Page 26 - Drumul_socialismului_1981_02

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

g'l 1
&2L

Eveniment politic La cei 25 de ani ai săi, torie m-am cam speriat, ganizaţiei de partid, m-am muncă pentru absenţe ne­ 8
Cornelia Pană crede des­ însă treptat m-am obiş­ bucurat, dar, în acelaşi motivate... X,J0 Ti
de mare însemnătate pre sine că este un om nuit şi astăzi n-aş schim­ timp, m-a cuprins un sen­ mai plăcut. Am aflat că 9,15 Fi
—
Să trecem la ceva
pi
timent de nelinişte — oa­
obişnuit. Acelaşi lucru îl
ba-o cu nici o profesie.
Ci
— Au trecut opt ani
9,40 Oj
în activitatea femeilor cred şi cei mai mulţi din­ de cînd aţi păşit pentru re voi putea să mă ridic sînteţi cea mai statornică 10.00 VJ
tre tovarăşii ei. Harnică,
la nivelul încrederii acor­
membră a formaţiilor de
conştiincioasă, ageră la prima oară pe poarta u- date ? —, am simţit din- dansuri populare şi mo­ 11.45 Bl
12,30
Pregătite şi desfăşurate activităţi economice şi so­ minte, bătăioasă, o tînă- zinei. în acest timp, mai tr-o dată o mare greuta­ derne ale casei de cultu­ 13.00 Ti
sub directa conducere şi ciale. ră care îşi iubeşte mese­ multe evenimente v-au te. ră din oraş. Ce găsiţi în 13.05 A)
îndrumare a organelor şi Comitetele şi comisiile fe­ ria, cîntă, dansează, care marcat viaţa şi activita­ — Vorbeaţi de unele e- dans ? 16.00 Ti
17.45 Ei
organizaţiilor de partid, în meilor vor iniţia, eu prile­ iubeşte viaţa cu tot ce îi. tea. Aţi fost primită în şecuri. — Tradiţiile acestor le
spiritul hotărîrilor Congre­ jul alegerilor, noi acţiuni oferă ea. Şi totuşi, un partid, un timp aţi fost — Unul m-a frămîntat locuri, muzica, ritmul ca­
sului al Xll-lea al P.C.R., care să stimuleze spiritul dialog cu Cornelia Pană re mă descătuşează şi mă 18,35 M
CC
al indicaţiilor şi orientări­ gospodăresc şi dragostea de ne relevă cîtă nevoie de recreează în acelaşi timp. 19.00 Ti
lor date de tovarăşul frumos a femeilor, concre­ neobişnuit este în mun­ De fapt, cînd dansez mă 19.20 Ci
Nicolne Ceauşescu, secreta­ tizate în întreceri pentru : ca, gîndurile şi faptele u- Fapte fireşti în munca simt ca atunci cînd mun­ m
rul general al partidului, „Nici o grădină fără legu­ nui comunist, pentru a fi cesc, pur şi simplu îmi 13.45 V:
ta
adunările şi conferinţele de me“, „Nici o gospodărie considerat un om obiş­ place ! 20.45 Fi
dare de seamă şi alegeri fără animale“, „Creşa, că­ nuit. — O ultimă întrebare. ci
ale comisiilor şi comitetelor minul, grădiniţa cele mai — Femeie fiind, efec­ unei comuniste Ce vi se pare neobişnuit 22,25 Ti
constituie un eveniment po­ bine îngrijite“, „Blocul cel tuaţi deci o muncă, hai în viaţa şi în activitatea
litic cu o deosebită rezo­ mai frumos şi mai bine să-i spunem, mai bărbă­ dumneavoastră ? L.UN
nanţă în mişcarea de fe­ gospodărit“, „Strada cea tească — cea de turnă- — Nu cred că am făcut 16.00 El
mei. mai curată“, „Satul nostru tor-formator — muncă pe în fruntea organizaţiei multă vreme. Aveam o lucruri neobişnuite, sînt g»
Prin acţiunile ce le pre­ ca o floare“ ş.a. care, după cîte am aflat U.T.C. din secţie, iar din colegă, o tînără, care da­ un om obişnuit ca mulţi 18,50 10
19.00 Ti
ced prin analizele temei­ Dezbaterile din adunări aici, la U.U.M.R. Crişcior, 1979 sînteţi secretar ad­ torită întîrzierilor şi ne­ dintre tovarăşii mei. 19.20 A
nice, prin măsurile ce le şi conferinţe vor constitui o faceţi cu pricepere, cu junct cu progapanda în motivatelor era pe punc­ într-adevăr, pentru un 19,40 O
ţii
vor stabili şi prin învesti­ un bun prilej de analiză multă tragere de inimă. organizaţia de partid tul de a i se desface con­ comunist a-ţi face datoria 20,23 R-
rea celor mai bune tovară­ exigentă a contribuţiei co­ De ce v-aţi ales această „turnătorie“. O evoluţie tractul de muncă. Am in­ cit mai bine, a te ridica
şe din activitatea economi­ mitetelor şi comisiilor fe­ meserie ? care dovedeşte că oame­ tervenit şi m-am angajat prin munca ta, a ii con­ El
că. socială si obştească, ca meilor la îmbunătăţirea — Adevărul este că a- nii vă apreciază, au în­ în faţa conducerii secţiei secvent cu tine şi cu cei 21.20 C;
21.45 S;
tunci cînd m-am îndrep­ credere în dumneavoas­ şi a unităţii să mă ocup din jur, punînd în prim- Pi
ADUNĂRILE ŞI CONFERINŢELE tat spre această profesie tră. Oare drumul parcurs de ea. Două luni m-am plan interesele colectivi­ cl
DE DĂRI DE SEAMĂ ŞI ALEGERI 22.05 T.
n-am prea avut de ales. pînă acum a fost mereu sculat tot la 4,30 diminea­ tăţii, a face şi sacrificii,
membre in comisiile şi co­ conţinutului şi eficienţei ac­ Lucram ca necalificată aşa lin, fără hopuri, fă­ ţa şi mergeam la ea, în cînd este cazul, a aspira
mereu spre mai bine, sînt
intr-un sector auxiliar. Nu
mitetele de femei, alegerile tivităţilor politico-educati- eram mulţumită. Sim­ ră poticneli ? celălalt capăt al oraşu­ lapte fireşti, obişnuite,./',
trebuie să aibă drept rezul­ ve, la desfăşurarea Festi­ — Au fost desigur şi lui, pentru a ajunge la
tat îmbunătăţirea întregii valului naţional „Cîntarea ţeam, ştiam că pot face „hopuri“, cum le spuneţi timp, împreună, la uzi­ incluse în codul condui­ BUCI
tei şi demnităţii comunis­
munci, creşterea contribu­ României“, conlucrarea cu mai mult, doream să mă dumneavoastră, au fost şi nă. După două luni am te, chiar dacă, uneori, lelin <i
ţiei acestei organizaţii la organizaţiile de pionieri şi calific. A început un curs unele nereuşite, care cedat... pentru realizarea lor este tul di
de calificare de opt luni
mobilizarea mai intensă a ale şoimilor patriei, activi­ în meseria de turnător- mi-au lăsat un gust amar, — Ce s-a întîmplat cu nevoie să ieşi din sfera progra
gazin
maselor de femei de la zarea formelor specifice de formator. N-am mai stat dar care, în acelaşi timp, tinăra ? obişnuitului. toate i
oraşe şi sate pentru în­ activitate educativă în clu­ m-au şi îndîrjit. Cînd am — După un timp. i s-a diojun
făptuirea cu succes a Pla­ burile „Femina“, lectorate­ pe gînduri... Cînd am pă­ gistrăr
mu zic Ti
nului naţional unic de dez­ le şi cercurile de educaţie şit prima oară în turnă­ fost aleasă în biroul or- desfăcut contractul de MIRCEA LEPĂDATU viziuni
voltare eeonomico-socială socialistă a femeilor. O a- înregisi
a ţării în 1901, în cincina­ tenţie deosebită va fi' a- Iară;
14,30
lul 1901—1905, a hotărîri- cordată modului în care 14,45 I)
lor Congresului al Xll-lea au contribuit şi vor contri­ lui roi
al partidului, a Programu­ bui organizaţiile de femei artelor
ştiri;
lui partidului de făurire a la îndrumarea familiei şi zicii u
societăţii socialiste multila­ întărirea rolului şi respon­ ceepcratsarelsr folclor
teral dezvoltate şi înainta­ sabilităţii ei în educarea meîodi
18,00 I
re a României spre comu­ tinerei generaţii, prin mun­ Rad io ¡3
Sectorul în care se ma­
că şi pentru muncă, în spi­
nism. ritul dragostei faţă de pa­ nifestă plenar destoinicia /aur i
Muzieo
Adunările şi conferinţe­ trie, al recunoştinţei şi femeilor din Dobra este a- II adio j
le sînt chemate să anali­ devotamentului faţă de gricultura. Şi nu este un registr
zeze modul în care au fost partid. secret pentru nimeni că Iară; 2
lor, 22
realizate măsurile adoptate Alegerile vor constitui aici — ca dealtfel şi în alte Panora
la adunările şi conferinţe­ un bun prilej de manifes­ localităţi ale judeţului ■— mante
le anterioare, punînd un tare a iniţiativelor, de ex­ majoritatea forţei de mun­ hună;
23,05 !>
accent deosebit pe contri­ tindere a experienţei pozi­ că în cooperativa agricolă Bulei ii
buţia comitetelor şi comi­ tive, de preocupare susţi­ de producţie o constituie Nou s
siilor femeilor la realiza­ nută pentru a imprima tu­ femeile. în orice sector al
rea ritmică a planului de turor acţiunilor ce le va unităţii muncesc, fie la cul­
producţie fizică şi netă, a întreprinde un conţinut co­ tura mare. fie in zooteh
producţiei pentru export, a- respunzător, un caracter nie, fie în grădina de le­
similarea de produse noi, dinamic, de masă, mobili­ gume, femeile din Dobra se DEV
creşterea productivităţii zator, de a ridica la un disting printr-o munca fă­ Cintec
ta) ; l
muncii, îmbunătăţirea ca­ nivel calitativ superior în­ cută cu conştiinciozitate, bondui
treaga activitate a mişcării în unităţile de industrie uşoară, apărute pe harta eco­ cu dragoste. Cîteva exem­ căra);
lităţii produselor şi a teh­ nomică a judeţului în ultimii 7 ani, şi-au găsit loc de mim­ durerii
nologiilor de fabricaţie, re­ de femei. ică mii de femei hunedorene. în fotografie: tricoteza Mana Astăzi ple au menirea să funda­ tîlnire
la
1
atelierul
ducerea consumurilor de LETIŢIA MACEANU Grigore, de Hunedoara, care, nr. lucrind al la întreprinderii de se tricotaje menteze afirmaţia: Maria ri’ile 1
iîuă
tip
maşini,
re­
şase
(Const
materii prime şi materiale, vicepreşedintă a Comitetului marcă prin competenţă profesională şi disciplină ireproşa­ Lupulescu, Aneta Birău, ŞAN1:
creşterea eficienţei întregii judeţean al femeilor bilă. despre: Susana Ticula şi Eleonora tanic
Ple.şa lucrează în sectorul Ţara c
zootehnic, de mulţi ani la
& Cum se spală trico­ rînd. Programul lor de blica);
„S- <«
Arta de a te gospodări tajele Temperatura apei muncă începe la ora cinci rupt
şi
ţesăturile
«le
lină.
CAN:
trebuie să rămînă acee­ şi se termină seara tîr/.iu. Nu-mi
Bucovicean,
preşe­
Elena
ci (ores
Sînlem în Şoimuş, în — Cu Una lor aţi făcut ■lucruri de mină de... cum­ găsim acasă şi pe Maria aşi de la înmuiat pînă dinta cooperativei, spunea (Miner
gospodăria Oliliei Mo ga. plăpumile acelea inimoa­ părat, ori cu grădina aici, Dubaru, coopeiutoare şi ]a clătit. Schimbările despre ele : de an
Discutăm cu gospodina se ? Parcă vreo patru am iar eu să-mi umplu căma­ ea, vrednică şi ea, ca bruşte do temperatură — Munca in zootehnic nu AN INC
tro
casei: văzut in casa dumnea­ ra cu alimente de cumpă­ multe altele din sal. fac ca tricotajele să sc este uşoară. Cu toate a- re.se) ;
— Opt curci aveţi ? voastră, care e ca un pa­ rat. u n-am cumpărat — ,,/s acasă, cum să nu bată, să intre. Nu daţi seiiile
— Opt şi zece găini. har şi unde liecare lucru- buboh niciodată, c adevă­ liu, că acuş să scoală Aur cu săpunul direct pe o- cestea, tovarăşele Lupules- BRAD
cU, Birău, Ticula si Piesa
(Şleau
Dar de curci trebuie să şor poartă amprenta hăr­ rat că am îngrijit roşiile, şi nu mă mai lasă să lucru. biectul de spălat pentru nu se plîng niciodată că ZA; T
mă ocup cu mare grijă, niciei dumneavoastră — le-am copilit, le-am stro­ Are doi ani şi-J ca pipe­ că il face pîslos, îl îm- le-ar fi greu, că nu pot norul)
mai ales cînd sînt mici, de la covoarele alese în pit. Tot aşa şi cu zarza­ rul“ — ne înlîmpină, pre­ bîeseste. Lîneturile nu face faţă, fiind exemple de tru sl
minun
că-s tare sensibile. De dogele, sau cele în mai vatul, cu ceapa, cu ardeii, gătind găleata cu apă pe se storc, se presează în­ strădanie pentru toţi mem­ alb (J
hrăncs. cu brînză, cu multe iţe, pînă la zecile gogoşarii, mă rog, c.u lot care soţul, Petre, se grăbi tre palme, apoi intr-un brii cooperativei noastre. BAI;
s-o ducă spre grajd.
lapte covăsit, pînă apucă de tablouri lucrate in ce trebuie. Varza e la Şi din una-alta ajungem prosop gros. Se usucă Ferma de legume a uni­ I-II (C
ŢEG:
să-şi schimbe penele. goblen. butoi, avem pînă Ia vară! la arta de a te gospodări. pe suprafeţe plane, se tăţii agricole din Dobra, BRAZI
— Văd că aveţi şi oi. — Apoi, îi casă ca loale — Nu mă aşteptam ca calcă umede, acoperite în suprafaţă de lut) de hec­ Stpp i
— Avem. Acum adop­ casele din sal. Şl nu m-aş la ora aceasta — e abia Aflăm cum an de an gră­ de o pînză uscată sau tare, obţine în fiecare an dc cui
— ser
tăm mieluţii. simţi bine să mă laud cu lrecul de nouă — să vă dina de legume se mută de o cîrpă udă dacă s-au SIMEF
găsesc lucrînd cu acul. în cămară — în 120—150 uscat prea tare. recolte bogate, adueîndu-şi dra (î\
Credeam că lucrul de mi­ de sticle cu bulion, în © Dacă un sertar se o contribuţie deosebită la cire (
nă e da... după-amiază. 9—10 borcane cu castra­ deschide greu, se freacă aprovizionarea populaţiei Deznoi
veţi, 0—7 cu gogoşari, în muchiile cu o luminare judeţului. Şi aici marea, (Munc
— Ba-, de otice oră. Nu
mă uit la ceas cînd am ardei umpluţi cu varză sau sau cu parafină. majoritate a lucrătorilor Hy*
ceva de lucru. M-am scu­ pentru umplut, în varză © Pîinea de o zi, tă­ sînt femei. Sidonia Prese-
lai cînd a plecat omul meu murată, că „pusul pe iar­ iată în felii subţiri şi can, Litiţia Goţu, Aurelia
la lucru — e şoier la mi­ nă începe odată cu coace­ rumenită într-un pruji- Petcu şi altele se numără
na Deva, —, am dat <te rea cireşelor", că pregăteş­ tor, e la fel de bună ca printre cele mai destoinice Tinii
febru a
mînc.are la oi şi m-am a- te conserve şi pentru le­ şi cea proaspătă şi — legumicultoare. Iată o pro­ va râ<
pucat de cusut, că am le, dar acum îs măritate, mai important! — e mai bă a pasiunii cu care lu­ noros,
ştergarul ăsta frumos de pun şi ele, chiar dacă cea uşor digerabilă. crează ele: In 1900 a tul in 1
ia mama şi vreau să-i iau mai mare e la oraş, că în © întreţinerea vaselor plouat mult, apa a băltit vor c;
modelul. liecare an contractează cî­ de bucătărio «lin alumi­ pe întinse suprafeţe ale ales s
şi
nim
Am ii zăbovii mult la te un porc, ba uneori şi niu. Apa cu oţet sau cu grădinii. Faptul acesta nu moder
zeamă de lămîie, cu ca­
casa cu nr. 45, din Şoimuş, viţei. re le veţi umple şi le le-a împiedicat pe cele trei Tempr
fi cuţ:
la Olilia Moga, s-o ascul- La Marfa Dubaru, la O- veţi pune la fiert 10 mi­ şi pe altele să participe la şi mir
lăm vorbindu-ne şi despre tilia Moga, la Elisabeta nute, va face să dispară lucru cu regularitate. Nu maxiiY
iiul ci, Neluţu — care „a- Bexa, arta de a se gospo­ orice urmă de negreală de puţine ori lucrau in- Dimim
nala <
cum dă examen, c-o ter­ dări face parte din însăşi dinlăuntrul lor. Prafuri­ trînd în apă şi noroi. A- La i
minal prolesionula la li­ rostul vieţii lor. Altfel n-ar le aspre de curăţat, soda ceasta înseamnă răspunde­ de ră<
ceul industrial nr. 3. E- conccpe-o! re, conştiinciozitate, pasiune noros.
tatii si
leclrician, el şi-a ales me­ sau leşia de cenuşă, le în muncă. (Motiv
— De ce-ţi place să te complici, dragă? E Eu, cînd nu gâ- seria" — dar am dorit s-o LUCIA LICIU strică şi io înnegresc. ou'nll
teşte soţul, înănînc la restaurant !... TRAIAN BON DOR