Page 25 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 25
■î«.í
S c r s § o a r e i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN171-VÁ \
tovarăşului Nicolae Ceausoscn
adresată Mior care i-a trimis mesaje
i felifîsîare şi
aniversării zilei naştere
T o v a r ă ş u l Nicolae preţuire ale întregului nos niei pe calea socialismului!
Ceauşescu, secretarul ge tru popor, i-au adresat şi comunismului.
neral al Partidului Comu calde felicitări şi urări de Tuturor celor ce i-au tri
nist Român, preşedintele sănătate şi viaţă îndelun mis felicitări şi urări cu
Republicii Socialiste Româ gată, de noi şi tot mai mari acest prilej sărbătoresc, to
nia, a primit, cu prilejul succese în activitatea de varăşul Nicolae Ceauşescu
înaltă răspundere pe care le-a adresat următoarea
aniversării zilei sale de o desfăşoară, cu neobosită scrisoare de mulţumire :
mulţumesc
■»Doresc
CON SI LI ULIII JUDEŢEAN naştere, un mare număr energie revoluţionară, în călduros, pe să această cale,
de mesaje, scrisori şi tele
fruntea partidului şi statu
grame prin care comuniş lui," pentru progresul şi comuniştilor, activiştilor de
tii, oamenii muncii din în propăşirea patriei, pentru partid şi de stat, organi
treaga ţară — muncitori, bunăstarea şi fericirea ce zaţiilor de partid, de masă
Anul XXXIII, nr. 7233 DUMINICĂ, 8 FE3RUARIE 1981 4 pagini — 30 bani
ţărani, intelectuali, tineri lor ce muncesc, pentru îna şi obşteşti, Organizaţiilor
şi vîrstnici, bărbaţi şi fe intarea neabătută a Romă- Frontului Democraţiei şi
mei, români, maghiari, ger
în întîmpinarea Congresului ţărănimii mani şi de alte naţionali NICOLAE CEAUSESCU
tăţi — dînd glas sentimen
telor de profundă stimă şi (Continuare în pag. a 4-a)
Soeces deplin lucrărilor Conferinţei Uniunii încheierea vizitei oficiale
judeţene e cooperativelor agricole de producţie !
în pregătirea Congresu la şedinţa de lucru de la activitatea celor ce mun de prietenie n fara noastră a
lui ţărănimii, mîine va a- Braşov din ianuarie a.c., cesc: în agricultură, stabi
- a loc la Deva Con Cerin conferinţa este chemată să lind măsurile corespunză
ţa Uniunii judeţene a coo analizeze drumul parcurs toare pentru sporirea con preşedintelui Republicii Arabe
perativelor agricole de pro de agricultura hunedoreană tribuţiei agriculturii hune-
ducţie — eveniment de im în ultimii ani şi să traseze dorene la dezvoltarea ra
portanţă majoră în viaţa căile dezvoltării viitoare a pidă şi multilaterală a ju
politică si economico-socia- acestui important domeniu deţului şi patriei. Siriene, Hafez Âi-Âssad
lă a judeţului nostru. Des- al economiei. în centrul dezbaterilor
fă.şurindu-se în lumina is Pornind de la rezultatele vor sta obiective de maxi
toricelor hotărîri ale Con obţinute în cultura cerea mă importanţă actuală şi
gresului ai Xll-lea al lelor, legumicultura, zoo de perspectivă, ciim ar fi încheierea convorbirilor oficiale
Partidului Comunist Ro tehnie, în celelalte domenii folosirea pămîntului, îmbu
mân, a preţioaselor indica — rezultate ce nu sînt în nătăţirile funciare, fertili Da Palatul Consiliului de şedinţi şi-au manifestat sa sad au convenit să continue
ţii cuprinse în cuvîntările măsură să satisfacă —, zarea solului, respectarea Stat s-au încheiat, sîmbătă tisfacţia faţă de caracterul dialogul româno-sirian la
t o v a r ă ş u l u i Nicolae conferinţa va analiza în strictă a tehnologiilor fie dimineaţa, convorbirile o- fructuos al discuţiilor pur nivel înalt, care are un rol
Ceauşescu, secretarul gene spirit critic şi autocritic cărei culturi,, efectuarea lu ficiale între secretarul ge tate,. faţă de înţelegerile la- determinant în extinderea
ral al partidului, preşedin progresele realizate şi, tot crărilor în termenul optim neral al Partidului Comu care au ajuns, exprimîn- şi întărirea continuă a bu
tele Republicii, la plenarele odată, va evidenţia lipsurile şi la un nivel calitativ ri nist Român, preşedintele du-şi convingerea că, pe nelor raporturi de strînsă
C.C. al P.C.R. din octom manifestate şi greutăţile dicat în scopul creşterii Republicii Socialiste Româ baza lor, se va dezvolta o prietenie şi colaborare din
brie si decembrie 1980 şi cu care se confruntă încă rodniciei pămîntului, creş nia, tovarăşul Nicolae colaborare şi mai largă în tre România şi Siria, con
stituind, totodată, o contri
tre partidele, ţările şi po
Ceauşescu, şi secretarul ge
terii continue a producţiei neral al Partidului Baas poarele noastre, în intere buţie de seamă la cauza
de cereale şi plante tehni Arab Socialist, preşedintele sul reciproc, al păcii, înţe luptei popoarelor pentru
ce. De o atenţie aparte se Republicii Arabe Siriene, legerii şi cooperării inter pace, progres, libertate si
va bucura sporirea produc- tovarăşul Ilafez Al-Assad. naţionale. independenţă.
în cadrul ultimei runde P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
{Coniinuare in pag. a 4-cî de convorbiri, cei doi pre- Ceauşescu si Ilafez Al-As- (Continuare în pag. a 4-c.)
per
a marilor împliniri socialiste i *
I i S CONSFĂTUIRE. La Ca
sa de cultură din Deva a
Cu fiecare an ce-l trecem 150 de ţări cu care întreţi Dacă pe plan extern am avut loc, vineri după-amia-
pe răbojul timpului, dialo nem legături economice, ,se obţinut asemenea succese, ză, o consfătuire pe tema
gul nostru cu lumea este ridica la valoarea de 162,5 să vedem ce am realizat pe creaţiei în tehnico-ştiinţifice
unităţile
e-
desfăşurată
mai puternic, mai amplu. miliarde lei. Am exportat plan intern, la desfacerea conomice din municipiu.
Firesc să fie aşa, pentru că maşini, utilaje, instalaţii şi de mărfuri cu amănuntul. După vizitarea expoziţiei
prilej,
cu
modernizarea proceselor de mijloace de transport, pro Prin unităţile comerţului 1 I organizate trecute acest revistă
în
fost
au
fabricaţie, dotarea econo duse-chimice şi bunuri in socialist, numai în a- s realizările obţinute în anul
miei cu noi instalaţii şi u- dustriale de larg consum, 1980 şi au fost jalonate di
S.M.A. Haţeg. Centrul de reputaţii capitale tractoare. Su tilaje, îmbunătăţirea califi în acelaşi timp, pentru ne nul 1980, au fost va I recţiile de acţiune în acest
« an şl cincinal. Au fost a-
dorul io an Iacoboni, forjorul Antonie Obrejan şi mecanicul cării şi specializării perso voile sale interne, pentru lorificate mărfuri în va cordale premii pentru cele
Iosif Drăghici au un aport însemnat la recondiţionarea nalului muncitor au deter dezvoltarea producţiei, a e- loare de 213,1 miliarde lei i mai bune lucrări de creaţie
transmisiei finale de la tractor. Foto: VIRGIL ONOIU « tehnico-ştiinţifică realizate
minat creşterea susţinută a conomiei în general, ţara — cu 46,2 la sută mai multe în anul trecut.
productivităţii muncii, redu noastră a importat materii decît în 1975. E un semn í I
cerea cheltuielilor de pro prime, materiale, maşini, u- elocvent al politicii consec H PENTRU CREŞTEREA
Regretul ducţie, sporirea eficienţei e- tilaje şi instalaţii precum şi vente a partidului şi statu | PRODUCŢIEI POMICOLE.
conomice, ridicarea rentabi
lui nostru de ridicare con
MCCENTE nă s-o spunem, dar poa lităţii şi, derivat din aces bunuri pentru diversificarea tinuă a bunăstării întregu Î ducţie de J Din livada de pomi a Sla-
ţiunii
şi
cercetare
pro
In
consumului
populaţiei.
pomicolă
Gcoagiu,
s-au livrat în 1980, peste
te că aşa e, să nu cîştigi tea, crearea disponibilităţi perioada la care ne refe lui popor, politică ilustrată plan, 300 tönernere. Pentru
lor în vederea lărgirii şi di
rim volumul comerţului ex
Cind Victor Pclroescu a chiar toate bătăliile. Nu versificării schimburilor co terior a înregistrat o creş în creşterea veniturilor I obţinerea unor producţii
luat cuvlntul Ia adunarea împăcăm cu această merciale externe, intensifi tere spectaculoasă - 114,1 populaţiei şi a puterii de » sporite şi în acest an, s-a
nc
executarea
lucră-
trecut
de activ a Comitetului mu siluafie, dar taplul s-a pe carea cooperării economice, la sută, semn că produsele cumpărare. Au crescut in a- . | rilor dc la tăieri şi fertilizări S
«
nicipal de partid Hunedoa trecut. Acum, totul este să creşterea participării ţării româneşti, devin din ce în ceastă perioadă cu 42,2 la * care s-au realizat pe 10 si, *
ra, în sală s-a lăsat o li vedem ce facem anul a- noastre la diviziunea inter ce mai competitive pe pie sută desfacerile de mărfuri I respectiv, 40 ha. I. Coima, I
V. Cărăguş, I. Căliman, no-
nişte deplină. Vorbea un cesta şi de aici încolo. naţională a muncii. ţele externe, că economia alimentare, cu 49,6 la sută micultori, I. Herţa, D. Lup, -
binecunoscut maistru prin Poate că n-ara ştiut sd La finele anufuî 1980, li României se află în plin ceie de mărfuri nealimen I I. Romoşan, T. Giurgiu si g
cipal de Ia cea mai mare ne aliniem destul de bine vrările României către cele proces de dezvoltare. tare. * \ ' Traían Popa, mecanizatori, “
situ cîţiva dintre cei care f
oţelărie a combinatului■ si cerinţelor şi exigenţelor 5 fac să sporească rodnicia ]
derurgic. noi, impuse de criza mon ■> livezii prin munca lor.
Toţi ştiau că otclarii fu dială energetică şi de ma mîfâiimik MÂmm? volumul total
seseră criticaţi în darea de terii prime. Dar, o lecţie 3 ţu NON-STOP. Tn scornii |
seamă pentru că în anul nc es ^° suficientă. Şi în W AMĂNUNTUL M CoMENTULUS ' I mine bune serviri a celor ¡ ,
care
efectueze
doresc
să-şi
1080 rămăseseră datori accs * an va fi greu, dar 3 verificările tehnice la auto- 8
patriei cu 31 000 tone de colectivul nostru este ho- ' turisme, conducerea Coope- ”
nouă“
oţel. lărît să facă tot ce depin I rativei a „Viaţă un nou Orăş- # i
orar
tie
stabilit
— Am ascultat aici mi de Ic priceperea sa pen \ *' pentru secţia auto-moto : ‘
nerii care au raportat re tru realizarea sarcinilor. non-stop.
zultate bune ; nouă ne vi Păcat că nu totul este la □ CONCURS DE SCHI. i
ne greu să vorbim. Tof îndemîna noastră. Astăzi va avea loc, la Vul
cincinalul am mers bine, Petrocscu a vorbit greu, can, faza judeţeană Ia
iar la sflrşitul lui, în ul cu un sentiment de adîn- schi-biatlon. Participă peste
timul an, am rămas sub că părere de rău. Cuvîntul' 40 de tineri, pe două cate
gorii de vîrslă — 1G—18 ani
plan. Este foarte greu de lui a căzut ca o descărca I 1 şi 18—20 ani —- calificaţi în
exprimat ceea ce simţi re de şariă, fără cascade, i I faza de masă.
cînd timp de 3 cincinale înlr-un jiuvoi plin, aparent
s
noi n-am ştiut ce este ră- liniştit, încărcat de__ tot ce
mîncrea în urmă. lală că gîndeşte şi simte un •co-
aşa ni s-a întîmplat şt nu lecliv întreg de oţelari.
ne este deloc Ia îndemî- CORNEL ARMEANU
