Page 22 - Drumul_socialismului_1981_02

DRUMUL SOCIALISMS UT N
Pag. 2

r NOUL mecanism economico financiar In acţiune

Să valoriffeim deplin toate resurselt» - si M w înalt nf^e eficlşti 9.00 Ol
3,30 Ci
ni
V.% lvX~. • i i /!\v<.. 3,50 T.<
nc
m
Pentru un luai! grad de valorificare Oospodani energiei 12.00 Ci
Fi
3.3.00 M
Judeţul Hunedoara este un mare producă­ s-au încadrat in repartiţii, au obţinut chiar ti'
(Urmare din pag. 1) zătoare din punct de vede­ şi eficienţă ridicată in în­ tor de energie electrică, dar in acelaşi timp şi importante economii. între unităţile care au 38,35 Si
mai
în gospodărit
cel
electrică
în
şi
siderurgie
consumator.
In
re tehnic (Ioan Buştea), iar treaga activitate. Referin- şi un mare unităţile producătoare de materiale cursul anului 1980 şi bine care energia realizat cele
minerit,
au
in
rile sociale pentru munci­ piese de schimb pentru u- du-se la aceste sarcini şi de construcţii, in celelalte întreprinderi ale mai mari economii se numără Combinatul mi­ 33.00 Ti
tori, rezolvarea problemei tilajele din carieră lipsesc preocupări,, directorul uni­ judeţului se consumă *i de zi şi noapte de nier Valea Jiului, I.L. Deva, Grupul de şantie­ 13,20 C:
I.C.
re
Orăştie,
importante
elec­
de
cantităţi
do traversare mai rapidă cu desăvîrşire (Mircea O- tăţii a ţinut să conchidă : noapte Dar trebuie spus că peste energie se depun l.M. Rin Mare-Retezat, C.M. Deva, menţionat că in
Hunedoara,
I.M.
De
Barza.
trică.
tot
şi în siguranţă a Mureşu­ lar). —r Anul trecut, fără „Po- eforturi stăruitoare pentru Încadrarea in re­ prin măsurile întreprinse, printr-o atenţie spo­ 3.9,40 Ti
lui — de la depozit în ca­ — Lucrurile se vor îm­ joga“ şi „Gurasada“, am partiţii, pentru economisirea po toate căile a rită ce se acordă Ia fiecare loc de muncă, 20,25 Fi
şi
in
rieră. bunătăţi şi aici — ne asi­ obţinut rezultate bune. A- acestei importante valori materiale. I.R.E. Deva pe anul obţinut luna ianuarie a.c., unităţile amintite au to
rezultate
consumu­
bune
în
reducerea
Bilanţul
întocmit
de
Lucrurile nu se prezintă gură economistul Aurel nul ăsta, cu cele două noi trecut no prilejuieşte să constatăm că majo­ rilor de energie electrică şi încadrarea in re­ di
fr
mai bine nici la Sectorul Danciu, şeful biroului plan secţii, ne vom strădui să ritatea consumatorilor industriali din judeţ partiţiile planificate.
de bentonită de la Gura- — organizare — personal — muncim, de asemenea, bi­ 21,55 Ti
sada. Resurse nemetalifere învăţămînt — retribuire. ne şi să înregistrăm reali­ 22,10 B
Vi
sînt în cantităţi apreciabile C o n d u c e r e a exploatării zări pe măsux-ă. Am luat Frodneţii sporite eu cheltuieli g*
şi aici. Bentonită este o noastre a luat o serie de deja o serie de măsuri. Le
materie primă mult solici­ măsuri, începînd cu încti- vom amplifica în continua­ materiale tot mai miei
tată de industrie, activita­ drarea forţei de muncă ne­ re, vom insista pentru îm­
tea de exploatare şi prepa­ cesare la cele două secţii, prospătarea şi înnoirea do­
rare este rentabilă, an de asigurarea zilnică a asis­ tării tehnice, pentru orga­ Experienţa rîştigată de reducerea cheltuielilor ma­ fice la toate materialele —
an se realizează importan­ tenţei tehnice pe schimburi nizarea corespunzătoare a oamenii muncii de la teriale este rezultatul unei intervine în discuţie Nico-
secretar
Androne,
ad­
lae
U.U.M.R. Crişcior in direc­
activităţi economice eficien­
te beneficii, însă munca şi sectoare de activitate, fiecărui loc de muncă «— ţia reducerii continue a te, desfăşurate cu înaltă junct cu probleme economi­ BUCI
nu este organizată şi con­ prin specialişti din cadru] carieră , preparaţie, ate­ răspundere şi spirit gospo­ ce al comitetului de partid Uioprof
Kailiojt
dusă în mod corespunzător, unităţii —, stabilirea unui lier —, pe educarea şi dis­ costurilor de producţie — dăresc de către întregul pe întreprindere — consti­ presei;
se desfăşoară anevoios, program de lucru raţional ciplinarea oamenilor. De a- sarcină economică majoră nostru colectiv de muncă tuie principala problemă pe dii lor;
de
nostru
trasată
partidul
programul de lucru nu se şi urmărirea respectării lui semenea, vom da toată a- — s-a concretizat, în anul — ne spunea Aurel Botici, care o urmărim eu toată 9,05 Ai
Buletin
respectă riguros, instalaţia riguroase, îmbunătăţirea tenţia finalizării eît mai trecut, în obţinerea unor şeful biroului financiar. atenţia. Pentru că, se ştie, vista 1
de preparare poluează peste dotării tehnice, urgentarea grabnice a instalaţiei de rezultate bune. Astfel, prin­ Prin acţiunile întreprinse cotele de materii prime şi Cintece
limitele admise, iar dezor­ finalizării noilor capacităţi, sfărîmare şl clasare a cal­ cipalul indicator — produc­ în direcţia reducerii costu­ materiale care ne-au fost 11.00 B i
Atlas
dinea... este la ea acasă. de producţie. carului de la Pojoga şi a ţia netă — a fost depăşit rilor de producţie, în 1980 repartizate în acest an sînt Miliaeli
Şeful sectorului — mais­ Profilată aproape în ex­ instalaţiei de micronizare a valoric cu peste 10,4 mili­ ani făcut economii la acest mult mai mici şi, prin ur­ vanprei
suletin
trul Aurel Cornea, sufle­ clusivitate pe exploatarea bentonitei de la Gurasada, oane lei, realizîndu-se un indicator de 42,8 lei la 1 000 mare, nu ne putem permi­ diopulil
tist şi cu gînduri bune, în­ şi valorificarea materiilor a instalaţiei de iluminat în beneficiu suplimentar, pe lei producţie marfă, din care te să irosim nici un gram moara
cearcă, cu cei aproape 130 prime şi materialelor din cariera Pojoga şi a noii 1980, de 6,7 milioane lei. la cheltuielile materiale de de metal. Recent, s-au 12,45 M
13.00 Di
•de oameni din subordine, perimetrul judeţului — sar­ staţii electrice de transfor­ Am discutat recent cu fac­ 53,5 lei. Ultima cifră echi­ schimbat planurile de croi­ ridian
să facă ceva mai mult, dar cină importantă şi com­ mare de la Gurasada, asi­ tori de conducere din între­ valează, la finele anului tre­ re a tablei, înlocuindu-se nai; 10,
deocamdată nu reuşeşte. plexă în etapa calităţii şi gurării unor condiţii opti­ prindere despre modul în cut, eu suma de 12 339 000 eu alte tehnologii de lucru. miincsc 1
ştiri;
Ne spune eă lucrători ca eficienţei pe care o par­ me de lucru muncitorilor, care s-a acţionat pe aceas­ lei economisiţi numai prin De exemplu, o parte din lodii (i
Ioan Mihăilă, Miron Hai- curgem, E.P.E.-M.S.G. din prin terminarea grupurilor tă linie, reţinînd o serie de reducerea cheltuielilor ma­ reperele care se executau Orele s
Cil ciut'
da, Gbeorghe Caceu, Mir- cadrul C.M. Deva desfăşoa­ sociale de la cele două sec­ aspecte importante. Cum teriale. prin aşchiere sau debitare mânia ;
cea Olar, Virgil Costea, ră o activitate susţinută, ţii, aflate în stadii avan­ s-a acţionat concret 7 — încadrarea severă în autogenă le facem acum ding ;
Mircea Moisesc, Ludu Bo­ fructuoasă. Organizaţia de sate de construcţie. — Mai întîi o precizare ! normele de consum speci- prin forjare, stanţare sau 22,30 R
Buletin
ta, Viorel Trifa sînt oa­ partid, consiliul oamenilor matriţare. Economiile obţi­ Non st
meni harnici şi pricepuţi, muncii depun eforturi pen­ nute sînt semnificative. A-
îşi fac datoria, însă tlnii... tru imprimarea unui stil nul trecut ele s-au ridicat
Apoi instalaţia de prepa­ de muncă dinamic, ferm în la 180 tone de metal.
rare este veche şi nu prea fiecare colectiv, întronarea — Ce se întreprinde pe
dă randament (Miron Hai- unei discipline şi răspun­ linia valorificării materia­
da), în carieră nu sînt uti­ deri eu adevărat revoluţio­ lelor refolosibile ?
laje suficiente şi corespun­ nare, vizînd înalta calitate — Nu cu mult timp în DEW
urmă, în unitate s-a declan­ Cîntec
şat o amplă acţiune de de­ ta) ; B
pistare a tuturor materia­ bondul
cilra);
Economli Ia costurile lelor refolosibile. S-a ana­ durerii
lizat ce putem face din ele,
tîlnire
de producţie şi... la lucru. Astfel, pentru riile I
(Consti
roţilor
vago-
capacele
de
ŞANI:
neţi, şaibele si inelele de tanic ’
Colectivul secţiei prelu­ anul 1980, economii la siguranţă, întăriturile Ion- Ţara ci
crări la cald din cadrul costurile de producţie de geron, iar, din această lu­ ’ 'ica);
“ (Ci
Î.U.M. Petroşani depune nă, pentru piuliţele de ra­ (Mu
eforturi stăruitoare în di­ peste 1,8 milioane lei. A- cord şi unele bride nu mai Cuscrii
recţia reciclării resurse­ celeaşi preocupări le de­ consumăm tablă nouă, ci NEA:
ANINO
lor secundare — metal, pune şi în acest an, luna valorificăm deşeurile aflate tre
electrozi, cărămizi refrac­ ianuarie fiind încheiată Ia îndemînă. Există o pre­ resc) ;
nii mc
tare —, a economisirii tu­ cu economii la costurile ocupare serioasă în privinţa brie);
mai bunei organizări a mun­ Hooper
turor valorilor materiale, de producţie, îndeosebi la cii, pentru a ridica zi de zi ORAŞ!
I.C. Orăştie, sectorul sculărie. Rectificatorul Mircea Costoiu execută profile de marc
reuşind să înregistreze, in cheltuielile materiale. complexitate tehnică, realizează numai lucrări de bună calitate, depăşindu-şi lună de lună eficienţa activităţii noastre. guri «
sarcinile de plan. Foto: VIRGIL ONOIU L CRIŞAN tă (Pa
(Flaeâr
Vlad r
(Casa i
Rocky
Simion Lăscoi: în 1980 extinde recondiţionarea Labirin
Recondiţionarea - importantă sursă a eficienţei am recondiţionat piese de cuplajelor electromagneti­ cadru
cultură
ce şi a aparatajului elec­
schimb in valoare de pes­
te 4,5 milioane lei, reali- tric şi vom asigura re­ bo la
1LTA:
zînd economii de 3 470 000 condiţionarea în totalitate
între multiplele posibi­ urmare, întreţinerea lor am adoptat cele mai bu­ neral al partidului, tova­
lităţi de bună gospodări­ raţională, revizia şi repa­ ne tehnologii de recondi­ răşul Nicolae Ceauşescu, lei, cele mai mari fiind a cuplajelor. Ne vom pre­
ocupa de organizarea mai
re a avuţiei fiecărei uni­ rarea la timp asigură ţionate. De asemenea, am să ne gospodărim cu ma­ Ia motoare electrice, bo­ Iii
tăţi economice, de dimi­ durate prelungite de func­ constituit, în acest scop, ximă chibzuinţă averea bine, cuplaje electromag­ bună a activităţii în a-
domeniu,
cest
din
toate
nuare a costurilor de pro­ ţionare a utilajelor, res­ o echipă formată din cei întreprinderii, căci este netice, transformatoare, punctele de vedere.
ducţie şi de sporire a e- pectiv producţii materia­ mai buni meseriaşi — Io­ averea noastră, a munci­ diverse piese de schimb Rezul
l'icienţei întreprinderilor, le sporite la 1 000 lei fon­ sif Borza, Tudor Olteanu, torilor. Aşa că nu mai (axe, pinioane, cremaliere în concluzie: La l.M. februai
etc.). în activitatea de re­
recondiţionarea pieselor duri fixe. Iar atunci cînd Remus Borza, Remus aruncăm nimic. Pinioane, cuperare, recondiţionare Orăştie s-a acumulat o Extr.
de schimb şi subansam- piesele de schimb depă­ Ştire, Vasile Stredie — bucşe, lagăre, axe cane- şi refolosire a pieselor de bună experienţă în acti­ 60 , 29,
vitatea de recuperare, re­
Extr.
blelor uzate ocupă un loc şesc un anumit grad de schimb, colectivele de la condiţionare şi refolosire 79. 07,
distinct, deosebit de im­ uzură şi trebuie înlocuite, atelierul mecano-energe- a pieselor de schimb. Ceea Eond
portant. recondiţionarea şi refolo- MASĂ ROTUNDĂ tic sînt ajutate consec­ ee se mai impune (şi nu 1 571 76:
Pe această temă a re- sirea lor în aceeaşi uni­ vent de colectivele celor­ numai la l.M. Orăştie) :
condiţionării pieselor de tate aduc multiple avan­ lalte ateliere din cadrul lărgirea gamei pieselor de
schimb şi a rezultatelor taje economico-financiare: LA l.M. ORĂŞTIE întreprinderii: strunguri schimb supuse recondiţio-
obţinute am organizat o operativitatea reparaţiei, SN—320, reductori, sculă­ nării (inventarierea lor
masă rotundă la între­ costul redus faţă de pro­ rie. Fiecare muncitor este riguroasă şi adoptarea
prinderea mecanică Orăş­ curarea unei piese noi, care recondiţionează pie­ late şi axe simple, alte conştient că toate valori­ tehnologiilor corespunză­ Timp
tie. Au participat: şeful economii de metal, ener­ se de schimb folosite la piese vechi, uzate, prove­ le materiale ale întreprin­ toare de recondiţionare) ; iebruai
întreţinere şi reparaţii, al­
de echipă Iosif Borza, in­ gie, combustibil, muncă. ta, sub conducerea mais­ nite de la dezmembrarea derii se cer temeinic gos­ recuperarea în proporţie tinuă !
va ii s
strîngera
unor
utilaje
le
ginerii Simion Lăscoi şi Angela Oancea: Avînd trului Ioan Andronache, cu grijă, le reparăm, le podărite, folosite, econo­ mai mare a pieselor şi a cădea
Angela Oancea, şeful a- misite. Numai aşa ne spo­ părţilor componente de la vea şi
în vedere aceste multiple care recondiţionează apa- recondiţionăm şi le folo­ rim avuţia naţională. mijloacele fixe (maşini, Vîntul
telierului mecano-energ'e- avantaje, în baza Decre­ rataj şi din rîndul căreia sim acolo unde ne tre­ derat '
unelte, mijloace de trans­
tic, Virgil Sturza. Să le tului 465/1980, la nivelul se evidenţiază bobinatoa­ buie, ori le depozităm în Redacţia: Ce atenţie i port) scoase din funcţiu­ Ternpe
dăm cuvîntul, fără o or­ atelierului mecano-ener- rele Elena Curteanu şi magazia de piese de se acordă în acest an ac­ să înti
1 grad
dine prestabilită : tivităţii de recondiţiona­ ne, prin îmbunătăţirea ac­ la 4 £
getic am întocmit un no­ Maria Călăţean, precum schimb a secţiei pentru re ? tivităţii comisiilor de ca­ de ceai
Virgil Sturza : Este clar menclator al pieselor de şi o formaţie care recon­ a le avea la nevoie. Nu sare ; păstrarea unei e~ Penti
pentru oricine că în va­ schimb şi subansamblelor diţionează cuplajele elec­ mai aşteptăm după piese Virgil Sturza : Continuu videnţe financiar-contabi- 1981
hotărît
să
loarea totală a fondurilor din întreprindere ce pot tromagnetice, avîndu-i în noi, nu mai consumăm sporită. Am cadrul ate­ le mai severe a pieselor variabi
în
înfiinţăm,
ninsori
fixe ale fiecărei între­ fi recondiţionate şi refo- prim-planul hărniciei pe timp şi bani, economisim lierului sculărie, o forma­ de schimb recondiţionate, La n
prinderi piesele de schimb losite, am stabilit para­ muncitorii Aurel Dînşo- metal, energie, combusti­ ţie specializată în recon­ a eficienţei economice cerul
cădea
— care după un timp se metrii de funcţionare pî- rean şi Ioan Cristian. bil, efectuăm rapid repa­ diţionarea sculelor şi al­ concrete obţinute. va p
uzează şi trebuie înlocui­ nă la care piesele de Iosif Borza : Noi am în­ raţiile. ta care să recondiţioneze tempo;
te — deţin o pondere deo­ schimb şi subansamblele ţeles cum se cuvine reco­ Redacţia: Iar rezulta­ ) echipamentul hidraulic şi Masă rotundă organizată de oră di
(Metec
sebit de importantă. Ca pot fi exploatate optim, mandările secretarului ge- tele acestor preocupări ? pompele hidraulice. Vom DUMITRU GHEONEA Liana