Page 27 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 27

¡7233 & DUMINICA, 8 FEBRUARIE 1981                                                                                                                                     Pag. S



                          Roadele —■ direct proporţionale
  .ëviziumi                                                                                             Consemnări Amintiri centenare
                         cu competenţa membrilor echipei                                                Ai  un  prielen,  îl  vezi   copilărie  ale  lui  Ion  Crean­  de  aur  petrecută  pe  fabu­
  MINICĂ,                                                                                             des,  vă  siătuiţi,  puneţi  ţa­  gă.   Căci   prielen   poate   loasele  lărîmuri  ale  Oza-
  BRUARIE                                                                                             ra  la  cale;  chiar  cînd  tre­  să-fi  fie  nu  numai  un  om,   nei.  E  destul  să  înceapă:
                   Am   însoţit,   într-un   raid   de  control  sînt  pozitive.  Şi   vechea  bucătărie  in  condi­  ce  un  timp  mai  îndelun­  ei  şi  o  scriere,  un  cînlec,   „Stau  câteodată  şi-mi  aduc
  •aintc !       efectuat   prin   eîteva   unităţi   pe  drept,  pentru  că,  şi  de   ţii  necorespunzătoare  ca  şi   gat  lără  să-l  vezi,  îl  ştii
  serial pentru co­  din  oraşul  Orăştie,  o  echi­  această   dată   am   constatat   a  construcţiei  căminului  de         un  tablou.  Acestea  au  şi   aminte  ce  vremi  şi  ce  oa­
  datele de Monte                                                                                     acolo,  la  locul  iui,  iăcîn-   calitatea  de  a  nu  trăda   meni  mai  erau  în  părţile
    Episodul S   pă  de  control  al  oamenilor   meniuri   variate,   preţuri   elevi.               du-şi  datoria  ca  un  om  de   nicicînd.   Iată,   amintirile   noastre...“   —   şi   deodată
   şl sănătatea   muncii,   formată   din   tova­  corecte,   curăţenie.   Succint,   In   saloanele   spitalului,   treabă  şi  asta-ţi  dă  un
  satului        răşii   Maria   Maier,   preşe­  pentru   conştiinciozitate,   co­  lenjeria,   cam   gălbuie,   este         centenare  n-au  trădat  pe   simt  adiind  dinspre  el  că­
  ilo muzicii                                                                                         sentiment  plăcut  de  sigu­  nimeni   vreodată.   Genera­  tre  mine  boarea  aceea  nos­
  ajă patriei     dinte  al  Consiliului  orăşe­  rectitudine   şi   amabilitate,   în   totală   discordanţă   cu   ranţă  şi  o  bucurie  lainică.   ţii  întregi  au  crescut  şi   talgică,  plină  de  mireasma
                 nesc  al  sindicatelor,  mem­  calificativul   dat   de   echi­  paturile  vopsite  în  alb  şi   El  e  pentru  tine  un  om   s-au  petrecut  cu  conştiin­
   duminical      bru  în  biroul  Consiliului  o-   pă : din nou foarte bine.  eu   toată   dotarea   interioa­                                         unui  odinioară  pe  ccre-1
  »rt                                                                                                iără  etate:  îl  ştii  ostiei   ţa  existenţei  lor  în  comor-   ştiu  lără  de  întoarcere.  La
  zări — Caragia-   răşenesc  al  F.D.U.S.,  Vasile   Nu  acelaşi  lucru  a  con­  ră.  Şi  încă  o  observaţie  s   dintoldeauna  şi  nu  există   niţa  spirituală  a  neamului,   Iei  de  universală  ca  şi  co­
   aintc de tăcere«   Chişcan   şi   Ştefan   Pop,   statat  echipa  de  control  la   la  orele  14,30  medicul  sto­
   na parte      membri  în  echipa  de  con­  unitatea   „Rapid“   (respon­  matolog  Virgil  Grancea  nu   îndoială  că  va  rămîne  şi   cu   siguranţa   că   oricînd   pilăria,  e  şi  această#  con­
    ecran pentru                                                                                      pe  mai  departe  neschim­  pot  pătrunde  în  universul   ştiinţă  nostalgică  a  ¡repe­
   ci             trol.                      sabil Stan Năboiu). Aici   se   prezentase   la   cabinet   bat.  Pînă  cînd,  într-o  bu­  lor  spre  a  alia  acolo  o   tabilului.
   •nai            Situaţiile   numeroase,   în-                        deşi   programul   începea   la
   •ie prin ţara  tilnite  la  unităţi  de  învă-                       ora  14  şi  în  faţa  uşii  aş­  nă  zi,  ulii  că  a  împlinit   încînlăloare  uitară  dc  tot   Amintiri  din  copilărie  e
                                                                                                      o  vîrstă  venerabilă.  Prima
                                                                                                                               ce  e  născut  în  zodia  ce­
   iţi in post-res-  ţămînt,  sănătate  şi  de  ali­  Controlul oamenilor   teptau  destui  pacienţi.  „Nu   regeţie  este  una  de  refuz:   nuşiului.   Amintirile   lui   una  dintre  marile  noastre
                 mentaţie   publică   atestă                            l-aţi   chemat   pe   doctorul                                                   averi,   scrierea   din   care
   »rtistic:   „Omul  răspunderea   şi   seriozitatea   muncii — activ,   Grancea  ?“  —  se  adresea­  nu  se  poate  l  Omul  acesta   Creangă,  s-a  spus,  poves­  oricine  a  citit  sau  măcar
   îcă de fier“                                                                                      al  cărui  suflet  tînăr  mă   tesc  copilăria  dintoldeauna   «  auzit  cîte  ceva.  E  im­
   nai.          controlului   anterior   exerci­  permanent, eficient  ză  cineva  femeii  de  servi­                         şi  de  pretutindeni  în  tot   pregnat   da   prezenţa   ei
                 tat   aici.   Astfel,   policlinica                    ciu. Trebuia oare chemat ?    Incintă  de  ani  de  zile  e
   februarie     şi  spitalul,  cele  10  cabinete                     • Nu-şi cunoaşte propriul     atît  de  bătrîn  ?  /  Dar  nu,   ceea  ce  are  ea  tipic,  iar   centenară   tot   văzduhul
                 de  consultaţii  sînt  proaspăt   curăţenia  lasă  de  dorit.  Nu   program ?       el  nu  e  bătrîn,  are  doar  o   Nic-a  lui  Şi  elan  ai  Petrei   românesc.,  ca  de  mireasma
   ie în limba ma-  zugrăvite  şi  vopsite,  dota­  este   respectat   nici   grama­  Desigur,   faptul   că   s-au   anume  vechime  în  arta  de   e   întruchiparea   copilului   pădurilor   care   se   zvîntâ
                 te  eu  toată  aparatura  ne­                         sesizat  neajunsuri  şi  că  s-au   a  trăi,  ceea  ce  e  cu  totul   universal.   Aşa   este   lără   în   soarele   primăverii.   £
   » seri                                    jul   porţiilor.   încercarea   de
   nai           cesară.  Nu  demult  cabine­  a  mai  adăuga  puţină  cior­  întocmit   procese-verbale   altceva decît bătrîneţea...  îndoială.  Dincolo  de  asta   pururi  proaspătul  izvor  âc
      tatea economică   tul  de  oftalmologie  a  fost                  cuprinzătoare,   înscrise   în   Ceva  asemănător  mi  s-a   însă,  mai  e  ceva  :  e  nos­  bucurie  ai  tuturor  vîrstc-
        tehnico-ştiin-                       bă   în   castroanele   expuse
                  înzestrat  cu  un  aparat  spe­  deja,  n-a  făcut  decît  să  a-   registrele   unice   de   control   întîmpial  de  curînd,  cînd,   talgia  insidios  copleşitoare   Ior  şi  unul  dintre  cei  mai
   • foileton :   cial  de  măsurare  a  cîmpu-   tragă  atenţia  că  la  gramaj   ale   unităţilor,   nu-i   sufi­  cu  totul  pe  neaşteptate,  am   a  acelui  om  însingurat,  o-   măiestriţi  stîlpi  de  pridvor
   i un călăreţ“.  lui  vizual,  laboratorul  cu  un                   cient.  Trebuie  insistat  şi  gă­  descoperit  că  se  împlinesc   bosil  şi  sărac,  care,  încon­  ai   spiritualităţii   acestui
   U 9           ilam-fotometru  ■  şi  distila­  exista un... minus.   site   soluţii   pentru   înlătu­  o  sută  dc  ani  de  Ia  apa­  jurat  de  mîţe,  într-o  boj­  neam.
    mondial                                   Pe  lingă  toate  îmbunătă­
   su zurgălăi —   tei-  de  apă,  iar  cabinetul   ţirile  ce  s-au  adus  în  sec­  rarea   definitivă   a   neajun­  riţia,  în  „Convorbiri  lite­  deucă  a  mărită  „cu  vedere
   n muzical fol-                                                                                    rare“, a Amintirilor din  spre  Asia“,  îşi  evoca  vîrstă  RADU CIOBANU
                  de  cardiologie  cu  două  a-   torul  sănătate  şi  pe  lingă   surilor.  Unele  sugestii,  date                                                            J
   nai.           parate pentru controlul   tot  ceea  ce  am  întîlnit  po­  pe   loc   de   către   membrii
                  E.C.G.  —  ca  să  dăm  doar   zitiv  la  liceul  de  chimie  —   echipei,   ca   şi   observaţiile   LA NAVETIŞTI ACASĂ
   SSOTESSSEî&StŞ        exemple.   Importante   ca  dotare  şi  curăţenie  în   făcute   au   reliefat   cunoaş­  Astăzi,   localitatea   Blfijeni   va
                  eîteva
   no mmm         îmbunătăţiri   s-au   adus   re-   laboratoarele   şi   sălile   de   terea   problemelor,   compe­  fi   gazda   acţiunii   „La   navetişti
                                                                                                                      consiliul
           '3£S   amplasării   saloanelor   ma­  clasă  —  s-au  desprins  şi   tenţa   în   îndeplinirea   con­  acasă“,   organizată   de  politică   şi
                                                                                                         de
                                                                                                   comunal
                                                                                                             educaţie
                  ternităţii,   iar   la   bucătărie   unele   neajunsuri.   Tărăgă­  troalelor.  Este  rîndul  con­  cultură   socialistă   şi   comitetul
   t’I  I  :  6,00  13  u-
   •i;   6,05   Conccr-   meniurile s-au diversificat.  narea  dării  în  folosinţă  a   ducerilor   unităţilor   contro­  sindicatului   de   la   I.M.   Barza,
    i;   8,00   Radio-   La   cantina-restaurant   noii  cantine  a  liceului  de   late să treacă la treabă,  cu   sprijinul   întreprinderii   cine­
    iţelor;  9,80  IVI  ap­  „Mioriţa“   toate   constatări­  chimie,  din  care  cauză  pre­      matografice   judeţene.   O   zi   cul-
   licai;   12,00   De                                                                             tural-cinematografică   pentru
    toţi;  13,00  Ita-   le anterioare ale echipelor  gătirea hranei se face in         E. SÎNA   toate virstele.
   3,15   Noi   inre-
   •   orchestrei   dc                                                                                                             ©  Astăzi,  începînd  cu  orele  9,  va  avea  loc  la  casa  de
   ră   a   Radiotcle-                                                                                                         cultură  faza  judeţeană  a  Festivalului  naţional  „Cîntareo
    0   Topul   noilor   Reioivarea celor mai multe probleme ale satului stă in puterea obştii                                 României"  pentru  formaţiile  de  teatru  şi  recitatori  din  aşe»
    e   muzică   popu-
     Unda   veselă;                                                                                                            zămintele  culturale  şi  de  la  cluburi,  iar  la  sala  festivă  a
    •t  pe  portativ  ;   Dumbrăviţa   este   un   sat   Ce  trebuie  să  facă  au  aflat   I.R.E.   Deva,   beneficiarul   noră  astăzi,  dar  nu  e  deloc   liceului pedagogic se întrec formaţiile teatrelor de păpuşi.
    toteca   folcloru-   mai  îndepărtat  al  comunei   sătenii  de  la  vicepreşedin­  lucrării,  care  e  datoare  să   aşa  :  unde  să-şi  macine  să­  ©  Tot  astăzi,  orele  10,  la  sala  Căminului  cultural  din
    •;   15,00   Clubul   Ilia.  Nu-i  uşor  să  ajungi   tele  consiliului  popular  co­  lămurească   lucrurile.   Mul­  tenii   porumbul   sau   griul,
    ,00   Buletin   dc   acolo,  aşa  că,  prezenţa  in   munal  :  eomuna-i  va  spri­            căci  la  moara  din  llia  nu   Almaşu  Sec,  casa  de  cultură  organizează  o  dezbatere  pe
    dmanaliul   mu-                                                     tor   săteni   în   vîrstă,   de                       tema „Descoperirea şl folosirea de noi resurse energetice“.
     17,00   Varietăţi   mijlocul   sătenilor,   in   ca­  jini  cu  fonduri,  iar  ei  vor   peste  70  de  ani  din  Dum­  sînt   primiţi   cu   produsele   ®  Miercuri,  11  februarie,  la  I.P.I.C.C.F.,  atelierul  din
    r,30   Noutăţi   —   drul  adunării  „Tribuna  de­  pune  mina  pe  unelte  şi  vor  brăviţa  nu  le  era  clar  în  lor.  Satul  însă  a  avut  când­  Gojdu,  va  avea  loc  expunerea  „Luptele  greviste  ale  cefe­
     pretutindeni   :   mocraţiei“,   a   unor   factori                                          va  moara  lui  şi  amenajarea
     de   ştiri;   18,05                                                                                                       riştilor şi petroliştilor din februarie 1933".
    atc  ;  18,20  Te-   cu  munci  de  răspundere  la                                             pe   cursul   pîrîului   din   a-   ©  Colectivul  cooperativei  „Constructorul"  a  încheiat
    omânesc;   18,30   nivelul  judeţului  şi  al  co­                                            propiere   a   unei   mori   de
    entru  toţi;  20.00   munei  i-a  bucurat  mult  pe                                                                        prima  lună  a  anului  cu  o  depăşire  medie  de  103  la  sută
     20,15   Noi   în-                                                                             apă  stă  în  puterea  săteni­  la  toţi  indicatorii  economico-financiari.  Aceasta,  îndeosebi
     muzică   popu-   cetăţeni.  Ca  în  toate  prile­                                            lor,  cu  sprijinul  consiliului   prin  depăşirea  indicatorului  de  bază  —  prestări  servicii
    irneul   melodii-   jurile   afirmării   democraţiei                                          popular..
    1  io.turnai;  22,10                                                                                                       către populaţie.
    ortiv;  22,30  Ro­  noastre   socialiste,   sătenii   curăţa   şanţuri,   vor   reface   ce  condiţii  pot  obţine  pen­  Un  frumos  cadou  s-a  an­  ©  Biblioteca  judeţeană  a  organizat  la  Veţel,  împreună
    ti  te  cc  de  voie   —  oameni  harnici,  crescă­  podeţe,  vor  pie’trui  drumul   sie  în  baza  Legii  nr.  5/1977.   gajat  să  facă  satului  Co­  cu  biblioteca  comunală,  o  intîlnire  cu  redactorul  Comei
    ulctin   de   ştiri;   tori  de  animale  şi  contrac­  pe   parcursul   satului.   Pînă   Au   primit   lămuririle   pe   mitetul   judeţean   pentru   Simionescu de la Editura „Minerva", autorul antologiei
    de  dans;  24,00                         în  sat,  de  amenajarea  dru­
    tiri;   0,05—5,00  tanţi  activi  cu  statul  —  au                 loc.   Mai   mult  decît   atît,   cultură   şi   educaţie   socia­  ,,E scris pe tricolor unire".
    r/.ieal nocturn.  ridicat  cu  încredere  proble­  mului  se  vor  îngriji  auto­  unii  dintre  ei,  care  nu  au   listă  —  un  televizor  cu  e-   ©  Zilele  acestea  I.C.S.M.I.  pune  la  dispoziţia  cum­
                  mele   satului   lor   in   faţa   rităţile comunei.  acte  doveditoare  că  au  pre­  eran mare.            părătorilor  un  bogat  sortiment  de  mărfuri  cu  reducere  de
    ssamsasmtm    celor  prezenţi,  au  pus  în­  Pe  terenul  lui  Aurel  Buş­  dat  în  urmă  cu  5—7  ani                   preţuri  pină  la  30  la  sută  la  :  confecţii  pentru  bărboşi
                                                                                                    Iată,  prin  urmare,  că  re­
     MAT M        trebări   la   care  au   primit   tea  s-a  executat  o  linie  de   produse  la  fondul  de  stat   zolvarea   multora   dintre   femei şi copii, încălţăminte, tricotaje şi altele.
                  răspunsuri.                înaltă  tensiune,  dar  terenul   vor  fi  sprijiniţi  să  obţină   problemele   satului   stă   in   ©  Sport.  Azi,  începînd  cu  orele  10,30,  la  Sala  sportu­
     ul   (Patria)   :   „Drumul  satului  —  spu­  degradat  nu  a  mai  fost  re­  de  la  unităţile  contractan­  puterea  obştii  şi  sătenii  au   rilor  vor  avea  loc  meciurile  de  volei  Corvinul  Dacia  Deva
     fiul  meu  (Ar-   nea  Ionel  Buştea  —  este  a-   făcut  şi  nici  nu  a  fost  des­  te asemenea acte.  înţeles acest adevăr.  - Textila Cisnădie şi C.S.Ş. Deva — C.S.Ş. Arad.
    OARA  :  Vaga-   proape   impracticabil,   tre­
     'iile   I-II   (Pla­                    păgubit  pentru  recolta  pier­  Gheorghe   Buştea   ridica                                                 GHEORGHE GOSTIAN
    tina   palidă   Vi   buie să facem ceva cu el“.  dută. O spunem pentru  o problemă care pare mi-          ION CIOCLEI
    rurgistul);   în-
    idul  III  —  so­
     rta);   ARRA
     1)   ;   PETRO-
     (Unirea);   Ti-
      Noiembrie)   ;                                                           Realizarea pianului - cauză a întregului colectiv
     lbatici   (Repu-
     ENI:   Reţeaua
     )   ;   Drapelul                                                    La   bilanţul   activităţii   u-
     »rose)  ;  VUL-                                                                                —  Un  râu  nu  vine  nici­  însă   subliniat   de   maistrul   plasate  găurile  de  puşcare,
      (Luceafărul);                                                    nui  an  de  muncă  —  1980   odată  singur.  Capetele  de­  principal  miner,  Vasile  Io-   că  s-a  folosit  prea  mult  ex­
     copilul   (Mun-                                                   —    minerii   de   la   secţia   taşabile  se  consumă  repe­                   ploziv   (iar   cine   răspundea
     iEA:  Tlocky  II                                                                                                        nescu  :  îmbunătăţirea  dis­
     îtrila:   Şaua                                                    Muncel  a  E.M.  Deva  au  „a-   de.  Ori  se  tocesc,  ori  le  sare   ciplinei muncii.  de   această   treabă   nu   s-a
     Muncitoresc)   ;                                                  dunat“...   minusurile.   Prin­  vidia   din   vîrf.   Tijele   de               preocupat  îndeajuns),  că  ar­
      Singur   prin-                                                   cipalii   indicatori   de   plan   perforat  se  subţiază  şi  se   LA „LUMINA ZILEI“
        (IVIuncito-                                                                                                                 nerealizAiule       mările  făcute  nu  corespun­
     41;  Mîcuţo  Mo                                                   n-au   fost   îndepliniţi.   Un   rup.  Cînd  te  duci  să  ceri,   SE VAD ALTFEL  deau   întotdeauna.   Nimeni
      Noiembrie)   ;                                                   minus  de  2  100  tone  la  mi­  ţi se spune că nu sînt.
     dorul   Hooper                                                    nereul  extras,  un  altul  de                                                   n-a  zis  nimic  despre  vago-
     ;   GURABAR-                                                                                   La un alt loc de muncă     l-am  prezentat  şi  şefului   neţii   necurăţaţi,   a   căror
     ;el  mare  (Mi­                                                    19  300  tone  la  minereul  pre­  —  abatajul 12 Maria-Vest  de  secţie  coordonator,  ingi­
     rii::   Sub  pa-                                                  lucrat.   Cu   atitea   mi­                                                      capacitate   de   transport   s-a
     ®   Dumbrava                                                      nusuri  în  anul  trecut,  cre­  —   necazurile  lui  Octavian   nerul   Liviu   Felea,   steno­  redus   simţitor   datorită   îin-
     tria);   Bizonul                                                   deam  că  o  să  găsim  acum   Nichilciuc   sînt   valabile   şi   grama  discuţiilor  purtate  cu   tării'ii minereurilor în benă.
     î   GEOAGIU-
     peş   —   seriile                                                  un  plus  de  preocupare  pen­  pentru brigada lui Miron  minerii, in subteran. în
     cultură);   HA-                                                    tru  îmbunătăţirea  muncii  în                                                              *
     II   (Popular);                                                                                                                                      Greutăţi  şi  probleme.  Sînt
     itul;   CALAN:                                                     toate  sectoarele  de  activi­      La E.M. Muncel
      masă   (Casa                                                      tate   ale   Secţiei   miniere                                                  unele  cărora  nici  acum  nu
     loarte   pe   Nil                                                  Muncel.                                                                         li  se  găseşte  rezolvare.  Nu
       (11  Iunie)  ;
     jmbo  la  Lon-                                                                               Moldovan.  în  plus,  iată  ce   mare  parte  s-a  declarat  de   sînt  asigurate  prin  contrac­
     ;  ILTA:  Rătă-                                                      IN SUBTERAN, DESPRE                                acord  cu  celp  relatate.  Dar   te   unele   materiale   impor­
     ;  GHELARI  :                                                          UNELE PROBLEME        ne mai declară el:
      la frontieră                                                       DE LA... SUPRAFAŢA         —    Lemnul  de  mină  ne   a  adus  şi  unele  completări:   tante  :  anvelope,  piese  de
                                                                                                  vine   cînd   subdimensionat,   —  Probleme  cu  aprovi­  schimb  etc.  Organizaţiile  de
     g2BS289SRS£S                                                        Abatajul 16 Maria-Vest.  cînd   supradimensionat.   în   zionarea  ritmică  a  locurilor   partid,  colectivul  de  mun­
                                                                       O    zonă   de   mineralizaţie   primul  caz  nu  se  poate  lu­  de  muncă  au  fost  şi  vor  fi.   că   de   la   această   unitate,
                                                                                                                             Lipsa  materialelor  este  evi­
      wwibubmI                                                         complexă.  Ortacii  din  bri­  cra  cu  el.  Nu  rezistă  la                     factorii  conducători  ai  pro­
                                                                       gada   lui   Octavian   Nichil­  presiuni.  în  al  doilea,  de­  dentă.  Baza  (B.A.D.P.S.,  din   cesului   de   producţie   tre­
         tbil pentru 8                                                 ciuc  execută  lucrări  de  pre­  păşeşte   greutatea.   Se   ma­  cadrul  C.M.  Deva)  nu  are   buie  să  militeze  pentru  în­
         Vremea se                                                      gătire  la  noua  felie  atacată.                    încheiate  contracte  pentru  o
          Cerul va fi                                                   Ei  reuşesc  să  extragă  cîte   nipulează  dificil.  Tăiem  din   serie  de  materiale  solicita­  tronarea   unui   climat   ferm
         s In începu-                                                                             el.  Pierdem  timp.  Şi  în  plus                     de  disciplină,  pentru  dimi­
         , cînd local                                                   6—7  tone  de  minereu  pe                           te  de  noi.  Nu  avem  lemn   nuarea  rutinei  din  activita­
        •■ipitatli, mai                                                 post.  Şi  totuşi,  brigada  în­  nu  ne  încadrăm  în  norma   de  salcîm,  piese  de  schimb.
         de lapoviţă                                                   registrează,  în  perioada  tre­  de consum.          Capetele   detaşabile   produse   tea  de  extracţie  a  minereu­
         itul va sufla                                                                                                                                  lui  cit  şi  pentru  înlăturarea
          nord-vest.                                                    cută  un  minus  de  200  tone   —  Cum staţi cu planul ?  la  U.U.M.R.  Crişciorşi  I.M.
         minime vor                                                     minereu.  Exact  planul  său                         Barza  ru  se  ridică  întot­  tuturor   manifestărilor   de
         re minus 10                                                    de o zi.                    —   Deocamdată  bine.  A-                           superficialitate   în   produc­
         ide. iar cele                                                                            vem  un  plus  de  60  tone  de   deauna   la   nivelul   calitativ   ţie.  Sînt  cu  toţii  datori  să
         ) şi 5 grade,                                                   —  Ceva  nu  merge,  tova­                          cerut.  Cu  toate  aceste  greu­
         t se va sem-                                                   răşe Nichilciuc...        minereu  extras.  Acum  bri-   tăţi,  planul  fizic  putea  fi   se  mobilizeze  pentru  ca  de
                                                                         —  Nu  merg  bine  autobu­  gada-i unită. Merge bine.                          pe  acum  munca  lor  să  fie
         eme în curs                                                                                                         realizat.   Nimeni  n-a  recu­
         er mai mult   E.M.   Deva,   secţia   notaţie,   sectorul   mecanic.   Bobinatorul   zele  şi  întârziem  de  la  mi­  Trebuie  să  ne  oprim  şi   noscut  însă  că  anul  trecut   înscrie   în   imperativele   a-
         dea precipi-   şef   cie   echipă   loan   Dan   şi   bobinatoare»   Mariana   Ursache,   nă.  N-avem  cum  da  pro­                           cestui  cincinal  :  calitate  şa
         de ninsoare.   doi   meseriaşi   care   execută   lucrări   de   bună   calitate   şi   au   o   ducţie,  aşteptînd  după  au­  asupra  unui  alt  aspect  —   au  fost  foarte  multe  sur­  eficienţă.
         ■ serviciu :
                   bună contribuţie la recuperarea materialelor pentru liobinaj.  tobuze !        uşor  trecut  cu  vederea  de   pări  în  mină.  datorită  fap­
                                                 Foto: VIRGIL ON'OHJ
                                                                         ~ Este singurul motiv ?  către interlocutorii noştri,  tului că nu erau bine           DORIN CORPADiâ
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32