Page 27 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 27
¡7233 & DUMINICA, 8 FEBRUARIE 1981 Pag. S
Roadele —■ direct proporţionale
.ëviziumi Consemnări Amintiri centenare
cu competenţa membrilor echipei Ai un prielen, îl vezi copilărie ale lui Ion Crean de aur petrecută pe fabu
MINICĂ, des, vă siătuiţi, puneţi ţa gă. Căci prielen poate loasele lărîmuri ale Oza-
BRUARIE ra la cale; chiar cînd tre să-fi fie nu numai un om, nei. E destul să înceapă:
Am însoţit, într-un raid de control sînt pozitive. Şi vechea bucătărie in condi ce un timp mai îndelun ei şi o scriere, un cînlec, „Stau câteodată şi-mi aduc
•aintc ! efectuat prin eîteva unităţi pe drept, pentru că, şi de ţii necorespunzătoare ca şi gat lără să-l vezi, îl ştii
serial pentru co din oraşul Orăştie, o echi această dată am constatat a construcţiei căminului de un tablou. Acestea au şi aminte ce vremi şi ce oa
datele de Monte acolo, la locul iui, iăcîn- calitatea de a nu trăda meni mai erau în părţile
Episodul S pă de control al oamenilor meniuri variate, preţuri elevi. du-şi datoria ca un om de nicicînd. Iată, amintirile noastre...“ — şi deodată
şl sănătatea muncii, formată din tova corecte, curăţenie. Succint, In saloanele spitalului, treabă şi asta-ţi dă un
satului răşii Maria Maier, preşe pentru conştiinciozitate, co lenjeria, cam gălbuie, este centenare n-au trădat pe simt adiind dinspre el că
ilo muzicii sentiment plăcut de sigu nimeni vreodată. Genera tre mine boarea aceea nos
ajă patriei dinte al Consiliului orăşe rectitudine şi amabilitate, în totală discordanţă cu ranţă şi o bucurie lainică. ţii întregi au crescut şi talgică, plină de mireasma
nesc al sindicatelor, mem calificativul dat de echi paturile vopsite în alb şi El e pentru tine un om s-au petrecut cu conştiin
duminical bru în biroul Consiliului o- pă : din nou foarte bine. eu toată dotarea interioa unui odinioară pe ccre-1
»rt iără etate: îl ştii ostiei ţa existenţei lor în comor- ştiu lără de întoarcere. La
zări — Caragia- răşenesc al F.D.U.S., Vasile Nu acelaşi lucru a con ră. Şi încă o observaţie s dintoldeauna şi nu există niţa spirituală a neamului, Iei de universală ca şi co
aintc de tăcere« Chişcan şi Ştefan Pop, statat echipa de control la la orele 14,30 medicul sto
na parte membri în echipa de con unitatea „Rapid“ (respon matolog Virgil Grancea nu îndoială că va rămîne şi cu siguranţa că oricînd pilăria, e şi această# con
ecran pentru pe mai departe neschim pot pătrunde în universul ştiinţă nostalgică a ¡repe
ci trol. sabil Stan Năboiu). Aici se prezentase la cabinet bat. Pînă cînd, într-o bu lor spre a alia acolo o tabilului.
•nai Situaţiile numeroase, în- deşi programul începea la
•ie prin ţara tilnite la unităţi de învă- ora 14 şi în faţa uşii aş nă zi, ulii că a împlinit încînlăloare uitară dc tot Amintiri din copilărie e
o vîrstă venerabilă. Prima
ce e născut în zodia ce
iţi in post-res- ţămînt, sănătate şi de ali Controlul oamenilor teptau destui pacienţi. „Nu regeţie este una de refuz: nuşiului. Amintirile lui una dintre marile noastre
mentaţie publică atestă l-aţi chemat pe doctorul averi, scrierea din care
»rtistic: „Omul răspunderea şi seriozitatea muncii — activ, Grancea ?“ — se adresea nu se poate l Omul acesta Creangă, s-a spus, poves oricine a citit sau măcar
îcă de fier“ al cărui suflet tînăr mă tesc copilăria dintoldeauna « auzit cîte ceva. E im
nai. controlului anterior exerci permanent, eficient ză cineva femeii de servi şi de pretutindeni în tot pregnat da prezenţa ei
tat aici. Astfel, policlinica ciu. Trebuia oare chemat ? Incintă de ani de zile e
februarie şi spitalul, cele 10 cabinete • Nu-şi cunoaşte propriul atît de bătrîn ? / Dar nu, ceea ce are ea tipic, iar centenară tot văzduhul
de consultaţii sînt proaspăt curăţenia lasă de dorit. Nu program ? el nu e bătrîn, are doar o Nic-a lui Şi elan ai Petrei românesc., ca de mireasma
ie în limba ma- zugrăvite şi vopsite, dota este respectat nici grama Desigur, faptul că s-au anume vechime în arta de e întruchiparea copilului pădurilor care se zvîntâ
te eu toată aparatura ne sesizat neajunsuri şi că s-au a trăi, ceea ce e cu totul universal. Aşa este lără în soarele primăverii. £
» seri jul porţiilor. încercarea de
nai cesară. Nu demult cabine a mai adăuga puţină cior întocmit procese-verbale altceva decît bătrîneţea... îndoială. Dincolo de asta pururi proaspătul izvor âc
tatea economică tul de oftalmologie a fost cuprinzătoare, înscrise în Ceva asemănător mi s-a însă, mai e ceva : e nos bucurie ai tuturor vîrstc-
tehnico-ştiin- bă în castroanele expuse
înzestrat cu un aparat spe deja, n-a făcut decît să a- registrele unice de control întîmpial de curînd, cînd, talgia insidios copleşitoare Ior şi unul dintre cei mai
• foileton : cial de măsurare a cîmpu- tragă atenţia că la gramaj ale unităţilor, nu-i sufi cu totul pe neaşteptate, am a acelui om însingurat, o- măiestriţi stîlpi de pridvor
i un călăreţ“. lui vizual, laboratorul cu un cient. Trebuie insistat şi gă descoperit că se împlinesc bosil şi sărac, care, încon ai spiritualităţii acestui
U 9 ilam-fotometru ■ şi distila exista un... minus. site soluţii pentru înlătu o sută dc ani de Ia apa jurat de mîţe, într-o boj neam.
mondial Pe lingă toate îmbunătă
su zurgălăi — tei- de apă, iar cabinetul ţirile ce s-au adus în sec rarea definitivă a neajun riţia, în „Convorbiri lite deucă a mărită „cu vedere
n muzical fol- rare“, a Amintirilor din spre Asia“, îşi evoca vîrstă RADU CIOBANU
de cardiologie cu două a- torul sănătate şi pe lingă surilor. Unele sugestii, date J
nai. parate pentru controlul tot ceea ce am întîlnit po pe loc de către membrii
E.C.G. — ca să dăm doar zitiv la liceul de chimie — echipei, ca şi observaţiile LA NAVETIŞTI ACASĂ
SSOTESSSEî&StŞ exemple. Importante ca dotare şi curăţenie în făcute au reliefat cunoaş Astăzi, localitatea Blfijeni va
eîteva
no mmm îmbunătăţiri s-au adus re- laboratoarele şi sălile de terea problemelor, compe fi gazda acţiunii „La navetişti
consiliul
'3£S amplasării saloanelor ma clasă — s-au desprins şi tenţa în îndeplinirea con acasă“, organizată de politică şi
de
comunal
educaţie
ternităţii, iar la bucătărie unele neajunsuri. Tărăgă troalelor. Este rîndul con cultură socialistă şi comitetul
t’I I : 6,00 13 u-
•i; 6,05 Conccr- meniurile s-au diversificat. narea dării în folosinţă a ducerilor unităţilor contro sindicatului de la I.M. Barza,
i; 8,00 Radio- La cantina-restaurant noii cantine a liceului de late să treacă la treabă, cu sprijinul întreprinderii cine
iţelor; 9,80 IVI ap „Mioriţa“ toate constatări chimie, din care cauză pre matografice judeţene. O zi cul-
licai; 12,00 De tural-cinematografică pentru
toţi; 13,00 Ita- le anterioare ale echipelor gătirea hranei se face in E. SÎNA toate virstele.
3,15 Noi inre-
• orchestrei dc © Astăzi, începînd cu orele 9, va avea loc la casa de
ră a Radiotcle- cultură faza judeţeană a Festivalului naţional „Cîntareo
0 Topul noilor Reioivarea celor mai multe probleme ale satului stă in puterea obştii României" pentru formaţiile de teatru şi recitatori din aşe»
e muzică popu-
Unda veselă; zămintele culturale şi de la cluburi, iar la sala festivă a
•t pe portativ ; Dumbrăviţa este un sat Ce trebuie să facă au aflat I.R.E. Deva, beneficiarul noră astăzi, dar nu e deloc liceului pedagogic se întrec formaţiile teatrelor de păpuşi.
toteca folcloru- mai îndepărtat al comunei sătenii de la vicepreşedin lucrării, care e datoare să aşa : unde să-şi macine să © Tot astăzi, orele 10, la sala Căminului cultural din
•; 15,00 Clubul Ilia. Nu-i uşor să ajungi tele consiliului popular co lămurească lucrurile. Mul tenii porumbul sau griul,
,00 Buletin dc acolo, aşa că, prezenţa in munal : eomuna-i va spri căci la moara din llia nu Almaşu Sec, casa de cultură organizează o dezbatere pe
dmanaliul mu- tor săteni în vîrstă, de tema „Descoperirea şl folosirea de noi resurse energetice“.
17,00 Varietăţi mijlocul sătenilor, in ca jini cu fonduri, iar ei vor peste 70 de ani din Dum sînt primiţi cu produsele ® Miercuri, 11 februarie, la I.P.I.C.C.F., atelierul din
r,30 Noutăţi — drul adunării „Tribuna de pune mina pe unelte şi vor brăviţa nu le era clar în lor. Satul însă a avut când Gojdu, va avea loc expunerea „Luptele greviste ale cefe
pretutindeni : mocraţiei“, a unor factori va moara lui şi amenajarea
de ştiri; 18,05 riştilor şi petroliştilor din februarie 1933".
atc ; 18,20 Te- cu munci de răspundere la pe cursul pîrîului din a- © Colectivul cooperativei „Constructorul" a încheiat
omânesc; 18,30 nivelul judeţului şi al co propiere a unei mori de
entru toţi; 20.00 munei i-a bucurat mult pe prima lună a anului cu o depăşire medie de 103 la sută
20,15 Noi în- apă stă în puterea săteni la toţi indicatorii economico-financiari. Aceasta, îndeosebi
muzică popu- cetăţeni. Ca în toate prile lor, cu sprijinul consiliului prin depăşirea indicatorului de bază — prestări servicii
irneul melodii- jurile afirmării democraţiei popular..
1 io.turnai; 22,10 către populaţie.
ortiv; 22,30 Ro noastre socialiste, sătenii curăţa şanţuri, vor reface ce condiţii pot obţine pen Un frumos cadou s-a an © Biblioteca judeţeană a organizat la Veţel, împreună
ti te cc de voie — oameni harnici, crescă podeţe, vor pie’trui drumul sie în baza Legii nr. 5/1977. gajat să facă satului Co cu biblioteca comunală, o intîlnire cu redactorul Comei
ulctin de ştiri; tori de animale şi contrac pe parcursul satului. Pînă Au primit lămuririle pe mitetul judeţean pentru Simionescu de la Editura „Minerva", autorul antologiei
de dans; 24,00 în sat, de amenajarea dru
tiri; 0,05—5,00 tanţi activi cu statul — au loc. Mai mult decît atît, cultură şi educaţie socia ,,E scris pe tricolor unire".
r/.ieal nocturn. ridicat cu încredere proble mului se vor îngriji auto unii dintre ei, care nu au listă — un televizor cu e- © Zilele acestea I.C.S.M.I. pune la dispoziţia cum
mele satului lor in faţa rităţile comunei. acte doveditoare că au pre eran mare. părătorilor un bogat sortiment de mărfuri cu reducere de
ssamsasmtm celor prezenţi, au pus în Pe terenul lui Aurel Buş dat în urmă cu 5—7 ani preţuri pină la 30 la sută la : confecţii pentru bărboşi
Iată, prin urmare, că re
MAT M trebări la care au primit tea s-a executat o linie de produse la fondul de stat zolvarea multora dintre femei şi copii, încălţăminte, tricotaje şi altele.
răspunsuri. înaltă tensiune, dar terenul vor fi sprijiniţi să obţină problemele satului stă in © Sport. Azi, începînd cu orele 10,30, la Sala sportu
ul (Patria) : „Drumul satului — spu degradat nu a mai fost re de la unităţile contractan puterea obştii şi sătenii au rilor vor avea loc meciurile de volei Corvinul Dacia Deva
fiul meu (Ar- nea Ionel Buştea — este a- făcut şi nici nu a fost des te asemenea acte. înţeles acest adevăr. - Textila Cisnădie şi C.S.Ş. Deva — C.S.Ş. Arad.
OARA : Vaga- proape impracticabil, tre
'iile I-II (Pla păgubit pentru recolta pier Gheorghe Buştea ridica GHEORGHE GOSTIAN
tina palidă Vi buie să facem ceva cu el“. dută. O spunem pentru o problemă care pare mi- ION CIOCLEI
rurgistul); în-
idul III — so
rta); ARRA
1) ; PETRO-
(Unirea); Ti-
Noiembrie) ; Realizarea pianului - cauză a întregului colectiv
lbatici (Repu-
ENI: Reţeaua
) ; Drapelul La bilanţul activităţii u-
»rose) ; VUL- — Un râu nu vine nici însă subliniat de maistrul plasate găurile de puşcare,
(Luceafărul); nui an de muncă — 1980 odată singur. Capetele de principal miner, Vasile Io- că s-a folosit prea mult ex
copilul (Mun- — minerii de la secţia taşabile se consumă repe ploziv (iar cine răspundea
iEA: Tlocky II nescu : îmbunătăţirea dis
îtrila: Şaua Muncel a E.M. Deva au „a- de. Ori se tocesc, ori le sare ciplinei muncii. de această treabă nu s-a
Muncitoresc) ; dunat“... minusurile. Prin vidia din vîrf. Tijele de preocupat îndeajuns), că ar
Singur prin- cipalii indicatori de plan perforat se subţiază şi se LA „LUMINA ZILEI“
(IVIuncito- nerealizAiule mările făcute nu corespun
41; Mîcuţo Mo n-au fost îndepliniţi. Un rup. Cînd te duci să ceri, SE VAD ALTFEL deau întotdeauna. Nimeni
Noiembrie) ; minus de 2 100 tone la mi ţi se spune că nu sînt.
dorul Hooper nereul extras, un altul de n-a zis nimic despre vago-
; GURABAR- La un alt loc de muncă l-am prezentat şi şefului neţii necurăţaţi, a căror
;el mare (Mi 19 300 tone la minereul pre — abatajul 12 Maria-Vest de secţie coordonator, ingi
rii:: Sub pa- lucrat. Cu atitea mi capacitate de transport s-a
® Dumbrava nusuri în anul trecut, cre — necazurile lui Octavian nerul Liviu Felea, steno redus simţitor datorită îin-
tria); Bizonul deam că o să găsim acum Nichilciuc sînt valabile şi grama discuţiilor purtate cu tării'ii minereurilor în benă.
î GEOAGIU-
peş — seriile un plus de preocupare pen pentru brigada lui Miron minerii, in subteran. în
cultură); HA- tru îmbunătăţirea muncii în *
II (Popular); Greutăţi şi probleme. Sînt
itul; CALAN: toate sectoarele de activi La E.M. Muncel
masă (Casa tate ale Secţiei miniere unele cărora nici acum nu
loarte pe Nil Muncel. li se găseşte rezolvare. Nu
(11 Iunie) ;
jmbo la Lon- Moldovan. în plus, iată ce mare parte s-a declarat de sînt asigurate prin contrac
; ILTA: Rătă- IN SUBTERAN, DESPRE acord cu celp relatate. Dar te unele materiale impor
; GHELARI : UNELE PROBLEME ne mai declară el:
la frontieră DE LA... SUPRAFAŢA — Lemnul de mină ne a adus şi unele completări: tante : anvelope, piese de
vine cînd subdimensionat, — Probleme cu aprovi schimb etc. Organizaţiile de
g2BS289SRS£S Abatajul 16 Maria-Vest. cînd supradimensionat. în zionarea ritmică a locurilor partid, colectivul de mun
O zonă de mineralizaţie primul caz nu se poate lu de muncă au fost şi vor fi. că de la această unitate,
Lipsa materialelor este evi
wwibubmI complexă. Ortacii din bri cra cu el. Nu rezistă la factorii conducători ai pro
gada lui Octavian Nichil presiuni. în al doilea, de dentă. Baza (B.A.D.P.S., din cesului de producţie tre
tbil pentru 8 ciuc execută lucrări de pre păşeşte greutatea. Se ma cadrul C.M. Deva) nu are buie să militeze pentru în
Vremea se gătire la noua felie atacată. încheiate contracte pentru o
Cerul va fi Ei reuşesc să extragă cîte nipulează dificil. Tăiem din serie de materiale solicita tronarea unui climat ferm
s In începu- el. Pierdem timp. Şi în plus de disciplină, pentru dimi
, cînd local 6—7 tone de minereu pe te de noi. Nu avem lemn nuarea rutinei din activita
•■ipitatli, mai post. Şi totuşi, brigada în nu ne încadrăm în norma de salcîm, piese de schimb.
de lapoviţă registrează, în perioada tre de consum. Capetele detaşabile produse tea de extracţie a minereu
itul va sufla lui cit şi pentru înlăturarea
nord-vest. cută un minus de 200 tone — Cum staţi cu planul ? la U.U.M.R. Crişciorşi I.M.
minime vor minereu. Exact planul său Barza ru se ridică întot tuturor manifestărilor de
re minus 10 de o zi. — Deocamdată bine. A- superficialitate în produc
ide. iar cele vem un plus de 60 tone de deauna la nivelul calitativ ţie. Sînt cu toţii datori să
) şi 5 grade, — Ceva nu merge, tova cerut. Cu toate aceste greu
t se va sem- răşe Nichilciuc... minereu extras. Acum bri- tăţi, planul fizic putea fi se mobilizeze pentru ca de
— Nu merg bine autobu gada-i unită. Merge bine. pe acum munca lor să fie
eme în curs realizat. Nimeni n-a recu
er mai mult E.M. Deva, secţia notaţie, sectorul mecanic. Bobinatorul zele şi întârziem de la mi Trebuie să ne oprim şi noscut însă că anul trecut înscrie în imperativele a-
dea precipi- şef cie echipă loan Dan şi bobinatoare» Mariana Ursache, nă. N-avem cum da pro cestui cincinal : calitate şa
de ninsoare. doi meseriaşi care execută lucrări de bună calitate şi au o ducţie, aşteptînd după au asupra unui alt aspect — au fost foarte multe sur eficienţă.
■ serviciu :
bună contribuţie la recuperarea materialelor pentru liobinaj. tobuze ! uşor trecut cu vederea de pări în mină. datorită fap
Foto: VIRGIL ON'OHJ
~ Este singurul motiv ? către interlocutorii noştri, tului că nu erau bine DORIN CORPADiâ