Page 21 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 21
_ sFzsrwT^mr- djz¡
âAiLA, aX¿ LÜC \í 4i'ií>v
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÁ ! Vizita oficială de prietenie în ţara
noastră a preşedintelui Republicii
Arate Siriene, Hafez Ai-Âssad
Convorbiri oficiale
Vineri, 6 februarie, au privind dezvoltarea relaţii tru împiedicarea agravării
continuat — la Snagov — lor româno-siriene, expri situaţiei internaţionale, pen
convorbirile oficiale dintre mând voinţa comună de a tru reluarea şi continuarea
secretarul general al Parti extinde şi aprofunda cola cursului spre destindere şi
dului Comunist Român, borarea pe multiple pla largă colaborare între ţări,
preşedintele Republicii So nuri dintre România şi Si pentru apărarea libertăţii
cialiste România, tovarăşul ria, de a consolida şi adinei şi independenţei popoare
Nicolae Ceauşescu şi secre
MHIlHlilll mai mult prietenia din lor, pentru integritatea te
tot
al
general
Partidului
tarul
noastre,
popoarele
în
tre
Baas Arab Socialist, pre folosul şi spre binele lor, ritorială a fiecărui stat,
şedintele Republicii Arabe al păcii, înţelegerii şi coo pentru triumful cauzei pă
Siriene, tovarăşul Hafez perării între naţiuni. cii, progresului şi cooperă
Al-Assad. rii în lume.
în cadrul noii runde de P r e ş e d i n ţ i i Nicolae Ăr
convorbiri, desfăşurate în Ceauşescu şi Hafez Al-As To va r â s u l Nicolae
aceeaşi atmosferă de caldă sad au continuat, de ase Ceauşescu şi tovarăşa Elena
prietenie şi sinceritate, cei menea, schimbul larg de Ceauşescu au reţinut la de
Anul XXXIII, nr. 7232 S1MBÂTĂ, 7 FEBRUARIE 1981 H pagini — 30 bani doi şefi de stat au reluat păreri în probleme actua jun pe tovarăşul Hafez Al-
examinarea problemelor le ale vieţii politice inter Assad, dejun care s-a des
naţionale. făşurat într-o ambianţă
Cei doi preşedinţi au re cordială, de caldă priete
si mmm afirmat hotărîrea României nie Caracteristică bunelor
îfi 1981, ÎI CUCUIUL CALITĂŢII » * şi Siriei de a acţiona pen relaţii româno-siriene.
*
7
Pentru urs înalt grad de valorificare Depunerea unei coroane
a materiilor prime şi materialelor de flori
Vineri dimineaţa, secre La solemnitate au parti
în actualul cincinal al eum şi a unor materiale lo losite corespunzător. Emi tarul general al Partidului cipat persoane oficiale ro
calităţii şi eficienţei, o sar cale cum sînt calcarul — lian Blaj, deservent al unui Baas Arab Socialist, pre mâne.
cină de mare importanţă la Pojoga şi bentonita — utilaj greu şi responsabilul şedintele Republicii Arabe
pentru dezvoltarea econo la Gurasada — materiale grupei sindicale reclamă Siriene, Hafez Al-Assad, a împreună cu preşedin
miei naţionale o constituie de i .are trebuinţă în si schimbarea deasă a şefilor, depus o coroană de flori tele Hafez Al-Assad, ia ce
valorificarea superioară a derurgie, în industria za minima exigenţă a aces la Monumentul eroilor remonie au participat per
materiilor prime şi mate hărului şi în alte sectoare tora faţă de actele de in luptei pentru libertatea po sonalităţi siriene care îl
rialelor. Subliniind necesi ale economiei naţionale. în disciplină, slaba preocupa porului şi a patriei, pentru însoţesc în vizita în ţara
tatea acordării unei atenţii cadrul exploatării mai fiin re pentru împrospătarea socialism. noastră.
deosebite acestui deziderat ţează — în Deva — o sec dotării tehnice şi asigura
economic, secretarul gene ţie electromecanică, a cărei rea cu piesele de schimb
ral al partidului, tovarăşul activitate se află într-un necesare. La rîndul lui,
Nicolae Ceauşescu accen pronunţat proces de dez şoferul Ioniţă Căpăţînă era wmmm Azi, posturile de radio şi televiziune vor trans
Pflifl
tua la Plenara Consiliului voltare şi perfecţionare. nemulţurnit că nu prea a- |P Siliil mite direct solemnitatea semnării documentelor ofi
Naţional al Oamenilor No-am aflat de eurînd la vea ce transporta ; schim ciale româno-siriene şi ceremonia plecării secretaru
Muncii : ..Este necesar să Secţia carieră Pojoga — bul de noapte nu puşcase
ne concentrăm cu toată ho- cum îi este denumirea o- şi nu pregătise suficient lui generai al Partidului Baas Arab Socialist, pre
tărîrea în direcţia folosirii ficială — în jurul orei 8, calcar pentru a fi trans şedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad,
cu înalt spirit gospodăresc, dar lucrul nu s-a urnit de- portat la concasor. în.spi care, la invitaţia secretarului general al Partidului
de
Atelierul
în mod raţional, a materii cît pe la 9 fără ceva. Aici rit autocritic, şeful secţiei, lectrice C.S.H. reparaţii e- Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste
Bobinatorul
lor prime şi materialelor“. lucrează 120 de oameni, ing. Dorin Şchioapa, recu Simion Chitidean execută România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o vi
Această sarcină majoră unii — Costache Prisăcaru, noştea aceste stări de lu montarea unui transforma
tor de 700 Kv.A. Este unul
constituie obiectul întregii Samoilă Bota, Pavel Şer- cruri şi considera că „Sub din fruntaşii pe 1980. zită oficială de prietenie în ţara noastră.
activităţi a Exploatării de ban. Dumitru Han, Ştefan noua conducere, lucrurile Foto : V. ONOIU
preparare experimentală Trăilă, Ionel Stanciu, loan se vor îmbunătăţi radical.
M.S.G. din cadrul Centra Duma, loan Iuhasz, Eugen Mai ales după ce vor fi
lei minereurilor Deva, ac Lucaci, Emilian Blaj, Vir- puse în funcţiune noua in în întîmpinarea Congresului ţărănimii
tivitate care vizează — du gil Pămîntaru — evlden- stalaţie de sfărîmare şi cla
pă cum preciza ing. loan ţiindu-se permanent prin sare a calcarului şi funicu- PENTRU RECOLTE a se putea trece la auto- ha, din care 2 300 ha în
Ştefănescu, directorul uni hărnicie şi conştiinciozita larul, din şantier în gara CÎT MAI MARI aprovizionare. Eforturile ce sectorul socialist. Lucrăto
tăţii — valorificarea resur te in muncă. Dar, în an Ilteu“. Mai sînt de pus la DE CARTOFI LA HECTAR lor ce muncesc pe ogoare rii din acest sector — me
selor minerale utile din ia samblu, activitatea nu este punct şi trebuie urgentate urmăresc creşterea produc canizatori şi pomicultori —
zurile vechi de decantare corespunzătoare, se mani iluminatul în carieră, dotă- Anul acesta, în judeţul ţiei la hectar. în acest scop mobilizîndu-se şi folosind
de la Deva şi Băiţa-Cră- festă indisciplină, slabă or nostru se cultivă cu car s-au luat măsuri pentru timpul prielnic, au reuşit
eiuneşti şi a unor nisipuri ganizare a muncii, dotarea DUMITRU GHEONEA tofi o suprafaţă de 8 300 amplasarea culturii carto să obţină rezultate demne
aluvionare din Valea Mîz- tehnică, forţa de muncă şi ha, cu 1 000 ha în plus fa filor în zonele şi terenurile de evidenţiat. Arăturile şi
ganei, judeţul Argeş, pre- timpul de lucru nu sînt fo (Continuare in pag. a 2-a) ţă de anul trecut, pentru care asigură obţinerea de săpatul printre pomi şi în
producţii ridicate. Tot în jurul lor s-au realizat pe
acest scop s-au făcut ară o suprafaţă de 1 220 ha,
iT~ turi pe o suprafaţă de iar transportul şi adminis
Cincinalul 178 -180 perioade a marilor împliniri socialiste peste 3 100 ha şi au fost trarea îngrăşămintelor or
ganice s-au făcut pe aproa
cu
îngrăşăminte
fertilizate
chimice aproape 900 ha. De pe 500 ha. Tăierile s-au
Cu faptele noastre de datorită faptului că produ gurat sporirea neîntreruptă progres. Venitul naţional a asemenea, s-au transportat realizat pe 425 ha livezi,
muncă scriem o istorie ac sul social şl avuţia naţio a avutului naţional, deci şi crescut în perioada 1976- în cîmp peste 36 000 tone iar tratamentele chimice
tuală, atestată convingător nală se condiţionează re a produsului social. 1980 într-un ritm mediu a- gunoi, din care 18 000 tone au fost aplicate la un nu
şi in Comunicatul cu pri ciproc, fiind într-un raport Un alt raport de propor nual de 7,2 la sută, supe a fost împrăştiat şi încor măr de peste 1,1 milioane
vire la îndeplinirea Planu de proporţionalitate direc ţionalitate directă se poate rior produsului social, ajun- porat sub brazdă. pomi. între unităţile cu
lui naţional unic de dez tă. Iar noi am făcut multe stabili între produsul social gînd la finele cincinalului bune realizări se .numără
voltare economico-socială a în cincinalul trecut. Am pus şi venitul naţional. Ca ur să fie mai mare ca în 1975 ACŢIUNI MENITE SĂ cele din consiliile unice
Republicii Socialiste Româ baze noi economiei naţio mare a dezvoltării continue cu 41,5 la sută. ASIGURE O PRODUCŢIE Toteşti, Haţeg şi Deva,
nia în perioada 1976—1980. nale. Am militat pentru dez a producţiei materiale, ve Marile realizări dobîndite SPORITĂ DE FRUCTE precum şi Staţiunea de cer
Desigur, rezultatele de sea voltarea cercetării ştiinţifice nitul naţional pe locuitor, în cincinalul 1976-1980 re cetare şi producţie pomi
mă înregistrate în cincina şi tehnologice, pentru intro in anul 1980, a fost cu levă justeţea politicii parti Patrimoniul pomicol al colă Geoagiu.
lul încheiat au ridicat ţara ducerea progresului tehnic peste 35 la sută mai mare dului nostru de construcţie judeţului nostru se întin
noastră pe o nouă treaptă şi creşterea eficienţei eco faţă de anul 1975, fapt ce socialistă a ţării, faptul că de pe o suprafaţă de 3 100 N. ZAMFIR
de progres şl civilizaţie. Ele nomice, pentru dezvoltarea demonstrează permanent Partidul Comunist Român îşi
sînt rodul activităţii entu forţelor de producţie in te gradul de dezvoltare so- îndeplineşte cu cinste mi le î) de pregătire, în compa- *
ziaste, plină de însufleţire ritoriu. Realizările obţinute clal-economică a ţării, creş siunea de a asigura înain nia echipei F.C.M. Reşiţa. 9
a celor înrolaţi în marele în creşterea producţiei ma terea nivelului de trai ma tarea neabătută a României ! Meciul va avea loc pe tere- 3
detaşament al muncii, care teriale şi a eficienţei acti terial şl spiritual al poporu pe drumul prosperităţii şi nul mare al stadionului „Cor- •* a
vinul“.
urmează neabătut linia po vităţii economice au asi lui, perspectivele noastre de bunăstării. I * H NOUTĂŢI PREZENTATE. 3
litică justă a Partidului Co q EXPOZIŢIE. In organi- Expoziţia permanentă a ma- «.
de
gazinului
munist Român, de edifica,re DINAMICA VENITULUI NAŢIONAL CREŞTEREA PRODUSULUI SOCIAL \ zarea comitetelor de de partid, I.M. desfacere al prezentare şi »
la
Cooperativei
9
sindicat
şi
U.T.C.
a societăţii socialiste multi Barza, lâ Clubul din Gura- „Viaţă nouă“ din Orăştie, s-a «.
lateral dezvoltate în ţara ! ! barza s-a deschis o intere- îmbogăţit cu articole noi : jj
noastră. sântă expoziţie care înfăţi- huse .pentru maşini, .iachete, 9
şează iniţiativele aplicate de lenjerie din finet şi tercot, *
Pe această bază a fost către oamenii muncii în fuste şi pantaloni din cati- \
posibilă înfăptuirea în pe cursul anului trecut, rezul- fea raiată. E3 STATORNICIE. După 32 « i
obţinute
eficienţa
şi
ţaţele
rioada la care ne referim ! lor economică. Expoziţia mai de ani . muncă rodnică în s
a celui moi substanţial pro cuprinde, de asemenea, o e- aceeaşi meserie, aceea de ciz- [
a
mar,
frun-
muncitorilor
gram de creştere a nivelu videnţă în a producţie pe anul caf ? Erncst, ieşit la pensie Far- »
unitatea
g
la
de
de
taşi
lui de trai din toţi anii 1980. confecţii - încălţăminte din §
construcţiei socialiste. A fost El MIINE, AURUL BRAD — Baia de Crî ?* Este cel mai -
TG.
a
prilej
în-
potrivit
posibilă pentru că am avut i I A.S.A. seria MUREŞ. Conţi- tinde mina, în de semn i de se mul- 9 ţ
meciurilor
de
nuînd
un ritm mediu anual de pregătire, divizionara B Au- turnire şi preţuire, de către ,
creştere a produsului so rul Brad va întîlni mîine, pe colegi, de către toţi cei pe j
cial de 6,9 la sută, iar pe terenul din Gurabarza, de la care servit. I
orele 11,00, pe A.S.A. Tg.
întregul cincinal 1976-1980, Mureş.
! rare faţă de anul 1975 cu 39,6 F.C.M. REŞIŢA. Astăzi, de la
m AZI, F.C. CORVINUL —
Li la sută. S-a putut obţine Ü orele 15,30, F.C. Corvinul va
susţine al 5-lea joc (in 7 zi-
