Page 98 - Drumul_socialismului_1981_01

DPUMUl SOCIALISMUL*

lie bilanţ care polea fi mai rodnic o

Apreciind că activitatea nilor din agricultură, in­ turile vegetale şi In zoo­ Lazăr Hopceanu : în zoo­ E.P.S.I.M. Hunedoara, ate­
comitetului comunal de dustrie, comerţ, prestaţii, tehnie. Trebuie să asigu­ tehnie vom acţiona pentru lierul de covoare. Ţesătoarele 9,00 Tel
Georgeta
partid, a organizaţiilor sub­ învăţământ, cultură, sănă­ răm îngrijitori la fermele asigurarea bazei furajere, Ţinea şi Munteanu, Coşarcă, trei 9,25 Cu
Aneta
Gîţan
ordonate, a comuniştilor tate si din alte domenii. de animale din rîndul co­ creşterea natalităţii şi a fruntaşe, care, în fiecare lună 9,40 Cu
a cunoscut o permanentă Acţionînd pentru traduce­ operatorilor. Locuitorii sa­ producţiei de lapte şi carne. îşi depăşesc sarcinile de plan 30,00 Cu
îmbunătăţire, participanţii rea în . viaţă a documente­ telor Furcşoara şi Bărăşti, Trebuie să trecem de pe eu 25—30 la sută. SCI
la adunarea activului de lor Congresului al Xll-lea în frunte cu comuniştii, acum la executarea lucră­ 10,20 Te
partid din Brănişca au al partidului, a hoturirilor sînt fruntaşi la contractări rilor pe păşuni şi fineţe pe
ţinut să remarce unele re­ adoptate de plenarele C.C. de animale şi produse ani­ pentru a spori producţia de Wi
(re
zultate bune în realizarea al P.C.R., a legilor votate maliere. Prevederile pe iarbă şi fîn. 12,50 Tr.
indicatorilor planului de de M.A.N., a sarcinilor re­ acest an sînt realizate. Să loan Beda : Trebuie să re
dezvoltare economico-so- zultate din cuvîntările tova­ determinăm şi cetăţenii analizăm mai bine şi să 13,00 M«
cială în profil teritorial. răşului Nicolae Ceauşeseu, din celelalte sate să ie vedem cît cheltuim şi cît tic
Astfel, cu toate condiţii­ secretarul general al parti­ urmeze. exemplul. obţinem. în zootehnie 18,30 lai
vei
le climatice neprielnice cheltuielile sînt aproape
din anul trecut, la multe duble faţă de venituri. 18,50 100
19,00 Te
culturi producţiile au fost Adunări pentru dări de seamă Trebuie să gospodărim mai 19,30 Te
bune, iar în zootehnie s-au în organizaţiile de partid bine furajele, să înlătu­ 20,05 Fii
realizat electivele planifi­ răm risipa, să sporim pro­ an
cate, a crescut contribuţia ducţia — singura cate de ţar
C.A.P. şi a gospodăriilor dului, comitetul comuna! Mihai Lăpugean : Anul rentabilizare a zootehniei. On dialog profund democratic, ţa-
populaţiei la fondul de de partid, consiliul comu­ agricol ¡980 nu oglindeşte Alexandru Oiaru: Este 22,‘¿0 Te
stat. De asemenea, colec­ nal al F.D.U.S. şi organi­ posibilităţile noastre. Ele 22,35 No
tivul carierei de piatră a zaţiile componente trebuie necesar să organizăm mai în scopul perfecţionării
îndeplinit şi depăşit planul să acţioneze — subliniau sînt mult mai mari. Sîn- bine activitatea de con­
tem hotărîţi să folosim mai
la toţi indicatorii. Aceste cei care au luat cuvîntul — bine pămîntul, să-i sporim tractări şi achiziţii. Coope­
rezultate puteau fi însă pentru întronarea ordinii rodnicia, să aplicăm cu rativa de consum trebuie vieţii cotidiene
să-şi realizeze planul la
mult mai bune dacă se şi disciplinei, creşterea achiziţii pe sortimente. BUCI
acţiona mai energic pen­ răspunderii colective şi per­ stricteţe tehnologiile şi nor­ Anul trecut s-a realizat In organizarea Secţiei cărei părfi de făcut. S-a- dioprog
tru folosirea întregului sonale pentru ca toate sar­ mele de lucru stabilite prin numai 76 la sută din plan. ele propugandă a Comite­ discutat, de asemenea de­ II aţii o j u
fond funciar, pentru eva­ cinile puse de partid în lege, să le respectăm în­ Toţi cetăţenii trebuie de­ tului judeţean de partid şi spre necesitatea unor mă­ presei;
rîiilor;
cuarea mai rapidă a ape­ etapa actuală să fie înde­ tocmai şi să executăm la terminaţi să crească ani­ a organelor locale, joi du­ suri concrete de economi­ 9,05 Au
lor provenite din ploile plinite, asigurîndu-se creş­ timp toate lucrările agri­ male şi păsări, să cultive pă-a miază a avut loc 5n sire a energiei electrice Buletin
torenţiale, iar suprafeţele terea producţiei agricole ve­ cole. Producţiile sînt cele legume şi să contribuie ia comuna Beriu o acţiune (ostiei ineît să nu se de­ vista li
Folclor
unde culturile au fost com­ getale şi animaliere, spori­ care reflectă eforturile fondul de stat. sub genericul ,,Audienţă ranjeze prea mult viafa Buletin
promise erau reînsămlnţate rea randamentelor, aplica­ noastre. Ne vom strădui ca colectivă", transformată — normală în comună), de­ cultura]
cu diferite sortimente de rea strictă a principiilor aceste producţii să fie cît Asemenea propuneri, ob­ datorită reuşitei sale deo­ spre îmbunătăţirea trans­ „U“;
Itaclio-1
legume sau plante de nu­ autogospodăririi şi autoges- mai mari, superioare celor servaţii, sugestii şi anga­ sebite — intr-o veritabilă portului în comun, mai a- ştiri ; ,
treţ. tiunii, obţinerea unei efi­ planificate. jamente au formulat şi „Tribună a democratici". les pentru navetişti şi e- late :
'n scopul creşterii capa­ ciente înalte în toate dome­ Traian Josan : Acum María Dobrei, loan Moţ, Manilcslarea a suscitat ievi, repararea unui drum, foleloru
Iod iile.
cităţii politice si organiza- cînd facem bilanţul acti­ An isca Tomuţa, Maria Dra­ de la început un interes şi a unui pod, regulariza' I la 3
rea unor porţiuni dc mal
torice. a puterii de influ­ niile. vităţii ne dăm seama că gan şi alţii. Ele reflectă deosebit în rîndul local­ club ;
nicilor, care au venit în pe pîrîul Coslcştiului, îm­
enţare a organelor şi or­ în cadrul dezbaterilor responsabilitate, grijă şi număr toarte mare, sala bunătăţirea aprovizionării 10,15 C)
16.30
ganizaţiilor de partid, par­ s-au făcut numeroase pro­ aceasta putea să fio mai preocupare pentru înfăptu­ cu anumite produse în li­ muzică
ticipanţii la dezbateri au puneri, s-au exprimat dife­ rodnică. Şi stă în puterea irea politicii partidului, căminului cultural deve­ Jet in d
nind, la un moment dat, nele perioade ş.a.
dii dc
făcut propuneri menite să rite păreri şi sugestii, s-au noastră să facem acest lu­ pentru obţinerea unor re­ neîncăpătoare, iar partici­ Trecuseră cîteva ore, se Orele s
contribuie la ridicarea ni­ luat angajamente. Iată cî- cru. Avem toate condiţiile. zultate tot mai bune în parea Ia discul ii, dialogul înnoptase de-a binclea, dar eu cin
Români
velului polit'ico-ideologic al teva din acestea. Cariera de piatră şi-a fă­ activitatea de partid şi cea cetăţenilor' cu reprezen­ nimeni nu se grăbea să ding ;
comuniştilor. al tuturor Constantin Murari : Să cut planul la toţi indica­ econom ico-socială. în acest tanţii organelor judeţene plece. Oamenii ascultau 22.30 R
Buletin
cetăţenilor comunei, pen­ ne mobilizăm pentru rea­ torii pe 1980. Ne angajăm scop s-au adoptat şi măsuri şi locale prezentă s-a des- cu mult interes pe cei a- Non st
tru o mobilizare şi mai ac­ lizarea sarcinilor de creş­ ca în acest an să obţinem corespunzătoare. lăşurat liresc, apropiat. Oa­ llati în mijlocul lor.- ac­
tivă la îndeplinirea sarci­ tere a producţiei la cul- rezultate si mai bune. N. BAD1U menii şi-au deschis ini­ tivişti de partid şi de stat,
mile, şi-au spus păsurile, cadre dc conducere de la
au tăcui propuneri, au ce­ Direc(ia judeţeană de poş­
Atenţie sporită executării lucrărilor rut sprijin pentru rezolva­ tă şt telecomunicaţii, În­
rea unor probleme. treprinderea de relele e- DEV/i
Cetăţeni ca loan Dînşo- lectrice, Întreprinderea dc
de sezon în agricultură rean, loan Brînduş, loan transporturi auto, Direcţia tria); ]
(Arta);
Şendrescu, Ion Cosor, Ion judeţeană de drumuri şi fernul
căra);
(Urmare din pag. 1) teren pentru legume şi Similcana, Ion Filipesc, poduri, Notariatul de stal seriile
cartofi, cu peste 3 000 tone Viorel llcnig (din satul judeţean, Oficiul de gos­ tul); s
(Arta)
se mtilneşte în Consiliul gunoi de grajd. în celelalte Sibişel), losii Slancu, Pe­ podărirea apelor, Procu­ trecea
unic agroindustrial Toteşti. consilii unice agroindus­ tru Parachiv, loan Trilu ratura judefeană. Se dis­ TROŞA
unde s-au transportat şi triale — I-Iaţeg, Geoagiu, (din Căslău), au ridicat o cutau probleme ale vieţii mortal
„S“ <7
s-au administrat 14 600 tone Simeria, llia, Dobra, Brad, seamă dc probleme impor­ de zi cu zi, pe care fle­ nul alb
gunoi pe 491 ha teren des­ Hunedoara şi Călan — a- tante pentru comuna lor, care şi cu lotii laolaltă publica
tinat culturii cartofului şi ceastă acţiune este ră­ propunînd totodată, moda­ căutăm s-o tăcem mai bu­ Hanovi
teptare
1 650 tone pe 142 ha li­ masă în urmă. Organele şi lităţi de rezolvare şi an- nă, s-o perfecţionăm dop resc) ;
vezi. în Consiliul unic organizaţiile de partid, gajîndu-se să pună cu to­ linuu. Şl, putem afirma că lea sa;
agroindustrial Deva s-au consiliile unice, consiliile ţii umărul pentru a le du­ dialogul — viu, concret, ml). ;
(Miner;
fertilizat cu gunoi 120 ha populare şi conducerile ce la bun slîrşlt. Printre prolund democratic — Mitul F
pentru cultura cartofului. S.M.A. şi C.A.P. trebuie altele, s-a discutai despre dcsiăşural recent ia Beriu URICA
140 ha pentru cultura le­ să treacă la o mai bună înfiinţarea unui oficiu poş­ a fost o reuşită deplină, tament
gumelor, 50 ha pentru sfe­ orgahizare a muncii şi la tal in centrui de comună, şi-a atins cu prisosinţă brie) ;
gradul
cla de zahăr si 40 ha livezi, folosirea din plin a tutu­ stabiiindu-sc de comun a- scopul pentru care a fost (Steau;
în total administrîndu-sc ror forţelor şi mijloacelor cord cu reprezentantul iniţiat. intllnir
aproape 8 000 tone, iar în — tractoare cu remorci, I.P.L. Deva, secţia mobilii Brad. Muncitoarea Lucia Mar­ D.J.P.Tc. termenul dc re­ seriile
şi ii ac«'
Consiliul unic Orăştie s-au sănii şi căruţe —, pentru gina execută pulverizarea lacului pe mobilă, lucrare ce o zolvare şi ce îi revine fie­ DOINA COJOCARU GIU-B
face cu multă atenţie şi pricepere.
fertilizat aproape 120 ha executarea acestor lucrări. (Casa
Cascad
Iar) ;
CALAf
(Urmare din pag. 1) ţiuni, oamenii muncii hu- batici
Pîinca
Vibrante chemări adresate întregii noastre naţiuni nedoreni — mineri, side- Iunie)
rurgişti, energeticieni, con­ curaj u
mitetului .Politic Executiv structori, producători de rLIA :
au fost jalonate cîteva di­ pentru progresul continuu al patriei materiale de construcţii,
de utilaj minier şi meta­
recţii principale de acţiune lurgic, ehimişti, forestieri, •j
pentru întregul popor, di­ materiale. Aşa cum se sub­ rea şi atragerea în circui­ minimum posibil a dura­ lor de ştiinţă, cercetători­ lucrătorii ogoarelor, inte­
recţii derivate din docu­ liniază în Hotărîrea-Apel, tul economic a tuturor telor de execuţie şi pune­ lor, specialiştilor, oameni­ lectualitatea — au înalta Rezu
mentele de partid. din „Trebuie să facem totul, materialelor refolosibile şi rea în funcţiune la terme­ lor de artă şi cultură, în­ îndatorire patriotică do ianuar
recentele cuvintări ale se­ incepînd eu 1981, pentru introducerea unui regim nele stabilite a tuturor o- tregii intelectualităţi de a a-şi amplifica eforturile şi
preocupările în producţie,
cretarului nostru gene­ echilibrarea balanţei de sever de economii în toa­ biectivelor prevăzute, ur- acţiona fără preget, de a la locurile lor de muncă, 31, 71.
ral. tovarăşul Nicolae plaţi şi reducerea, încă te sectoarele. Totodată va mărindu-se totodată buna contribui cu întreaga lor pentru a spori — prin for­ Extr
trebui să se insiste pentru
Ceauşeseu. ce trebuie ur­ din acest an, a datoriei ex­ continua îmbunătăţire a funcţionare a capacităţilor capacitate creatoare la în­ ţa braţelor şi a minţii — 50. l.
terne — sarcină de cea
mate neabătut şi ferm în mai mare importanţă pen­ nivelului tehnic si calita­ şi atingerea la timp a pa­ deplinirea si depăşirea zestrea economiei naţio­ Font
sarcinilor de plan. la pro­
toate sferele producţiei ma­ tru fiecare colectiv de oa­ tiv al produselor, prin in­ rametrilor proiectaţi — gresul neîncetat al econo­ nale, bunăstarea generală a lei.
componente esenţiale ale
teriale. meni ai muncii. In ace­ tensificarea procesului de miei şi ridicarea bunăstă­ întregului popor. Adună­
Prima şi cea mai im­ iaşi timp se impune apli­ asimilare, modernizare. în­ creşterii producţiei şi ren­ rii întregului popor, la în­ rile generale ale oameni­
tabilităţii,
ale
eficienţei
lor muncii care au loc în
portantă dintre sarcinile carea fermă, în toate uni­ noire şi tipizare a acesto­ economice. florirea continuă a scum­ această perioadă să adopte
noii perioade o constituie tăţile a principiilor noului ra. prin crearea şi intro­ Sarcini majore se pun pei noastre patrii. Româ­ acele măsuri şi hotăriri
îndeplinirea integrală rit­ mecanism economico-finan- ducerea în fabricaţie a în domeniul agriculturii şi nia socialistă. menite să asigure îndepli­ Tim]
mică la înalţi parametri ciar, a autoconducerii mun­ unor noi materiale, maşini vizează îndeosebi valorifi­ La înfăptuirea acestor nirea integrală a preve­ ziua
Vreme
de calitate şi eficienţă a citoreşti şi autogestiunii, si utilaje cu consumuri re­ carea întregii suprafeţe a- sarcini sînt implicate deo­ derilor Planului naţional şi in
producţiei fizice şi nete. astfel incit întreprinderile duse. pentru valorificarea gricole si creşterea pro­ potrivă şi colectivele de unic de dezvoltare econo- şoară.
mult :
sarcini realizabile în prin­ să-şi realizeze integral ve­ superioară a materiile pri­ ductivităţii. pentru spori­ oameni ai muncii hunedo- mico-socială a patriei pe in ge
cipal pa seama creşterii niturile, beneficiile plani­ me şi materialelor. în sco­ rea producţiei vegetale şi reni, care mobilizate de anul 1981 şi pe întregul turile
prinse
productivităţii muncii. a ficate şi să-şi asigure auto­ pul echilibrării balanţei animaliere, perfecţionarea puternica organizaţie ju­ cincinal 1981—1985, să ri­ de, if
utilizării depline a capa­ finanţarea întregii activi­ de plăţi şi reducerii da­ muncii de conducere şi deţeană de partid, acţio­ dice pe o treaptă calitativ 1 şi i
in zoi
cităţilor de producţie, for­ tăţi“ Acestor Sarcini li toriei externe este nece­ ridicarea eficienţei econo­ nează susţinut, angajant şi superioară întreaga acti­ te uni
ţei de muncă şi timpului e- se subordonează efortu­ sar să se urmărească h- mice îh fiecare unitate a- responsabil, pentru a în­ vitate. să determine o efi­ tre v
grade,
rile pentru creşterea con­ tent îndeplinirea sarcini­ grieolă de stat şi coopera­ cienţă ridicată în toate seara
fectiv de lucru în fiecare tistă. scrie noi realizări de pres­ domeniile, adueîndu-şi mai
Peni
unitate economică, pe sea­ tinuă a producţiei de ma­ lor de export şi reducerea tigiu în marea cronică a 1981. '
terii prime si resurse e- mai substanţială a im Hoi­ Relev ind aceste impor­ întrecerii socialiste pentru din plin contribuţia la în­
ma folosirii cu maximum făptuirea Programului de şoară
La i
de randament a resurse­ nergetice. pentru redu­ turilor — sarcini majore, tante. obiective. Comitetul dezvoltarea eeonomico-so- veni
lor materiale şi umane, re­ cerea permanentă a tu­ ale economiei noastre. Politic Exgputiv adresează cială a patriei. edificare a societăţii so­ cerul
cialiste
multilateral
dez­
Cu aceeaşi in.WisHnt«' se
ducerii pc toate căile a turor consumurilor de ma­ cer roa’i/â ' vibrante chemări eroicei în acest context de sar­ voltate şi înaintare a Româ­ de se
noastre clase muncitoare,
costurilor dc producţie şi terii prime materiale si cini. al însufleţitorului în­ niei spre comunism. Hore!)
te special a cheltuielilor energie, pentru recupera­ ele investiţii, scuruu-eă iă harnicei ţărănimi, oarneni- demn adresat întregii na-