Page 16 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 16
Pag 4 DRUMUl SOCIALISMULUI Nr. 7230 @ JOI, 5 FEBRUARIE 1981
cu a analizat, în cadru! unei expoziţii, j OFICIUL DE GOSPODĂRIREA APELOR
HUNEDOARA - DEVA
de tipizare a produselor i e cu sediul în Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25
(Urmare din pag. t) importului de produse in dustriale de bază, rezulta optimă a capacităţilor de
dustriale s-a arătat că, po tele tipizării şl soluţiile a- producţie, sporirea produc încadrează în muncă :
vele de specialişti, a subli trivit indicaţiilor secreta doptate, precum şi posibi tivităţii muncii, ridicare?
niat rezultatele bune obţi rului general al partidului, lităţile de extindere a aces permanentă a nivelului ca un priinitor-distribuitor materiale şi car
nute intr-o serie de sectoa au fost elaborate programe tei importante acţiuni. litativ al muncii.
re de activitate. Secretarul pentru asimilarea în ţară T o v a r ă ş u l u i Nicolae T o v a r ă ş u l Nicolae buranţi.
general al partidului a a- a peste 2 000 de produse, Ceausescu i-au fost prezen Ceauşescu a indicat facto
tras, în acelaşi timp, aten- alte 1 000 produse aflîn- tate,- rînd pe rînd, rezulta rilor de răspundere să de Condiţiile de încadrare sini cele prevăzute de
: ţia Cel procentul de reduce du-se în fază de cercetare, tele obţinute pînă acum în finitiveze cit mai curînd
re a tipodimensiunilor nu în vederea asimilării. Se acţiunea de tipizare şi stan măsurile de îmbunătăţire Legile 12/1971 şi 22/1969.
reflectă încă posibilităţile impune intensificarea efor a proiectelor de tipizare
| existente în acest domeniu turilor de asimilare în ţară dardizare, în industria con pentru ca să se poată trece
maşini,
strucţiilor
de
in
şi a cerut să fie continuate a produselor pentru care dustria metalurgică, indus imediat la aplicax-ea în I
studiile, să fie ' elaborate practică a acestei acţiuni. g
; soluţii constructive şi tehno se cheltuiesc încă fonduri tria chimică, industria u- Participanţii la acest di a- |
logice noi, care să permită valutare însemnate, lărgi şoară, economia forestieră. log de lucru au mulţumit >
accelerarea procesului de rea activităţii 'de cercetare în încheierea dialogului secretarului general al |
tipizare şi, implicit, de re şi proiectare, folosirea mai de lucru, tovarăşul Nicolae partidului pentru nume- J
ducere în continuare a ti- raţională a potenţialului Ceauşescu a cerut ministe roasele indicaţii de deose- j
, podimensiunilor, pentru a uman şi material de care relor, departamentelor, cen bită valoare ce le-au fost *
asigura obţinerea unui nu dispunem, extinderea coo tralelor industriale, institu trasate şi s-au angajat să t
măr cit mai restrins de re perării cu diverse ţări în telor de cercetare şi pro depună în continuare toate J
vederea asigurării produse
pere, subansamble şi com iectare, specialiştilor să ac eforturile, întreaga lor ea- *
ponente. Totodată, a fost lor de ’ care avem nevoie, ţioneze cu şi mai multă e- pacitate creatoare în vede- :
subliniată necesitatea uni aplicarea cu insistenţă a nergie pentru continuarea rea transpunerii în practi- |
ficării şi tipizării tehnolo principiului compensării în tipizării produselor, pentru că a sarcinilor privind ţipi- s
giilor si a proceselor de fa activitatea de comerţ exte ea prin această vastă ac zarea produselor industria- }
bricaţie, promovarea tot rior. S-a indicat totodată ţiune să se realizeze im Ie, pentru înfăptuirea în *
mai largă a modularizării ca o serie de produse să portante reduceri de mate cele mai bune condiţii a a ŞANTIERUL TELECONSTRUC]TA DEVA
pentru a realiza capacităţi fie asigurate prin dezvol rii prime şi materiale, de prevederilor de plan pe S
de înalt randament şi efi tarea schimburilor cu ţări energie şi combustibili, să 1981 şi întregul cincinal, !
cienţă în toate ramurile e- le socialiste. se asigure într-o măsură pentru o nouă calitate şi \ | Strada Viei'şi vinului, nr. i
eonomiei naţionale, în continuare, au fost e- tot mai mare creşterea efi eficienţă în întreaga eco- * *
în legătură cu problema xaminate, pe ramurile in- cienţei economice, folosirea nomie. |
încadrează prin concurs :
fermitate împotriva transpu dului a condamnat agresiu întrunirea pregătitoare o % Primitor-distribuitor
nerii in viaţă a hotăririlor nea sâvîrşitâ la 30 ianuarie fost precedată de o şedin *
N. A.T.O. adoptate la Bru de regimul rasist de la Pre ţă a reprezentanţilor ţări I % Fochist centrală termică.
xelles, în 1979, privind am toria impotriva Republicii lor membre ale Biroului de t
plasarea de noi rachete cu Populare Mozambic. Esca coordonare al ţărilor neali Condiţii de încadrare conform Legii 12/1971
rază medie de acţiune pe ladarea de către R.S.A. a niate.
® La Luanda a avut loc teritoriul unor ţări vest-euro- acţiunilor militare, se arată j şi Legii 57/1974.
9 plenară a Comitetului pene şi pentru începerea m declaraţia difuzată la K La Tokio au început,
Central al M.P.L.A.-PartiduI neîntirziată a unor tratati sediul din New York al No miercuri, lucrările celui de-at j Relaţii la telefon 941/12401 ; 35198; 19177.
Muncii, în cadrul căreia au ve de dezarmare în Euro ţiunilor Unite, reprezintă e 62-lea Congres extraordinar
fost examinate o serie de pa — se arată într-o decla ameninţare nu numai Ia a- ai Consiliului Generai al *»
probleme organizatorice. A- raţie adoptată la recenta dresa Africii, ci şi a între Sindicatelor din Japonia \
genţia angoleză de presă plenară a Comitetului Cen gii lumi,
Angop informează că, in tral al partidului. Continua ■ Miercuri s-a deschis în (SOHYO), la care participă
cadrul plenarei, s-a proce rea politicii de destindere - capitala Indiei întilnirea delegaţi reprezentind 4,5
dat la restructurarea Secre se subliniază în document pregătitoare la nivel de re milioane de membri.
tariatului C.C., creîndu-se 15 - este hotărîtoare pentru prezentanţi oficiali ai ţărilor
secţii, conduse de nouă se securitatea continentului eu nealiniate. Participă peste
cretari, ropean. 90 de ţări, precum şi orga
nizaţii de eliberare naţio
tg Partidul Comunist din a Comitetul special al nală şl organizaţii interna
Danemarca se pronunţă cu O. N.U. împotriva aparthei ţionale.
LICEUL INDUSTRIAL NR. 1 ORĂŞTIE
Strada V. I. Lenin, nr. 25
MANIOC meşte cu soluri mai puţin |
PENTRU ALCOOL... bogate în substanţe mine- ! telefon : 41389
rale, puţind li cultivat şi ţ • în cadrul Festivalului naţional „Cintarea României"
Maniocul reprezintă o 3a vaste zone ale ţării. Şi l la I.P.l.C.C.F. a avut ioc, recent, un simpozion cu tema : A N U N Ţ A :
importantă cultură agrico nu numai în Brazilia... ţ „Asimilarea în fabricaţie a unor repere din mase plastice
lă şi industrială In multe în vederea reducerii consumului de bronz şi 'aluminiu la în atelierul de electrotehnică al liceului exe
dintre ţările calde. In ...ŞI PENTRU PROTEINE t construcţia locomotivelor electrice şi o vagoanelor de că
prezent, i se găsesc şi o lători". cutăm pe bază de comandă fermă reparaţii de
mulţime de noi calităţi. Maniocul — din nou ! — ţ etuve termoreglabile de laborator.
Astiel, In Brazilia este a- constituie hrana de bază ( © Angrenaţi în întrecerea „Azi elev de frunte, mîine
vul în vedere un proiect a unei populaţii numeroa- } muncitor de înaltă calificare", elevii din clasele a lX-a,
de fabricare a alcoolului se, îndeosebi în Airica. 1 specialitatea maşini şi utilaje, de la liceu! nr. 4 (construc
industrial prin fermenta Or, ca multe alte vegeta- ţ ţii) au încheiat practica productivă pe trimestrul II cu
rezultate deosebite : producţie dublă faţă de trimestrul I,
Ie, el are particularitatea I
rea tuberculilor de manioc.
Printr-o investiţie de 6 mi de a putea fi Îmbogăţit în / calitate ireproşabilă, frecvenţă sută la sută, mediocritatea
lioane dolari, este prevă proteine cu ajutorul unor I complet înlăturată etc. S-au evidenţiat în mod deosebii
ciuperci microscopice. \ elevii Emil Bele şi loviţă Luncan.
zută construirea unei dis
O Azi, de la orele 12, Casa pionierilor şi şoimiloi
tilerii capabile să produ O metodă ştiinţifică a l patriei organizează, la şcoala generală nr. 5, acţiunea
că, zilnic, 60 do metri cubi fost pusă la punct pentru l „Azi şoim, mîine pionier", urmată de un schimb de expe
de alcool pur. Acesta va realizarea unei astiel de »
rienţă la care participă cadrele didactice de la clasele I
servi drept carburant, pro transiormări. Realizatorii \ din şcolile municipiului.
dus deosebit de căutat în- ei — doi cercetători iran- I
® Receptiv la cerinţele populaţiei, colectivul coope
It-o ţară ca Brazilia, să cezi, Raimbaull şi Germon. i rativei „Mureşul" a reuşit să încheie luna ianuarie cu re
racă în petrol şi mare în ce constă metoda res- »
consumatoare de benzină. pectivă ? Tuberculii de * zultate notabile, reallzînd o depăşire la toţi Indicatorii de
Actualmente, Brazilia manioc sînl fierţi în abur. J plan : 394 000 lei la producţia marfă, 498 000 lei la pro
realizează carburant pe apoi sin! uscaţi si măci-A ducţia globală, 837 000 lei la livrări de mărfuri către
bază de trestie de zahăr. naţi. Din făina astiel obţi- ţ fondul pieţei etc. S-au evidenţiat unităţile de; croitorie-
serie, boiangerle-lenjerie, tricotaje şl altele.
Nu peste multă vreme, se nulă se fabrică granule în l COOPERATIVA „STRAJA" LUPENI
va putea compara preţul care se introduce ciuperca J O Sîmbătă, 7 februarie, Biblioteca judeţeană organi
produselor rezultate din aleasă, în speţă Aspcrgil- 1 zează în sala de lectură o seară de poezie şi o expoziţie încadrează de urgenţă :
prelucrarea celor două ve ius niger. înlr-un recipient | de carte sub genericul „Ion Minulescu - centenar". în
aceeaşi zi, la secţia de copii a bibliotecii va avea foc
getale. Instalaţia industria special, se obţine trans- l „Medalionul lunii". © responsabil unitate cizmărie.
lă care va trata maniocul formarea unei părţi din ]
este amplasată la Cianor- produs în proleine. 1 © Recenf a avut loc faza municipală a concursului
te, în stalul Parana, din Aceasin ar putea consti- ţ de sanie „Cupa pionierului". Pe primele trei locuri s-au Condiţiile sînt cele prevăzute de Legea nr.
sudul ţării. Tehnologia de lui o cale menită să con- ( clasat in ordine : Sorin Pasc (liceul pedagogic), Remus 22/1969.
Ciocoi, Petru Roca (şcoala generală nr. 5) — la băieţi, şi
fabricaţie a fost pusă la tribuie la echilibrarea hra- / Vaidoş Simona, Gabriela Ciobanu (şcoala generală nr. 4),
punct pe plan local. A- nei destinate populaţiilor i Ulman Blanko (şcoala generală nr. 6) - la fete. Informaţii suplimentare se primesc Ia servi
vanlaiul maniociilui: este din unele regiuni ale Tar- \ ciul personal al cooperativei sau prin telefon
o plantă care se mulţu r ei. ţ GHEORGHE GOSTIAN
112 şi 140.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavei (redactor şef adjunct), Vasiie Pâţan, Nicoîae Tîrcob
| REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA . Abonamentele se fac Ia oficiile poştale, factorii poştali şf difuzor!! voluntar! 3 I
i 2700 Deva i str Dr Petru Sroza ar 35: Telefoane« 11275. 11585 12157 20708 din întreprinderi şi instituţii. O
| TIPARUL i Tipografia Deva, str 23 August di 257 Costul unul abonament) 24 Iei (pe 3 Iun!), 48 lei (pa 6 luni), 98 le! (un asii j