Page 15 - Drumul_socialismului_1981_02

Pag. 3
© JOI, 5 FEBRUARIE 1981

: :v 11
mmm
CONFRUNTĂRI ETICE mCONFRUNTĂRI ETICE,.

de ştiinţe Eroii rîndurilor de faţă ţul său Iosif, se numără
Omul de lingă mine — sînt oameni 'obişnuiţi, ce­ printre fruntaşii cooperati­
;on (re- „Sărbătoritul
tăţeni harnici şi demni, din vei agricole. în fiecare an
comuna Turdaş. Discuţia am adunat normele cu su­
ba rusă un prieten, un tovarăş despre muncă şi bunăsta­ tele şi am lucrat oriunde s ă p t ă m î m s “
glob : re s-a înfiripat repede, fă­ a fost nevoie: în zooteh­ Ceea ce ne-a atras a-
4oua Zcc- nie sau la cultura mare.
ră greutate, interlocutorii tenţia, reţinîndu-ne In
lă mată şi in lei : circa 5 mili­ fără greutăţi. Cei care răs­ ţinînd să releve strînsa le­ Să munceşti! — acesta e laţa panoului cu generi­
icntru co- In cadrul întreprindem de gătură dintre cele două secretul, dacă există un se­ cul „Sărbătoritul săplă-
I. Episo- materiale de construcţii Bir— oane pe an, dar ea mai pund nemijlocit de destinele noţiuni, interdependenţa cret, al reuşitei în viaţă.
cea, colectivul secţiei de be­ conţine o valoare greu de producţiei, secţiei, au aple­ minii“ a iost chipul ce­
ton celular autoclavizat, a exprimat. Este acea capaci­ cat urechea şi au pus braţul dintre ele. — Am făcut totul prin lui clin iolograiia expusă
economieă tate a unui colectiv de a cu nădejde la soluţionarea — Tot ce avem am fă­ muncă, n-am primit nimic acolo, la loc clc cinste.
ui cărui medie de vîrsta nu de­ de la nimeni — întăreşte Un chip asupra căruia
Jnivers — păşeşte 26 ani, şi-a început răspunde în chip comunist lor. Astfel, s-au acordat lo­ cut cu propriile noastre
ic. Episo- activitatea în vara anului unei chemări comuniste, este cuinţe, treptat, unui mare mîini — începe cooperatoa- precedentele afirmaţii şi cei peste 30 ele ani mun­
1976, traversînd de atunci o acel resort uman pe care îi număr de familii sau necă­ rea Stela Lupşor. Numai Alexandru Gruia, unul din- ciţi in subteran, trei de­
traordinar cenii de continuă şi a-
: muzica- perioadă relativ scurtă pen­ declanşează şi-l menţine sen­ sătoriţi. Astfel se stabilesc, în
eleviziunii tru intensitatea . unor meta­ timentul de proprietar, pro­ raport cu cerinţele producţi­ prigă bătălie cu stratu­
itorii de Mxmea — izvorul rile de cărbune, şi-au lă­
industria- morfoze, pe cît de adînci, pe ducător şi beneficiar. ei, succesiunea oamenilor pe sat amprenta. Chipul o-
•ansmisiu- atît de eficiente. Ar fi lungă lista celor ca­ schimburi, chestiune în care
Secţia este nouă ca tehno­ re au participat şi participă un Ioc important îl au femei­ mului dăltuit parcă în
logie şi producţie. Totul a încă la această bătălie grea, . le gravide sau familiile cu demnităţii rocă, emana vitalii ale,
trebuit învăţat de la capăt dar generoasă. in ea sînt copii ; cineva trebuie să fie inleligcnţă, nobleţe su­
şi din mers, de către toţi, în- înscrise nume ca llie Motor- acasă cu copiii. fletească şi, mai ales,
cepînd cu şeful secţiei şi ter- ga, Ion Dobrotă, Ion Posa, Totul se discută în colec­ si al bunăstării demnitate...
minînd cu cel mai tînăr. E Papp Ladislau, Liviu Manga, tiv, se cîntăreşte cu maximă Din textul alăturat po­
6,00 Ka- drept că o parte din oameni Lovasz Anton, Valentin Tu- răspundere, fără excese in­ zei, allăm că Mihai Is-
ineţii: 7,00 prin muncă reuşeşti să te tre cei mai harnici coope­ iay a ajuns in Valea
) Revista au început alfabetul cunoaş­ dor, Petru Grun, Ion Florea. dividualiste, totul se soluţio­ ratori. Am în urmă o via­
iul melo- terii în alte unităţi similare Totul a fost făcut, cum nează cu puterea colectivu­ ridici, să te realizezi. Pă- Jiului prin 1948, venind
i de ştiri; din ţară, dar aceasta era spuneam, din mers, din mer­ lui. mîntul e bun, e darnic, dar ţă de muncă. Mi-a plăcut dinlr-un sat din judeţul
scultători- trebuie şi lucrat bine. Eu să muncesc şi, în acest spi­ Mureş. S-a încadrat la
de ştiri; doar o floare, care abia a- sul producţiei, al creşterii ei. rit, mi-am educat şi copiii 3
iul femei- nunţa venirea primăverii. Oricine citeşte aceste rînduri RODICA ŞOMEŞAN am obţinut anul trecut — mina Petrila, ca vagone­
folcloric ; îşi poate pune întrebarea : secretar adjunct şi a fost un an destul de să fie harnici, cinstiţi, să tar, şi de atunci a suit,
itiri; 11,05 De la început, organizaţia fie oameni. Şi n-am avut — muncind — treptele
le corului de partid de aici, şeful sec­ cum se explică această me­ al comitetului de partid rău — recolte foarte bune ruşine de pe urma lor !.„
li." A- ţiei, au înţeles un lucru fun­ tamorfoză ? Răspunsul este de la I.M.C. Bircea şi la porumb şi la sfeclă. mineritului, devenind în
i-TV; 11,35 destul de simplu : oamenii Din aceste scurte dialo­ 1959 şei de brigadă. Cu
12.00 Bu- damental, anume că nimic nu E adevărat, mă ajută mult guri se desprinde lesne un căldură, tact, competen­
15 Revista mişcă în această tehnologie au dovedit încă o dată că şi soţul, care e ceferist; fapt simplu: oamenii de azi
ilui ama­ ei sînt creatorii tuturor lucru­ în tura liberă vine cu mine ţă proiesională şi dărui­
la 3; 15,00 şi nu se produce nici un gram rilor şi proceselor. Prin forţa Felicitări şi slringeri «Ie sînt conştienţi că bunăsta­ re îşi conduce brigada,
16.00 Ra- de beton fără oameni, că ei mină pentru lăcătuşul A- la cîmp. Ne străduim să rea şi-o clădesc numai prin reuşind să se situeze,
ntece pa- sînt viaţa. Umăr lingă umăr, organizaţiei de partid, oame­ lexandru Mulea, de la Pre- muncim cît mai bine. muncă, iar în comuna Tur­
elinică şi nii s-au apropiat între ei pi- paraţia Coroeşti, care, du­ împreună cu ortacii săi,
ricultură ; inimă lingă inimă, au luat nă la o contopire a aspira­ pă 40 de ani de muncă sus­ — Dacă munceşti bine şi daş, ca oriunde în ţara printre cei aliaţi în Irun-
lare; 1G,55 în primire utilajele şi au tre­ ţinută, iese la pensie. te gospodăreşti, poţi realiza noastră, bunăstarea oame­ iea luptei pentru mai
17.00 Bu- cut la producţie. Fiecare şi-a ţiilor colective şi individuale,
17,05 Odă pînă şi-au găsit exprimarea Foto: MIRCEA JITEA multe — ne spune şi Ana nilor este evidentă. în toa­ mult cărbune. Sînt, deci,
,25 Te a- luat răspunderea producţiei Todor, care alături de so- te casele — 124 ridicate în peste 32 de ani de cînd
tria mea; paralel cu cea a întreţinerii în : „Omul de lingă mine — ultimii ani — găseşti astăzi Mihai Islay a coborît
20.00 Ate- şi reparării utilajelor. Şi, mun­ un prieten, un tovarăş".
miâniei“ : un confort apropiat celui pentru prima oară în
ilco-ştiin- citorii au dovedit ce capaci­ A fost analizată cu toată de la oraş. Este ceva mai străfundurile Pelrilei.
de ştiri; tate profesională şi morală seriozitatea condiţia .fiecărui mult decît obişnuit ca fie­ Trei decenii în care nu
; 22,00 O au în însuşirea tehnologiei, în om. Aşa au făcut şcoli de
0 Bi.iute- care să aibă în gospodăria şi-a trădai, niciodată băr-
-5,00 Non stăpînirea producţiei. calificare, perfecţionare şi de sa radio, televizor, maşină băteasca-i meserie, timp
irn. Treptat, lupta pentru stă­ alte genuri toţi oamenii. Aşa de spălat şi altele. în co­ în care braţele sale au
pînirea tehnologiei s-a trans­ s-au format aici familii : mună sînt astăzi 33 de au­ dislocat, trimiţînd spre
format în lupta pentru adap­ Gheorghe Belea s-a căsăto­ toturisme proprietate per­ lumină mii de tone de
tarea ei la cerinţe şi exigen­ rit cu Eleonora, Vasile Sima sonală, 13 motociclete, 27 cărbune, timp în care
ţe noi. Aliniindu-se cu ma­ cu Crizantema, soră cu Cren­ motorete. prin mîinile sale au tre­
(Patria) ; ximă operativitate noii sar­ guţa, care, la rîndul ei, s-a Şi-apoi, mai este ceva ce cut, zeci de mineri, as­
meu (Ar- cini de reducere a importu­ căsătorit cu Ion Samoilă, tot tăzi ajunşi, la rîndul lot.
i : Vaga- rilor, oamenii de aici au pă­ de aici din secţie. trebuie relevat, ceva ce se
[-II (Fla- desprinde pregnant din brigadieri sau chiar in­
palidă a şit îndrăzneţ pe calea asimi­ Secţia a atras după sine şi discuţiile eu oamenii: ho- gineri, timp în care a
;tul); în- lării, ajungînd ca în decurs creşterea efectivului de mun­ dovedit prin vorbe, dat.
[II — se- citori. intre cei veniţi, o în­ tărîrea lor de a munci din
ABBA de ciţiva ani să fie asimilate zi în zi mai bine ca răs­ mai ales, prin lapte, ca
PETRO- 90 la sută din subansamble- semnată pondere o deţin so­ puns, conştient şi respon­ este un om al cărbunelui,
rea); Ti- le şi piesele de schimb ale ţiile lucrătorilor de aici. un om pentru colectiv.
C orie) ; sabil, faţă de grija perma­
;i (Repu- întregului utilaj. Valoarea a- După cum se ştie, oamenii nentă pe care partidul şi Jar colectivul ştie să-şi
Reţeaua cestei acţiuni poate fi expri­ nu trec prin muncă şi viaţă statul nostru o manifestă răsplătească, să-şi cin­
/ULCAN: pentru creşterea continuă stească, eroii săi. Drept
il); Un pentru care Mihai Islay
(Muncito- a nivelului de trai materi­
itocky II al şi spiritual, a bunăstă­ şade astăzi la locul de
A: Deta- mare cinste al „Sărbăto­
e specia- rii tuturor oamenilor mun­ riţilor săptămînii“.
ăNINOA- Părinţi care nu se pot mîndri cii.
nodă ve- M. LEPÂDATU
; URI- DOINA COJOCARU
lui şi a-
; BRAD:
• (Steaua cu această supremă calitate
ZA: Val- Ruşinea nu se
Mincrul):
tru stea-
minuna- Cînd cineva se ascunde min să facă deratizare, de fete din Orăştie, Lăcră­ ori, după cum aflăm la ca­ împarte cu nimeni
onul alb de privirile oamenilor în­ fiindcă şobolanii mişunau mioara, Nadia şi Claudia sa de copii preşcolari şi la
GIU-BAl: seamnă că se simte vino­ în locuinţa lor“ (Simion au cunoscut dragostea edu­
larie (Ca- cea de fete. De două ori Era în luna iulie 1980. urite. Ei au fost sancţionaţi
I-IATEG : vat de ceva, că este con­ Pancan). „Tot timpul cei catoarelor, iar dormitoare­ în cinci luni. Muncitorii de la Exploatarea cu retrogradare (Chira schim­
; BRAZI: ştient de gravitatea fapte­ mici erau lăsaţi de capul le strălucind de curăţenie de prestări servicii şi indus­ bat şi din funcţie), iar orga­
■AN: Noi lor sale. Astfel de gînduri lor, doar cu cîte o bucată Odată cu internarea co­
Poseidon şi uniformele primenite în piilor, cei doi se pare că trie mică Hunedoara (fosta nele de cercetare au reţinut
Nu vreau ne frămîntau după mai de pline, în timp ce ei fiecare zi, mîncarea bună răsuflă uşuraţi. E adevărat secţie a I.M.C. Bircea), care faptele ior şi le-au încadrat
Iunie) ; multe încercări zadarnice beau tot ce cîştigau“ (P. participaseră Ia o lucrare de ca înşelăciune in dauna avu­
> la Lon- de a sta de vorbă cu doi G.). „Copiii erau mereu cu le creează un nou orizont că cei mici, în casele de investiţii îşi primeau dreptu­
IA: Ţara despre cum e bine şi fru­ copii, sînt foarte bine hră­ tului personal, sancţionîndu-i
elimina) ; „părinţi“ — dacă pot fi hăinuţe rupte“. (Fekete rile băneşti. Doi maiştri, loan contravenţional cu amendă de
, piccola numiţi astfel — Mariana Maria). „N-am văzut în mos să trăieşti ; pentru că niţi şi îngrijiţi. Dar, cînd Chira şi loan Petria care au 900 şi respectiv 1 000 lei. Ba­
Popa şi Cornel Popa, care, viaţa mea asemenea lipsă Florin, la leagănul din Hu­ copiii ştiu că au o mamă condus această lucrare, au nii au fost înapoiaţi celor de
trăind în concubinaj (nu­ de grijă faţă de proprii nedoara, e mai vesel şi a şi un tată, aşteaptă să fie considerat că li se cuvin şi la care ¡-au luat, amenda au
PRES mele e o simplă coinciden­ copii. Au fost aduşi aici început să meargă. ocrotiţi; Ca părinţi, Popa lor ceva bani, deşi pe statul achitat-o. Ruşinea insă n-au
ţă), au adus pe lume pa­ (la Centrul de primire a La întreprinderea unde Mariana şi Popa Cornel au de plată nu puteau fi trecuţi, putut-o nici ceda, nici îm­
tru copii, pentru care, în minorilor — n.n.) palizi si lucrează M. Popa şi C. Popa obligaţii faţă de fiinţele pe ei fiind personal TESA. Atunci părţi cu nimeni. Ruşinea a
rii din 4 au inventat un motiv, cum rămas numai asupra lor.
afară de faptul că au avut nealimentaţi. Cel mic, deşi — I.U.T.I.F.P.E.C. Deva — care le-au adus pe lume.
39, 38, 18. grijă să le pună nume fru­ avea doi ani, nu vorbea şi şeful secţiei mecanizare, împotriva atitudinii de că trebuie să plătească incă în plus, loan Chira a ape­
14, 40, 34, persoană care fusese omi­ lat la un subaltern, solici-
moase : Florin-Viorel, Lă- nu stătea în şezut, nu ştia Petru Ormindean, cunoaşte iresponsabilitate şi indi­ să de pe statul de plată. Cu
cîştiguri : crămioara-Cornelia, Clau­ ferenţă faţă de copii, tînd să fie dus cu maşina
re report să mănînce cu mînuţele“. situaţia. „în discuţiile pur­ faţă de starea jalnică acest motiv s-au adresat ce­ (proprietatea acestuia) pînă
82 lei. dia-Daniela, Paula-Nadia. (Ana Pîrvănescu). tate în cadrul şedinţelor de lor ce executaseră efectiv la Călan. La întoarcere are
n-au făcut nimic. în urma cercetării efec­ sindicat — ne spune — cei în care îşi întreţin locuin­ lucrarea şi le-au pretins bani, loc un accident şi maşina
datorate
consu­
ţa,
toate
„Copiii sînt slab hrăniţi tuate de reprezentanţii au­ doi au promis că-şi vor pe care de fapt şi ¡-au însu­ este avariată, .in ioc să pro­
şi îmbrăcaţi, parcă ar fi ai torităţii tutelare a Consi­ schimba atitudinea“. Pro­ mului de alcool, trebuie şit, în sumă totală de 3 100 cedeze cinstit, Chira apelea­
lei.
nimănui. Propunem scoate­ liului popular municipal formată o opinie colectivă. ză tot la necinste. -Gu acor­
pentru 5 rea lor din familie şi lua­ misiuni au rămas. Realita­ Atît de către colegii de Acestea ar fi în mare fap­ dul său, cel eu maşina ava­
eme re- Deva s-a constatat că vi­ tea am văzut-o cu ochii tele. Ele vin în contradicţie riată nu mai vine Io serviciu,
îl noros. rea unor măsuri de ocro­ ciul beţiei, de care suferă muncă, cit şi de către lo­ cu normele eticii şi echităţii se ocupă să o repare, dar
be loca- tire“ — sesizează Gheorghe noştri, iar cei doi, după catarii blocului 21 din stra­
şi mun- cei doi „părinţi“, i-a adus socialiste, sînt fapte condam­ de pontat, era pontat la lo­
îinsoare. Spiridon şi Petre Giurgiu- în situaţia de a neglija to­ cum ne spun vecinii, con­ da Minerului. Poate că nabile, mai ales dacă avem cul de muncă.
lerat, cu tinuă să consume alcool, nu-i încă tîrziu să fie aduşi în vedere că au fost comise
-60 ltm/ veanu autoritatea tutelară tal copiii. S-a hotărît scoa­ Am relatat aceste fapte
Tempe- a Consiliului popular mu­ terea acestora din locuinţa să-şi eheltuie toţi banii pe pe calea cea bună. Poate de doi maiştri, oameni puşi pentru că sînt în contradic­
r ii cu- nicipal Deva. Să fie o exa­ părinţilor şi internarea în băutură, să nu-i intereseze in fruntea altor oameni ca să ţie cu principiile şi normele
5 şi 0 nu-i tîrziu ca atitudinea fie exemplu de cinste şi co­
rime în­ gerare ? unităţi de ocrotire. soarta copiilor. lor să se schimbe total, iar rectitudine. eticii şi echităţii socialiste,
ceată, „De cîte ori aţi fost să-l pentru că au fost comise de
i. Iată ce ne spun şi alte ...Pe strada Minerului, în cei patru micuţi să-şi re­ Căci, loan Petria şi loan oameni care, prin natura
ebruaric persoane: „N-am cuvinte blocul 21, dincolo de uşa vedeţi pe Florin 7“ — o tea în jurul lor.. Chira au fost consideraţi oa­ funcţiei, trebuiau să fie e-
menţine întrebăm pe Mariana Po­ găsească, cu vremea, nişte
i cerul să descriu murdăria şi dez­ apartamentului 41 nu se părinţi adevăraţi, un că­ meni corecţi, atunci cînd au xemplu de cinste, de corec­
precipi- ordinea în care au fost vor mai auzi scîncete de pa. „...Am fost. dar seara fost numiţi în funcţia de titudine. Sînt fapte izolate,
irmă de min fericit, cum sînt atî- maistru. Iar ei, în loc s-o dar tocmai de aceea le su­
lapoviţă. ţinuţi copiii. Am fost a- copii nehrăniţi şi nespălaţi. nu deschide nimeni porţi­
iciu: A- meninţat cu bătaia pentru Nu, pentru că la Casa de le“. Nici la fetiţe, la Oră*«- onoreze, au murdărit-o. Co­ punem judecăţii ooiniei pu­
co\. lectivul, COr*-t„ ^-r>p blice.
c
că am încercat să-i deter- copii preşcolari şi la cea tie, n-au fost decît de două ESTERA SiNA I nu le-au iertat aceste fapte GH. GOSTIASi,