Page 1 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 1

M H«ae¿ rnvi
                                                                                                                                                         1 s«l
                                                                                                                 Nicolao Ceanşesea

                                                                                                 ieri la Timişoara pentru e nia



                                                                                          Miluire ¡1 nivel înalt româno-iugoslavă



                                                                                             Tovarăşul       Nicolas   preşedintele   Prezidiului   Re­  deral   pentru   afacerile   ex­
                                                                                          Ceauşescu,   secretar   general   publicii   Socialiste   Federa­  terne   al   R.S.F.   Iugoslavia,
                                                                                          ai  Partidului  Comunist  Ro­  tive  Iugoslavia,  care  va  e-   o   vizită   de   prietenie   în
                                                                                          mân,   preşedintele   Republi­  fectua,   împreună   cu   tova­  Republica   Socialistă   Româ­
                                                                                          cii   Socialiste   România,   răşii  Stane  Dolanţ,  membru   nia,  în  zilele  de  1  şi  2  fe­
                                                                                          a    plecat,   sîmbătă,   la   ai   Prezidiului   Comitetului   bruarie 1981.
                                                                                          Timişoara,   unde   urmează   Central  al  Uniunii  Comu­
                                                                                          să  se  întilnească  cu  tova­  niştilor   din   Iugoslavia,   şi
                                                                                          răşul Ţvietin Miatovici,   losip   Vrhoveţ,   secretar   fe-  (Continuare în pag. a 4-a)
                                                                                                 La Invitaţia tovarăşului iloolae Seauşesou, tovarăşul

                                                                                             TvBetin llatovlcl, preşedintele Prezidiului R.S.F. iugoslavia,
                                                                                                     m efectua o vizită de prietenie în ţara noastră

                                                                                            La    invitaţia   tovarăşului   zidiului   Republicii   Socia­  goslavia,   şi   losip   Vrhoveţ,
                                                                                           Nicolae   Ceauşescu,   secretar   liste   Federative   Iugoslavia,   secretar   federal   pentru   a-
                                                                                          general   al   Partidului   Co­  va   efectua,   împreună   cu   f  aceri  le  externe  al  R.S.F.
                                                                                          munist   Român,   preşedinte­  tovarăşii   Stane   Dolanţ,   Iugoslavia,  o  vizită  de  prie­
            Anul XXXIII, nr. 7227  DUMINICĂ, 1 FEBRUARIE 1981       4 pagini — 30 bani
                                                                                          le    Republicii   Socialiste   membru  al  Prezidiului  Co­  tenie   în   Republica   Socia­
                                                                                          România,   tovarăşul   Ţvietin.   mitetului  Central  al  Uniu­  listă  România,  in  zilele  de
                                                                                          Miatovici, preşedintele Pre-  nii   Comuniştilor   din   Iu-  X şi 2 februarie 1981.
                Utilizarea judrcioasă i capacităţilor da                                                                 „Luna cărţii Ia sate“

                                                                                                Astâzi m
            producţie — sursă importantă a eficienţei                                          deschid©              cărţii  la  sate“  are  loc,  as­  nerva“,  „Militară“  şi  „EmJ-
                                                                                                                                                 nescu“.
                                                                                                                     tăzi,  în  comuna  Unirea,  în
                                                                                                                     cadrul  unui  program  com­  Legătura  cu  cartea  a  oa­
           Sintem  în  primul  an  al   crări  mari  (în  special  lu­  şi   economisim   materie                    plex  de  manifestări  :  şeză­  menilor   de   la   sate   nu
         cincinalului  calităţii  şi  efi­  crări   care   să   nu   reclame   primă.
         cienţei,  an  în  care  acumu­  necesitatea   utilizării   maca­  La  I.M.M.R.  Simeria,  un   înscrisă   în   programul   toarea literară „Partidului  poate   fi   circumscrisă   unei
                                                                                                                                                 perioade  din  calendar.  Dar,
                                                                                                                          inima  şi  versul“,  susţi­
                                                                                                                     —
         lările   calitative   ale   tre­  ralelor)  sînt  scoase  pe  lo­  alt   factor   principal   ce   a   Festivalului   naţional   „Cîn-   oricum,   „Luna   cărţii   la
         cutului   cincinal   al   revolu­  curi   de   muncă   în   afara   contribuit   la   creşterea   tarea  României“,  ca  o  ma­  nută   de   Cenaclul   scriito­  sate“  vine  să  impulsioneze,
         ţiei   tehnico-ştiinţifice   ro­  halei.   Apoi,   cînd   timpul   producţiei  a  fost  introduce­  nifestare  educativă  de  pres­  rilor   „Flacăra“   din   Hune­  să   adîncească   această   le­
         desc,   iar   rezultatele   nu   permite,   lucrările   de   fini­  rea   progresului   tehnic.   tigiu,  ediţia  din  acest  an   doara,  concursul  gen  „Cine   gătură.  Nu  e  lipsit  de  in­
         pot  fi  altele  decît  creşte­  sare  şi  completare  se  exe­  De   cele   mai   multe   ori   a   „Lunii   cărţii   la   sate“   citeşte,   cunoaşte“   pe   tema   teres  să  subliniem  că  nu­
                                                                                                                     „Partidul Comunist Român
         rea   susţinută   a   producti­  cută. tot în afara halelor.  acesta   şi-a   avut   obîrşia   este   dedicată   aniversării   a   —   stegar  al  luptei  pentru   mai  în  cursul  anului  trecut,
         vităţii   muncii,   ridicarea   —  înţelegem  din  aceas­  chiar  în  atelierele  de  lu­  60  de  ani  de  la  crearea   dreptate   şi   libertate“   şi   prin   intermediul   reţelei
         eficienţei   economice.   Ce­  ta   că   secţia   montaj   este   cru  şi  s-a  materializat  în   Partidului   Comunist   "Ro­  expoziţia   de   carte   „Parti­  cooperaţiei  de  consum,  au
         rinţele creşterii economice  secţie   conducătoare   în  scule,  maşini  şi  dispozitive   mân.                                        fost  difuzate  la  sate  peste
                                                               realizate   prin   autodotare   Inaugurarea   festivă   a   dul   Comunist   Român   —
                                                               şi   autoutilare.   Aşa   cum   ediţiei a XXI-a a ,>I.unii  apărătorul   dîrz   al   cauzei   400  000  volume,  în  valoare
                                                                                                                                                 de  1  837  000  lei,  iar  cele
                                                                        inginerul
                                                                                 tehnolog
             EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR                            preciza   Poenaru,   „lucrările                       libertăţii,   independenţei   pre­ şi   57   de   biblioteci   comunale
                                                               Mihai
                                                                                                                     progresului
                                                                                                                                 patriei“,
                                                               de   autoutilare   şi   autodo­                       cum  şi  un  spectacol  sus­  din  judeţ  au  pus  la  dispo­
              • cunoscută ® însuşită ® aplicată                 tare  au  întregit  şi  optimi­                       ţinut  de  formaţiile  „artistice   ziţia  cititorilor  540  000  vo­
                                                               zat   spaţiile   de   producţie,                       de   amatori   din   localitate.   lume.  Sînt.  cifre  dincolo  de
                                                                                                                                                care
                                                                                                                                                               dimensiunile
                                                                                                                                                       intuim
         impun  însă  şi  folosirea  ra­  unitate  si,  deci,  în  fluxul   îmbunătăţind   în   acelaşi               Acţiuni   asemănătoare   vor   şi   semnificaţiile   educative
         ţională  a  tuturor  mijloace­  de   producţie.   Cum   fac   timp   fluxul   tehnologic   şi                fi  organizate  în  toate  aşe­  ale  procesului  de  populari­
         lor  de  muncă.  Practica  a   faţă   celelalte   secţii   cerin­  calitatea reparaţiilor“.                  zările rurale din judeţ.  zare   a   cărţii   în   mediul
         demonstrat   în   permanenţă   ţelor montajului ?       —    Ce   s-a   realizat   la                         Timp  de  o  lună,  la  punc­  sătesc.
          acest  lucru,  iar  ca  un  exem­  —  Mai  avem  o  singură   dumneavoastră,   tovarăşe                     tele  de  informare  şi  docu­  înscriindu-şi   manifestă­
          plu   imediat,   la   I.M.M.R.   secţie  —  mecanică,  ce  cu­  Poenaru,   în   această   di­              mentare    politico-ideologică,   rile  în  acţiunile  de  oma­
          Simeria   folosirea   utilaje­  prinde   rotăria   şi   atelierul   recţie ?                               la   biblioteci,   cămine   cul­  giere   a   prestigioasei   ani­
          lor  şi  a  spaţiilor  de  pro­  de   prelucrare   a   pieselor.   —   Am  executat  standuri              turale,  in  şcoli,  in  unităţile   versări  de  la  8  Mai  —  60
          ducţie   la   capacitatea   ma­  Se  asigură  din  plin  nece­  pentru   confecţionarea   şi               agricole  de  stat  şi  coope­  de  ani  de  la  crearea  Parti­
          ximă  a  contribuit  in  mare   sarul  de  piese  solicitat  de   recondiţionarea   uşi-byj   la           ratiste  vor  avea  loc  reci­  dului  Comunist  Român  —
          măsură,  în  anul  ce  a  tre­  montaj.  Am  căutat  ca  în   vagoanele   acoperite   pe-M                 taluri  de  poezie,  prezentări   ediţia   a   XXI-a   a   „Lunii
          cut,  la  obţinerea  unui  spor   aceste   ateliere   să   reducem   osii...   Calitate   ridicată^        de   cărţi,   dezbateri,   mese   cărţii  la  sate“  îşi  va  spori
          de  producţie  marfă  a  cărei   la  minimum  utilajele  inac­  timp   minim   de   execuţie,              rotunde,   concursuri   gen   valorile   politice,   favorizînd
                                                                                      —
          valoare   se   apropie   de   4   tive  si,  pe  seama  acestora,   economie   de   materiale  anual.      „Cine   citeşte,   cunoaşte“,   legătura  oamenilor  cu  car­
                                                                         de
                                                               20
                                                                    tone
                                                                             metal
        '  .  milioane  lei,  la  o  creş­  am  trecut  la  folosirea  in­  Altele  au  contribuit  la  re-          precum    şi   tradiţionalele   tea,   legătură   care   exprimă
          tere  a  productivităţii  mun­  tensivă  şi  extensivă  a  ca­  ducerea   efortului   fizic   —            întîlniri   ale   cititorilor   cu   universul   culturii   .noastre
         cii   peste   cea   planificată,   pacităţilor   de   producţie.   macaralele   pivotante   la              scriitorii,   cu   poeţii   ţărani   socialiste,   adînca   democra­
          cu  3  300  lei  pe  om  al   Policalificarea   personalului   sol.  La  ro  tărie  am  montat             şi  cu  redactori  ai  editurilor   ţie  ce  caracterizează  acce­
          muncii.                    muncitor   şi   poliservirea   o   maşină   de   degresat   şi                   „Cartea Românească“, „Mi-  sul oamenilor la cultură.
           —  Anul  trecut,  ne  spu­  maşinilor   şi   utilajelor   au   curăţat   piese   mecanice,
          nea  inginerul  şef  al  uni­  fost  alţi  factori  ce  au  con­  care  a  făcut  să  crească  pro­
          tăţii   —   Iuliu   Verniches-   tribuit   nemijlocit   la   creş­  ductivitatea   muncii   la   a-
          cu  —  în  unele  perioade   terea   productivităţii   mun­  ceastă   operaţie.   Pină   nu                         Controlul oamenilor mundi — activ,
          producţia  realizată  a  depă-<  cii,   la   sporirea   producţiei   demult   cumpăram   tablă
          şit   capacitatea   sectorului   de  piese  de  schimb  şi  de   expandată.   Acum   o   reali­
          respectiv,   în   septembrie   piese   recondiţionate.   In­  zăm  în  unitate  pe  o  maşină                               permanent, eficient
          1980,  la  secţia  I  cisterne   troducerea   unor   noi   teh­  de   expandat,   confecţionată
          au  fost  reparate  681  va­  nologii  de  lucru  în  secţia   cu   forţe   proprii...   Putem
          goane,  faţă  de  o  capaci­  mecanică  a  venit  de  ase­  enumera   multe   alte  utilaje                     Însoţind o echipă în acţiune
          tate  de  600  vagoane.  Ce   menea   în   sprijinul   nostru.   şi  dispozitive...  ■  Ideea  ce
          am  făcut  ?  Am  organizat   Multe   dintre   piesele   pe   trebuie   reţinută   este   că   secţia  de  sus­
          locuri  de  producţie  în  a-   care   înainte   le   forjam   gîndirea  tehnică  a  fost  pe   ţineri   hidraulice   Vulcan.   Intr-o  recentă  discuţie  ki   Mai  întfi  despre  primul  as­
          fara   halelor.   Vagoanele   acum  le  matriţăm.  Pe  lingă   deplin valorificată, multe  Strungarul   muncitor   Berger   es­  I.M.  Vulcan,  preşedintele  co­  pect al problemei.
                                                                                                    Matei
                                                                                            te
                                                                                                           conştiincios
                                                                                               un
          care nu au nevoie de lu-   timp câştigăm la calitate                                                        mitetului   sindicatului,   Iile
                                                                                            şi   depăşeşte   lună   de   lună   Dlaconu,  arăta  că  din  acest
                                                                         DORIN CORPADE      sarcinile de plan.                                    LANSAREA COMENZILOR
                                                                                                                     colectiv  s-au  format  cîteva   NU iNSEAMNA TOTUL
                                     Garoafa roşii               (Conlinuare in peg. a 2-a)   Foto:   VIRGIl#   ONOIU  echipe  de  control  al  oame­
                                                                                                                      nilor  muncii,  care,  coordonate
                                                                                                                                                  In  toate  unităţile  controlate
            mXCENTE                                                                                                   de  consiliul  local  al  F.D.U.S.,   am  constatat,  în  general,  o
                                    aceşti  ani  un  cadru  de  ba­                        sută   din   piesele   utilizate   la   &   desfăşoară   6   activitate   cu   aprovizionare  ritmică,  în  mă­
                                    ză  In  colectivul  Comple­                            reparaţii   sini   recondiţionate   I   bune  rezultate  pe  raza  ora­  sură   să   satisfacă   cererile
                                                                                                                      şului.
             Cuid  lui  David  Holărăş   xului  C.P.R.  Deva.  A  par­                     şi rcfolosite.         *    in   numeroasele   controale   cumpărătorilor.  Spuneam  ,,în
            i  s-a  laminat  un  buchet   ticipat  la  toate  moderni­                      m   „AGORA“-50.   Revista   de   |   efectuate  in  reţeaua  comer­  general"  pentru  că  anumite
           din  40  de  garoaie  roşii,   zările,  dar  marea  lui  iu­                    cultură   cu   public   din   Brad   >.   cială   (la   unităţile   alimen­  lipsuri  tot  mai  sint,  unele
                                                                                               desfăşurat
                                                                                                      cel
                                                                                                          de-al
                                                                    ® PROGRES EDILITAR.
            fata  lui  Împrumutase  par­  bire  a  rămas  modernizarea   Satul Chitici, aparţinător co-   şi-a   număr.   Ediţia   jubiliară   50-   5  (   tare  şl  industriale),  in  unită­  determinate   de   neonorarea
                                                                                           lea
                                                                                                                a
            că  ceva  din  văpaia  aces­  secţiei  de  circulaţie  Min­  S  munci Boşorod, face paşi im-  „Agorei“   s-a   bucurat   dc   o   •«   ţile   cooperaţiei   meşteşugă­  la  timp  a  comenzilor  lonsate
            tora.  Emoţia  nu  putuse  ii   tia—Petroşani.   Aici   s-a   J   portanţi pe calea dezvoîtă-  caldă   primire,   programul   ei   I   reşti  sau  la  cantina  mineri­  de  şefii  de  unităţi,  altele  de
                                                                                                         susţinut
                                                                  rii sale Rospodăreşli. De cu-
            Învinsă,  deşi,  la  62  de  ani,   format  ca  tehnician  desă-   |   rind, aici a fost introdusă  fiind   pregătit  şi   şi  rcsponsabilita-  cu   <.  î   lor,  In  urma  constatărilor  au   faptul  că  aceştia  se  limitea­
                                                                                           competenţa
            feroviarul  nu  mai  era  un   vlrşit,  a  luptat  şi  a  Învins   ;   apa potabilă in circa 27 sos-  tea   recunoscută   a   oamenilor   \   făcut   propuneri   justificate   ză  doar  ia...  lansarea  comen­
            copii.  Şi  cum  să  nu  lie  e-   mari  greutăţi,  clar  a  şi  cu­  Î   podarii — lucrare realizată  revistei,   care   slujesc   frumo-   3   pentru   îmbunătăţirea   conti­  zilor.  O  parte  de  vină  o
            moţionat,  cinci  toţi  cei  ca­  noscut  cele  mai  mari  bu­  prin munca patriotică a lo-   sul prin cuvint şi imagine. >  nuă  a  activităţii  în  aceste   poartă  şi  un  viciu  de  orga­
            re  au  luat  cuvlntu!  la  fes­  curii şi aprecieri.  ■.  cuitorilor satului şi care se  St   „ŞCOALA   NOASTRĂ   —  i   domenii.  Aceasta  ne-a  deter­  nizare   în   privinţa   ridicări!
                                                               jl  va extinde în perioada oare
            tivitatea  organizată  cu  o-   Recent  s-a  despărţit  in­  3  urmează.      CASA   NOASTRĂ“,   întrecere   h   minat  să  solicităm  efectuarea   ambalajelor,  muite  spaţii  fiind
                                                                                                               de
                                                                                                        unităţile
                                                                                                   între
            cazia  ieşirii  sale  la  pensie  tr-un  cadru  festiv,  emoţio­  •»          desfăşurată   din   judeţ,   îşi   con-   |  \   unui  raid  în  reţeaua  comer­  tixite  de  ambalaje.  Gestio­
                                                                                           învăţămînt
            rememorau  faptele  sale  de  nant  de  colegii  care  l-au   a   a   PREGĂTIRI   PENTRU   A-   firmă   valorile   educative.   Ea   *.   cială  şi  a  serviciilor  către   narii,  plictisiţi  să  tot  reclame
           muncă.  Şi  n-au  tost  puţi­  sărbătorit  ca  pe  un  trate   j  s   PROPIATA CAMPANIE A-  fazele   municipale   şi   zonale   t>   populaţie,  în  comun  cu  mem­  în  stingă  şi  în  dreapta,  scapă
                                                                  GRICOI.A. La S.M.A. Dobra
                                                                                           ale  ediţiei  1080  a  întrecerii  —  \
            ne,  In  cei  40  de  ani,  de  de-al  lor.  Dar,  David  Ho­  a  activitatea de revizii şi re-  încheiate  în  aceste  zile  —  au  *   brii  echipelor  de  control  al   din  mină  aprovizionarea,  neo-
           clnd   David   Hotărâş   s-a  tăra'-  nu  are  ce  regreta   3  paraţii ia maşinile agricole  fost  acordate  o  sută  dc  locuri  \   oamenilor muncii.  vind  unde  depozita  mărfu­
                                                               ,
                                                                   cunoaşte  un  ritm  tot  mai  in­
           dedicai  meseriei  alese.  Bi­  căci  a  lăsat  In  urma  Iui   ii  tens. Pină ia ora actuală s-au  fruntaşe   unităţilor   preşcola-   ¡J   Pe  lingă  principalul  scop   rile.  Munţi  de  ambalaje  am
           ne  pregătit,  preocupat  zil­  rtu  numai  laptele  sale  ca­  *  efectuat reparaţii la toate  re,  primare,  gimnaziale  si  li-  <*   ol  raidului,  acela  de  a  son­  întîlnit  ia  toate  unităţile  con­
                                                                                                   dintre
                                                                                                        acestea
                                                                                           ceale.
                                                                                                42
                                                                                                                  a
                                                                                                              sînt
           nic  de  cunoaşterea  moder­  re  i-au  adus  inalle  ordine   *  plugurile, grapele cu disc şi  r     ¡Í  da  modul  cum  lucrătorii  din   trolate.
           nelor   instalaţii,   destinate  şi  medalii,  dar  şi  cadre  ti­  Î setnănătorile aflate în dota­       comerţ  şi  cooperaţie  îşi  fac   La unitatea nr. 44, gestio­
                                                                  rea secţiei, evidenţiindu-se
           siguranţei  circulaţiei,  exi­  nere.  de  nădejde,  bine  pre­  ¡j  Nicolae Nemeş, Alexandru             datoria,   obiectivul   nostru    nara Katalina Moanţa ne
           gent   cu   subalternii   dar  gătite.              I   Sărnru, Irarc Lăscău, Achlm                       —  nedeclarat  Iniţial  —  a  fost
           Indrumindu-I  ca  un  ade­                          ;   Cibo, Teofil Tismoti şi alţii.                    şi  de  a  vedea  cum  îşi  exer­  CONSTANTIN IOVĂNESCU
           vărat părinte, a fost in toţi  GHEORGHE GOSTÎAN     s    De menţionat că circa 15 ia
                                                                •r jnravr # umor *   * »anmr o "ww * tvcjo* ţ$       cită  a’cribuţtunile  echipele  de
                                                                                                                     control al oamenilor muncii.     (Continuare în pag. a 2-câ
   1   2   3   4   5   6