
strucţie. S-au făcut o se­ vieţii civilizate de azi. Cei liuc nu funcţionează decît ta nu-1 determină însă pe multă vreme. mană
} paritate, vatră ce-şi scrie rie de amenajări şi dotări care stau la bloc, se pol două unităţi prestatoare de responsabilul ei, Teofil Do- „90 la sută din populaţia 18,25 Tragerea
( istoria din mers pe la clădirea poştei şi în bucura şi ei de condiţii la servicii : confecţii încălţă­ du, să respecte programul Teliucului are televizoare 18,35 La volan
i tirul celor cîleva sute de cadrul brutăriei. Ocolul sil­ fel de bune, de prielnice. minte şi îmbrăcăminte. U- de lucru. în ziua raidului şi aparate de radio. E tare
' ani de existentă. Străbălu- vic are astăzi un sediu Copiii din comună pot nităţile de frizerie şi coa­ nostru, spre exemplu, a neplăcut să iei televizorul 18,50 1001 de s.
v
^ tă într-o bună parte de nou, care în mare parte să-şi asigure o meserie bu­ fură nu au program în deschis la orele 9,20 în loc în spate, să-l urci în auto­ 19,00 Telejurnal
i şoseaua naţională, mărgi- a fost construit prin mun­ nă şi de folos în cadrul li­ prima zi din săptămînă, de 8. Este adevărat că le­ buz şi să mergi la Hune­ 19,20 Să ne ci
« nilă de apa Mureşului, lo- că şi resurse proprii. Un ceului agroindustrial, con­ iar uşile secţiilor de trico­ gea îi dă dreptul să-şi fa­ doara pentru a-1 repara“ gilc
taje, radio-tv., ale atelie­
) calitatea îşi trăieşte pre- sector de mare importanţă diţiile de aici fiindu-le rului de reparaţii încălţă­ că singur programul, dar — ne spun Gheorghe Her- 19,45 Dosarele
l zenlul şi îşi prefigurează în cadrul localităţii este favorabile. Mulţi dintre ban şi Florian Moza, vor- 20,05 Film arti;
? viitorul de centru urban. şi staţiunea de maşini a- oamenii muncii îşi comple­ minte le-am găsit ferecate nu în fiecare zi altul. Pre- bindu-ne şi despre utilita­ ne-mi c
) Da. Aşa este. Intre cele gricole care deserveşte tează studiile în cadrul a- cu lacăte. luînd şi activitatea de re­ tea, aici în Teliuc, a secţiei mese
l 365 de oraşe ale ţării se prin secţiile sale coopera­ cestei instituţii de învăţă- La croitorie, responsabi­ paraţii, face faţă cu greu de tricotaje care s-a des­ studiourile
^ va număra şi Ilia. tivele agricole la efectua­ mînt pentru a-şi putea fa­ lul Grigore Diaconu şi cele solicitărilor. Că se aglome­ fiinţat de circa doi ani.
Î în anii socialismului, ai rea lucrărilor din fiecare ce datoria şi mai bine Ia două lucrătoare, Georgeta rează singur, din dorinţa Cu concluziile acestui 21,25 O artă
? timpului de cînd în irun- can panie. locul de muncă. De fapt, Brăduşcă şi Aurica Toma, de a avea cit mai mult de raid ne-am prezentat la timpului
] tea ţării se allă tovarăşul Mulţi dintre oamenii lliei munca le-a fost dintoldea- lucrează la finisarea unor Strikberger David, vice­ 22,05 Telcjurna
l Nicolae Ccauşescu, locali- între timp, au îmbrăţişat una o îndeletnicire fru­ costume-taioare şi unor preşedintele cooperativei
paltoane. „Refuzuri la cali­ „Drum nou“. Iată ce ne-a
I tatea şi-a schimbat din te- diverse profesii şi meserii. moasă şi sigură. Aşa se
tate, ori nerespectarea ter­ spus : „Pînă la 1 februarie
ţ molii înfăţişarea. înnoirile Unii dintre ei, mai ales face că pentru realizările TELIUC
menului de livrare a lucră­ Ikadî
t şi împlinirile se văd la tot cei vîrslnici au rămas la deosebite în îndeplinirea a.c. vom muta la atelierul
> pasul, multe poartă sime- îndeletnicirea lor mai ve­ indicatorilor de plan şi în rii nu s-au semnalat la noi de reparaţii radio-tv. un to­
ţ tria şi cochetăria celor de che — lucrarea pămîntu- lucrările edilitar gospodă­ — afirmă cele două lucră­ varăş, care să lucreze per­ BUCUREŞTI
toare. Obişnuim să-i spu­
i la oraşe. Volumul investi- lui. Cooperativa agricolă reşti din anul 1978, comu­ lucru, angajîndu-se la lu­ manent. Am desfiinţat u- dioprogramul
/ ţiilor alocate domeniului de producţie este una din­ nei i s-a decernat locul I nem de la început clientu­ nitatea de tricotaje pentru Radiojurnal;
I economic şi edilitar gos- tre primele unităţi înfiin­ pe ţară. S-ar mai putea lui ce posibilităţi avem crări care depăşesc posibi­ presei; 8,10 C
i podăresc numai în ultimul ţate în judeţ. De la an la spune multe lucruri bune pentru a-1 servi, nu-1 amă­ lităţile unui om • şi împin- că în Teliuc aproape toa­ diilor; 9,00 Bu
gim“. Că aşa stau lucrurile gînd astfel termenele cam tă lumea are maşini dc tri­
i cincinal aproape că trece an, roadele muncii au fost despre activitatea de co­ 9.05 Răspundei
) de 100 milioane. Maioria- tot mai frumoase, mai îm­ merţ, despre buna aprovi­ ne-am convins verificînd prea mult peste cele pro­ cotat, dar intenţionăm ori­ lor ; 10,00 Bul
ţ Uzarea acestor investiţii plinite. Unu! dintre cei zionare cu un fond de cîteva bonuri de manoperă mise, am constatat, stînd cum să o reînfiinţăm în 10.05 Orchcst)
! se vede azi împlinită în mai harnici şi mai ataşaţi marfă diversificat, despre întocmite pentru comenzile de vorbă cu mai mulţi so­ cursul acestui trimestru al populară; 1(
cîleva obiective importan­ cooperatori este Ioan Vlai- activitatea culturală, de­ din acest an, ceea ce ne-a licitanţi ai serviciilor de anului ; de asemenea, vom viaţa; 10,50
te cum sînt : moara de dat posibilitatea să consta­ comenzi-încălţăminte. în a- înfiinţa în localul fostului „Academica“;
l măcinat porumb, digul de cu, mulţi ani şef de echi­ spre aspiraţia fiecăruia spre tăm că au fost livrate co­ magazin de prezentare şi de ştiri; 11,20
} apărare a localităţii şi a pă şi brigadier. Ajuns la cultură şi ştiinţă. Intr-un celaşi timp, însă, toţi cei ră radio-tv. ;
) terenurilor agricole de anii pensiei, parcă-i vine cuvînt, viaţa pulsează din menzile în preziua terme­ cu care am stat de vorbă desfacere al U.J.C.M. o sec­ de ştiri ; 12,01
i inundaţii, în complexul tare greu să se despartă plin, are un prezent lumi­ nului fixat, iar altele — — ca Dorina Barbu, Mi- ţie nouă de marochinărie“. ra ’.clorului
^ zootehnic şi în motelul ce de munca pe care a inde- nos şi desigur prosper. fuste şi costume —, care nerva Orăşan, Ghizela Co­ După cum rezultă din Pa. i cinst
au termen de finisare la ca, Aurelia Coipan ş.a. — cele prezentate, o interven­ revoluţionare ;
sfîrşitul acestei luni, sînt s-au declarat mulţumiţi de ţie a conducerii cooperati­ 1 la 3 ; 15,00
pregătite pentru prima pro­ calitatea lucrărilor şi a ma­ vei din Hunedoara se im­ 16,00 Radiojur
bă. Am cerut, de aseme­ terialului folosit. Dacă so­ punea mai demult la Te­ ordonate ecoi
nea, părerea unor persoa­ liuc. S-au făcut promisiuni Permanenţe
licitările sînt mari, cine-1 românesc; 16,
ne care au fost servite de opreşte pe Teofil Dodu pentru viitor. întrebarea
către această croitorie. noastră este cită garanţie dicului; 17, (
„Deşi locuiesc în Hunedoa­ să-şi ia ajutoare, în limi­ să acordăm promisiunilor ? ştiri ; 17,05 Ci
clorul con tem
ra, aici îmi confecţio­ tele legii ? întreprinzînd o anchetă Orizont ’81 ;
nez unele articole de Aşadar, privind calita­ privind activitatea contro­ patriotice; 18,
îmbrăcăminte pentru mi­ tea, lucrurile stau mulţu­ lului oamenilor muncii în 18,30 Pentru
ne şi pentru membrii mitor la ambele ateliere. Teliuc, a reieşit că şi con­ Moment fol
Totuşi, pentru un complex
familiei ; am fost foar­ trolul a sesizat asemenea Ancheta econ
te mulţumită de calitatea cu o asemenea capacitate, lipsuri. Prin urmare, echi­ Cadenţe sono
piŞl li hainelor, cit şi de terme­ gama sortimentală a servi­ pele de control s-au zbă­ într-o oră
nul de livrare“ (Lucia Mi- ciilor oferite este mult tut în van, cooperativa n-a stop muzical
prea redusă. Nimeni nu
halache). „Faţă de condi­ fost receptivă la sesizări.
ţiile de muncă necorespun­ ştie de ce s-au închis uni­ Sperăm că nu aceasta va
tatea de tricotaje, atelierul
zătoare, aici se lucrează ii şi soarta semnalului nos­ Moinei
conştiincios“ (Vili Orăşan). de reparaţii radio-tv şi tru, că promisiunile se vor
Cizmăria funcţionează în chiar magazinul de prezen­ împlini fără tergiversări.
sistemul de organizare şi tare şi desfacere a unor DEVA : Va
gestionare pe bază de cotă- produse meşteşugăreşti, al E. ŞINA tria); Nu-mi
(Arta); HUN
fernul din z§
Maistrul de schimb Ileana Codrca din cadrul secţiei de eJ\rn\; Pe ar:
tricotat dc la întreprinderea de tricotaje Petroşani urmăreşte sc. xtx e I-II-I
calitatea puloverelor pentru copii, executate de comunista tul); Stop c
I’lorica Popa. Ce a „scăpat“ doi vedere darea de seamă (Arta) ; Du
(Consi
trecea
TROŞANI: .
Eforturi deosebite pentru valorificarea au spus cu curai membrii cooperatori mortal (Unii
„S“ (7 Noie
nul alb ; Hei«
cîî snaâ deplină a resurselor locale Un scurt bilanţ al activi­ mîntul, -cum s-a desfăşurat rate că nu s-a cosit iarba iulian Baba: Păşunile co­ publica) ; LI
(Cu
I-Ianovra
tăţii desfăşurate în 1980 la recoltarea cerealelor, tine­ de pe o suprafaţă de 6 ha munei sînt năpădite de sca­ teptarea pl
(Urmare din pag. 1) terii prime care în viitor Cooperativa agricolă de telor şi suprafeţelor culti­ din Făgeţel, de pe canalele ieţi. Propun să se organi­ resc) ; VULC
lea salt mo?
vor fi exploatate, totoda­ producţie din Dobra relie­ vate cu legume, dar încer­ de irigaţii şi diguri, că nu zeze mai bine curăţirea lor rul) ; LONE.
(Minerul) ; 1
— Prin specificul ac­ tă s-au luat măsuri în fează că, în afara unor re­ cările au fost doar aluzii s-a însilozat ceea ce a re­ şi la această acţiune să par­ aventuri pe
tivităţii — cum acţio­ vederea dezvoltării capa­ zultate bune obţinute în timide, oprindu-se în acest zultat din grădina de le­ ticipe toţi cetăţenii deţină­ (Muncitoresc)
naţi în direcţia valori­ cităţii carierelor existente, zootehnie (depăşirea efecti­ stagiu. Nu s-a spus nimic gume după recoltarea aces­ tori de animale. Familia Ba
ficării integrale a resur­ — Să înţelegem că la vului de animale, a canti­ despre faptul că nu s-a în­ teia. Maria Ivănescu : Venitu­ Broadway
URICANI : I
selor locale, conform indi­ dumneavoastră totul merge tăţii de lapte de oaie şi lină treprins nici o măsură pen­ Din fericire, dezbaterile rile unităţii, ale membrilor tament cu c
caţiilor date de secretarul perfect. Nu sînt lipsuri, livrată statului), la cele­ tru a se combate excesul din adunare au reuşit să cooperativei noastre în fond. brie) ; BRA1
general al partidului ? nu sînt restanţe ? ... lalte capitole situaţia este de umiditate, şanţurile pen­ îndrepte lucrurile, realizînd depind de munca fiecăruia gradul trei
(Steaua
roşi
— 50 la sută din totalul — în general stăm bine. neeorespunzătoare. Era deci tru scurgerea apei au fost o analiză c vretă, amă­ dintre noi. Dar se face foar­ Tntîlnire de
producţiei noastre este Pe anul trecut însă avem firesc ca darea de seamă te puţin pentru mobilizarea seriile I-II (
realizată din aceste resur­ restanţe, la nivel de judeţ, prezentată în faţa adunării la muncă a oamenilor, de şi flacără (F!
r
GIU-BAI:
se. Să ne oprim la cîteva la produse de carieră de generale să fie analitică, Âd inări generale in unităţile agricole socialiste aceea se înregistrează în tir- (Casa dc cui
sortimente mai importante: 38 000 tone (piatră spartă critică şi autocritică pentru zieri la lucrările agricole. Cascadorul
producem terasit dc nuan­ şi cribluri). Cauzele ? In­ a constitui o bună bază loan Şindea : Trebuie să Iar) ; BRAZI
ţe diferite — anual apro­ disciplina — în primul pentru dezbateri, în aşa fel mereu înfundate ; grădina nunţită asupra activităţii, şi facem mai mult pentru în­ CALAN : Ţi
(Cas;
batici
ximativ 3 500 tone — pe rînd, apoi activitatea dis­ Incit adunarea generală să de legume a avut, de ase­ fixînd clar, concis căile re­ lăturarea excesului de u- Pîinea copiU
care îl livrăm constructo­ persată — 21 de cariere fie cadrul iniţierii unor mă­ menea, de suferit din cau­ dresării cooperativei agri­ miditate de pe pămî.nt. Este Iunie) ; SIM
rilor din judeţ. Materia în 5 judeţe —, delecţiuni suri concrete, eficiente, ca­ za ploilor. Darea de seamă cole. Spicuim din cîteva necesar să curăţim canale­ curajului
ILIA : Rock;
primă o extragem din ca­ Ia utilaje, organizarea nu re, aplicate, să ducă la re­ s-a mulţumit să menţione­ luări de cuvînt : le, să săpăm altele noi, a- GHELARI :
riera de la Crăciuneşti. tocmai corespunzătoare a dresarea economică a uni­ ze că în tot cursul anului Viorica Tîrşa : Avem pă- colo unde este nevoie, pen­ cursă lungă
Cunoscînd importanţa va­ locurilor de muncă şi al­ tăţii. Dar ceea ce s-a pre­ 1980, instalaţiile de irigat mînt puţin, dar nici acela tru a evita calamitarea re­
lorificării resurselor locale, tele. Pe întreprindere însă zentat în faţa cooperatori­ au fost în stare de func­ nu este folosit cum trebuie. coltelor.
de anul trecut, la mozaic minusurile la sortimentele lor a fost o înşiruire de da­ ţionare, deşi n-a fost ne­ Prin lanurile de grîu sînt In acest mod au vorbit i W R E Í
din calcar ne-am dublat de care vorbim sînt de te combinate cu justificări voie de ele, că nu s-a săpat drumuri late, — pe unele şi alţi participanţi la dez­
capacităţile, ajungînd la 300 000 tone. în 1981 avem şi scuze, celor ce au ascul­ nici un metru de canal pen­ lanuri şi de 3—400 m — bateri — Ileana Giura, Zo-
30 000 tone pc an. Dar. necazuri cu producţia de tat-o fiindu-le dat foarte tru a scoate apa din gră­ croite de tractoare, de ani­ rica Nicula, loan Nedelco- Timpul pr
cererea este foarte mare. utilaj tehnologic deoarece des să audă euvîntul „ca­ dină. Livada de pomi a dat malele ce ies la păşune. Or, vici şi alţii — care în acest azi, 30 ianua
gerons
deocamdată insă atît pu­ forul tutelar (C.C.C.F. Bu­ lamitate". Adică — să fim producţie infimă, deoarece, o ştim cu toţii, pămîntul e fel au dat conţinut adună­ rece, variabil,
rul
tem face. De asemenea, la cureşti) nu ne-a asigurat mai clari — pentru a justi­ sublinia darea de seamă, un bun de mare preţ, pe rii generale şi au demonstrat ge slab. Vi
cribluri. prin autodotare. încă desfacerea. Zilele trec, fica rezultatele slabe obţi­ florile de meri şi cireş au care n-avem voie să-l lă­ hotărîrea membrilor coope­ unele intensi
am mărit- capacitatea ca­ planul este plan ... nute s-a încercat să se îngheţat. N-a arătat însă săm să nu producă. rativei de a face. ca unita­ 40—50 km/or
coli
zăpada,
rierei din Crişcior, ajun­ — ...şi pierderile se re­ scoată drept ţap ispăşitor că tovarăşii din conducerea Maria Lupulescu : în lo­ tea lor să se înscrie pe li­ dominantă 1
gînd la peste 7 000 tone cuperează greu. Cum aţi natura, condiţiile atmosfe­ cooperativei n-au luat nici cul numit Pietrari există o nia redresării economice, peratura mi
pe lună. Pentru a stopa demarat în 1981 ? rice neprielnice ale anului o măsură pentru proteja­ tarla de cîteva hectare, ca­ obţinerii unor rezultate cit şi —10 grad
ximă între
risipa de orice fel si a — Bine. dacă nu luăm trecut. rea de îngheţ a livezii, sau re nu este folosită. O su­ mai bune — în 1981 şi în
spori eficienţa activităţii în considerare acest „of“. E drept că, pe ici pe colo, împotriva sustragerilor de prafaţă de circa 5 ha — perspectivă — in lumina in­ Pentru ur
noastre, am amenajat mici Dificultăţile care pot apă­ s-a încercat să sg arate că fructe. Balanţa furajeră — o insulă în Mureş — nu dicaţiilor t o v a r ă ş u l u i zile. Vreme
unităţi de prefabricate din rea sînt legate de starea o cauză a situaţiei econo­ se arăta în materialul citat este utilizată, deşi aici s-ar Nicolae Ceauşescu cuprinse noaptea. Vo
beton unele se ejcecută din atmosferică pentru că 50 — este insuficientă, lucru putea pune cereale sau fu­ în cuvîntările rostite la şe­ locale.
materialele care rămfn Iă sută dirî activitatea noas­ mice precare a unităţii ar ce ar trebui să îngrijoreze, raje. dinţa de lucru de la Braşov La munte
plăci dc canal, dale armate, tră se desfăşoară în aer izvorî din modul cum a deoarece afectează produc­ Aurel Mihuţ : Livada din şi în cadrul adunărilor cu cu corul mî
rigole etc. Prin cercetările liber. Sîntem însă hotărîţi fost organizată şi coordo­ ţia de lapte şi carne şi în­ Făgeţel e năpădită de stu­ activele de partid din ju­ Vor cădea i
făcute în zonele de care să ne achităm cu conştiin­ nată munca, neparticiparea carcă serios cheltuielile. Da­ făriş. Propun să o curăţim deţele Timisoara si Braşov. (Meteorolog
răspundem, s-au descoperit ciozitate de sarcinile ce ! in lucru a membrilor eoo- rea de seamă a consemnat şi în spaţiile dintre pomi Ludovic Pr<
importante surse de ma­ ne revin. i peratori, cum s-a folosit pă- doar constatarea, fără să a­ să cultivăm furaje. TRAIAN BONDOR