Page 13 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 13
T o v a r ă ş u l Nicolae Activitatea de tipizare şi gerea numărului de sub
Ceauşescu, secretar general standardizare se desfăşoa ansamble folosite în con
al Partidului Comunist Ro ră sub directa îndrumare strucţia de maşini şi utila
mân, preşedintele Republi a tovarăşei acad. dr. ing. je, asigurîndu-se astfel ob
cii Socialiste România, a Elena Ceauşescu, preşedin ţinerea unei eficiente eco
examinat, în cursul dimi tele Consiliului Naţional nomice superioare.
neţii de miercuri, împreu pentru Ştiinţă şi Tehnolo în cadrul acţiunii, aflată
nă cu cadre de conducere gie, care conduce nemijlo în curs de desfăşurare, au
din ministere economice şi cit comisia de partid şi de fost analizate peste un mi
alto organe centrale, cu stat desemnată să ofere so lion de produse şi mai mult
specialişti din unităţi de luţii eficiente în vederea de 20 000 standarde de stat
cercetare şi proiectare, din creşterii nivelului tehnic si şi norme tehnice ~pe ramu
centrale industriale şi mari calitativ al producţiei, va ră, însumînd, la nivelul a-
întreprinderi — în cadrul lorificării superioare a ma nului 1981, o producţie
unei expoziţii amenajate la teriilor prime, materialelor marfă în valoare de 432
Complexul expoziţional din şi energiei, folosirii cit mai miliarde lei în principalele
Piaţa Scînteii — stadiul economicoase a tuturor re ramuri industriale — con
Anul XXXIII, nr. 7230 JOI, 5 FEBRUARIE 1981 4 pagini — 30 bani
acţiunii de tipizare a pro surselor de care dispunem. strucţia de maşini, metalur
duselor industriale. Exponatele, panourile, gie, chimie, economia fo
Secretarul general al graficele şi machetele pre restieră. Studiile efectuate
Eforturi susţinute pentru partidului a fost însoţit de zentate în cadrul expoziţiei grad de tipizare a produ
au permis să se atingă un
Ceauşescu,
Elena
tovarăşa
ilustrează în mod pregnant
tovarăşul Ilie Verdeţ, de realizările obţinute într-o selor pe economia naţiona
reeditarea succesului rea de partid şi de stat. conduce primă etapă, - în tipizarea lă de pentru ramurile de
din
tovarăşi
alţi
aproximativ
la
90
întreprinsă
la'
scara
între
sută
Pe baza indicaţiilor şi o- gii economii, prin aplicarea bază ale industriei.
rientărilor formulate de to unor soluţii constructive şi T o v a r ă ş u l Nicolae
Pasul făcut de I.M. Băr- diţiile în care rezultatele trece masiv la mecanizarea varăşul Nicolae Ceauşescu, tehnologice noi, care să Ceauşescu a apreciat mun
băteni pentru a intra în obţinute în anul trecut sînt lucrărilor miniere. Aceasta activitatea de tipizare s-a conducă la menţinerea in ca desfăşurată de colecti-
rîndul minelor fruntaşe din superioare celor obţinute înseamnă un progres evi organizat într-o concepţie fabricaţie a sortimentelor
Valea Jiului este conclu de multe alte colective cu dent în privinţa creşterii unitară pe întreaga econo minime necesare şi restrîn- (Continuare în pag. a 4-a)
dent. Colectivul de aici nu tradiţie din Valea Jiului. productivităţii muncii, pe mie, urmărindu-se reduce
ascunde faptul că ani de-a Că succesul nu este efe seama căreia urmează să rea lâ strictul necesar a
1 se obţină cele mai mari numărului de tipuri de La invitaţia secretarului general al Partidului Co
I EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR sporuri de producţie. Pen bază, tipodimensiuni, de munist Român, preşedintele Republicii Socialiste
tru prima dată în abata
subansamble,
materiale,
România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, azi soseşte în
şi
instalaţii
utila
, ® cunoscută ® însuşită • aplicată jele din straturile 13 şi 15 maşini, extinderea posibilităţi Capitală, în vizită oficială de prietenie în ţara noas
minerii
je,
Bărbăteniului
vor
tră, secretarul general al Partidului Haas Arab So
lucra cu complexe mecani lor de utilizare multiplă a cialist din Siriu, preşedintele Republicii Arabe Siriene,
rîndul nu şi-a realizat sar mer, cum se credea la în zate, iar în stratul 18 se reperelor, pieselor şi an-
cinile de plan. Dar. de a- ceput, au demonstrat-o re samblelor componente în Ilafez Al-Assad.
semenea, nu poate fi tre zultatele anului 1980, dar CONSTANTIN lOVĂNESCU scopul creşterii producţiei, Ceremonia sosirii va fi transmisă direct de postu
cut cu vederea nici faptul o demonstrează eu priso productivităţii muncii şi e- rile de radio şi televiziune.
eă acest colectiv s-a stră sinţă şi debutul promiţător fieientei economice.
duit din răsputeri să eli din acest prim an al actua (Continuare în pag, a 2-a)
mine neajunsurile cu care lului cincinal, cînd, de a-
s-a confruntat. Că n-a fost semenea, realizările la ex Ift pregătirea Congresului ţărănimii in 1981, Tn cincinalul calităţii şl eficienţei
uşor este o realitate. Drept tracţia de cărbune situează
mărturie stă actuala stare mina Bărbăteni tot pe un
de lucruri de la mina Băr- loc de frunte, judecind du Să folosim mai bine pămînful, Soluţii concrete, practice
bâteni. Călit de greutăţile pă procentul de realizare
întîmpinate mult timp, co a producţiei fizice. Cu două pentru scurtarea termenelor
lectivul a ştiut să găseas zile înainte de încheierea să sporim
că cele mai bune căi de primei luni a anului, pro
a ieşi din impasul din, ca ducţia suplimentară era de Pentru Cooperativa agricolă turale şi chimice pe circa de punere în funcţiuni
re cei mai sceptici credeau aproape 4 000 tone de căr de producţie din comuna llia 600 ha teren arabil etc.
eă nu se poate ieşi. Şi, bune, Un început deosebit — ca dealtfel pentru toate lată cîteva rezultate bune — Tovarăşe dr. inginer mari din beton armat. Ara
într-adevăr, încrederea co de rodnic. unităţile agricole din judeţul obţinute în ce priveşte folo Alexandru Boşorogan, sîn- terminat fabrica de var de
lectivului în forţele proprii După cum am aflat de nostru - folosirea pămîntu- sirea pămîntului, ce dovedesc teţi directorul Grupului dc la Chişcădaga, am constru
it 500 km de drumuri fo
a însemnat mai mult decît la directorul minei, ing. lui constituie o problemă de o strădanie permanentă şi şantiere construcţii fores- restiere şi drumuri indus
orice. Aşa se face că în a- Ovidiu Avramescu, întregul maximă însemnătate, dată eficientă în acest sens. Dez iiere şi industriale Deva. triale pentru întreprinde
nul trecut, încă din prima colectiv este hotărît să re fiind mai ales aşezarea loca baterile din adunarea gene unitate ce-şi desfăşoară ac rea de lianţi Deva şi ame
lună, I.M. Bărbăteni a în editeze succesul anului tre lităţii în imediata apropiere rală a C.A.P. llia care a a- tivitatea în patru judeţe (în najarea hidroenergetică Rîu
ceput să-şi realizeze sar cut, tocmai pentru a con a Mureşului, ale cărui ape vut loc de curînd au scos ordine alfabetică — Alba. Mare-Retezat.
cinile de plan, extrăgînd vinge că nu întîmplător au afectează, în aproape fieca însă în evidenţă că în acest Arad, Bihor şi Hunedoara), — Este mult, este puţin ?
suplimentar importante fost înregistrate realizările re an,- recoltele obţinute la domeniu sînt încă multe.de prin intermediul celor şapte — Dacă luăm drept
cantităţi de cărbune. Şi tot pozitive. Afirmaţia era în hectar. Dealtfel, strădania făcut. Spunem aceasta de secţii amplasate în zonă. puncte de referinţă anii
aşa, pînă la sfîrşitul anu temeiată pe faptul că anu] pentru a atrage în circuitul oarece în 1980 ploile şi ex Cine sînt beneficiarii dum 1976 şi 1980, trebuie să pre
lui pe care, după cum se 1981 va trebui să aducă sa cesul de umiditote au dij neavoastră ? cizez că producţia reali
ştie, l-a încheiat mai_ de tisfacţii mult mai mari mi agricol, de a pune în cultu muit serios recolta de griu, — In primul rînd, aşa zată în acest interval s-a
vreme. Succesul are o' im nerilor de aici, mai ales că ră fiecare palmă de teren este orz, porumb, sfeclă, cartofi şi după cum se deduce din dublat, iar la construcţii-
portanţă deosebită în con va fi anul în care se va mai veche în unitatea la ca legume, dar şi pentru că mai denumirea unităţii, între
re ne referim, ea soldîndu-se prinderi din c a d r u l montaj volumul lucrărilor
este încă mult teren care ar
cu rezultate demne de con putea fi arat şi cultivat cu ce M.E.F.M.C., precum şi alte a crescut de la 108 mili
semnat. în cursul anului 1980 reale, furaje sau legume. De unităţi ale economiei na oane lei la 215 milioane lei.
a fost terminată construcţia pildă, în satul Briznic, s-a ţionale. Executăm drumuri — Deci, un volum mare
unui dig în tarlaua numită construit un dig pentru a forestiere şi industriale, de lucrări. Puteţi face o
Ţarina de jos, la brigada din proteja satul de revărsarea construim şi utilăm hale de scurtă caracterizare a acti
Ulieş, au fost făcute lucrări apelor unui pîrîu. A fost in- producţie. vităţii desfăşurate în aceas
de desecări care au dimi diguită doar o parte a pî- — Este, de fapt, tocmai tă perioadă ?
—
Am dat mai multe
nuat excesul de apă pe o rîuiui, lăsîndu-se sub ame ceea ce lăsaţi în urma
suprafaţă de circa 120 ha. ninţarea apei o întinsă su dumneavoastră. Iar ca să bătălii pentru o singură
A fost efectuată combaterea prafaţă a unităţii agricole. fim mai concreţi, ce a ră victorie : calitate şi eficien
ţă.
indicatorii
sintetici,
La
eroziunii solului, trecîndu-se Tot in satul pe care l-am a- sărit pe unde a trecut la capitolul beneficii, în a-
la lucrări pe curbe de nivel, mintit există circa 50 ha pă- G.S.C.F.I.-ul, în cincinalul nii 1978—1977, aveam pier
pe o suprafaţă de circa 25 mînt ce ar putea fi cultivat, trecut ? deri. în urma analizelor e-
ha. La acestea se adaugă dar aşa ceva nu se poate — O să ne referim nu fectuate la faţa locului am
şi o seamă de acţiuni ce au deoarece nu există drum de mai la judeţul Hunedoara. căutat să eliminăm multe
avut ca scop sporirea rodni acces pinâ acolo. Or, cum La I.M.C. Deva am sporit dintre cauzele care grevau
ciei pămîntului, cum ar fi spunea cooperatorul Petre capacitatea de producţie activitatea noastră: orga-
curăţirea a 25 ha păşuni, Colibaş, s-ar putea deschide cu o secţie de polistiren,
fertilizarea naturală a unei TRAIAN BONDOR cu una de beton celular DORIN CORPADE
suprafeţe de 150 ha, admi autoclavizat şi alta, mai
nistrarea de îngrăşăminte na (Continuare în pag. a 2-a) recent, pentru panouri (Continuare în pag. o 2-aJ
mixte din unităţile agricole Ponderea o deţin pionierii vaci, contractează şi livrează 14
socialiste, cu noile tehnolo din municipiile Petroşani, anual intre 700—1000 I lapte. |
gii şi norme privind cultu Hunedoara, Deva şi oraşele
ra plantelor de cîmp. De a- Simeria şi Brad. S5 EXPUNERE. In cadrul «1
semenea se fac aplicaţii clubului de dezbateri politi* j)
practice privind conducerea B FRUNTAŞI LA CON co-ideologiee ale pionierilor U
H PRODUSE DE CONCEP tractorului, reglarea şi utili TRACTĂRI. Locuitorii satului şi şoimilor patriei de Ia Iiu- •>
ŢIE PROPRIE. I,a secţia mo zarea maşinilor şi echipa nedoara, zilele trecute a avut
bilă Brad a întreprinderii mentelor din dotare, care se Foit, comuna Rapoltu Mare. loc o intilnire a elevilor cu «
de prelucrarea lemnului De folosesc la semănat, admi sînt fruntaşi la contractarea Tiberiu Hirşan, lector al co- *
va au intrat de curînd tu nistrarea îngrăşămintelor şi şi livrarea laptelui. Ei au mitetulul municipal de partid, jj
producţie noi tipuri do mo crbicidelor Ia executarea lu contractat pentru acest an In cadrul intilnirii au fost 1
bilă — dormitorul şi camera crărilor de întreţinere. întreaga cantitate ce li s-a subliniate principalele orien- j?
combinată tip „Ţebea“, reali repartizat : 150 hi. In luna ţări ale partidului nostru a- a
zate în totalitate dc colecti ianuarie contractanţii din a- supra problemelor actuale 8
vul de aici. a „START SPRE VIITOR«. cest sat — în frunte cu Ioan ale vieţii politice inlcrnaţio- ?
La ediţia din acest an a con Săbău, secretarul organizaţiei nale.
B INSTRUIREA SPECIA cursului de creaţie tehnică de partid, Ioan Măglaş, A-
Ţesătoria de mătase Deva. De vorbă cti tinerele despre LIŞTILOR. La Casa agrono a pionierilor şi şcolarilor vram Săbău şi alţi comunişti
calitate. Explicaţii competente, convingătoare, eficiente date, mului din Mintia arc Ioc în „Start spre viitor“ participă — au livrat 1500 litri lapte,
cu răspundere şi dragoste, de Floarea Szekely, secretara co aceste zile, instruirea ingi 5 780 de purtători ai cravate onorîndu-şl integral sarcinile
mitetului de partid pe ţesălorie, pentru tinerele care învaţă nerilor şefi, a şefilor de fer lor roşii cu tricolor din ju contractuale. Fiecare gospo
tainele meseriei de ţesătoare. Foto: VIRGIL ONOR! mă — culturi vegetate şi deţ, cu peste 4 600 de lucrări. dar din acest sat, care are
