Page 29 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 29
Cincinalul 1976 — 1980 perioadă
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ 1
a marilor împliniri socialiste
DINAMICA DINAMICA
¡RETRIBUŢIEI REALE
VENITURILOR REALE
TOTALE ALE POPULAŢIEI
In amplul bilanţ al hărni terea în cincinalul trecut a cincinalul 1976-1980 pe cel
ciei — Comunicatul cu privi bunăstării şi prosperităţii în realizat in întreaga perioadă
re la îndeplinirea planului tregului popor. 1951-1970 ;
naţional unic — sînt cuprinse Dinamica retribuţiei reale
Anul XXXIII, nr. 7234 MARŢI, 10 FEBRUARIE 1981 4 pagini — 30 bani sintetic şi cifre privind creş- este edificatoare in acest ® Au crescut veniturile
sens. A crescut cu 29 la sută, reale ale ţărănimii, venituri
provenite din munca în coo
înregistrînd cea mai substan perativele agricole de pro
ţială majorare a veniturilor ducţie şi gospodăriile perso
Conferinţa Uniunii Judeţene. populaţiei din întreaga isto nale — pe o persoană activă
rie a construcţiei socialiste
în ţara noastră. Pe scurt, si — cu 29 la sută, creştere ce
se situează peste limita su
tuaţia se prezintă astfel : perioară a prevederilor ini
a cooperatreefur agricole de producţie muncii personalului muncitor ţiale ;
o Veniturile din retribuirea
au sporit în anul 1980, faţă o Au fost majorate pensii
Luni, 9 februarie a.c., a perativelor Agricole de acumulare cu 34 la sută. cooperatori care, în 1980, de anul 1975, cu 76,3 mili le de asigurări sociale (cu
26,1 la sută) ; peste 1,2 mili
avut loc la Deva Conferin Producţie. în ultimii doi ani agricul s-au ridicat la 109 milioa arde lei ; oane de ţărani au beneficiat
ţa Uniunii judeţene a coo Pe marginea materiale turii cooperatiste i-au fost ne lei, cu 36 milioane lei o De aceste majorări au de pensii sporite cu 20 la
perativelor agricole de pro lor prezentate au luat cu- alocate din partea statului mai mult ca în anul 1975. beneficiat 7,3 milioane de sută ; 155 000 de ţărani din
ducţie, la care au partici vîntul tovarăşii : Gheorghe fonduri în valoare de 150 Deşi, cum bine se ştie, oameni ai muncii ; zonele necooperatlvizate pri
pat delegaţii aleşi în adu Prip, preşedintele C.A.P. milioane lei, la care s-au în anul trecut condiţiile o Retribuţia minimă este
nările generale ce au avut Silvaş, Ana Muntean, pre adăugat 89 milioane lei in climaterice n-au fost fa în prezent de 1 425 lei lunar, mesc pensie ; fondurile pen
loc în unităţile agricole la şedintele C.A.P. Buituri, vestite de unităţile agrico vorabile, un număr însem comparativ cu 1 114 lei în tru plata alocaţiei de stat
începutul acestui an, re Marin Dogaru, directorul le din fonduri proprii. nat de unităţi au reuşit să 1975 ; pentru copii s-au ridicat în
prezentanţi ai consiliilor u- Asociaţiei economice inter Prin dotarea staţiunilor de obţină producţii mari la o Se menţine raportul de 1980 la 10,6 miliarde lei.
nice agroindustriale de stat cooperatiste Simeria, Cor mecanizare cu o gamă mai hectar, evidenţiindu-se coo 1 la 5,5 dintre retribuţia mi In acest fel, veniturile reale
şi cooperatiste, S.M.A., nel Lepădătoni, preşedin bogată de maşini şi utilaje, perativele agricole din Pri- nimă şi retribuţia maximă ; totale ale întregii populaţii
I.A.S., asociaţiilor econo tele C.A.P. Ostrov, Emil gradul de mecanizare a lu caz, Orăştie, Romos, Haţeg, © Sporul absolut al veni de la oraşe şi sate au spo
mice intercooperatiste, ai Szekely, directorul S.M.A. crărilor a ajuns la 100 la Buituri, Geoagiu, Deva, Si turilor din retribuirea perso rit cu circa 34 la sută în a-
organelor şi întreprinderi Simeria, Emil Chirilă, di sută la cultura pă ¡oaselor, meria ş.a. — la grîu, Ra- nalului muncitor a depăşit în nul 1980, fată de anul 1975.
lor judeţene de specialita rectorul întreprinderii de în prezent revenind în me polt, Hărău, Privaz — la
te, activişti de partid, şi de pajişti, Ioan Fulea, preşe- die, pe un tractor fizic, 60 porumb, Clopotiva, Ostrov,
stat, alţi invitaţi. Brad — la cartofi, Tîmpa, m_981,M CINCIMALUl CĂUTAŢII Şl EFICIENŢEI
La lucrările conferinţei Şoimuş, Romos — la sfe
au kiat parte tovarăşul h întîmpînarea Congresului ţărănimii clă de zahăr. Haţeg, Brad,
Ion Ciucu, prim-secretar al Dobra, Hărău — la legu lezolvtad operativ unele probleme,
Comitetului judeţean Hu me ş.a.
nedoara al P.C.R., pre dintele C.A.P. Boşorod, Ma ha teren arabil şi 77 ha. Procedînd la o analiză
şedintele Comitetului exe profundă, materialele pre să
ria Miheţ, preşedintele cereale păioase pe o com
cutiv al Consiliului popu C.A.P. Ribiţa, Cornel Tă- bină. în perioada 1977— zentate şi participanţii la
lar judeţean, membri ai răpoancă, inginer şef al 1980, unităţilor agricole co discuţii au reliefat, în ace
Biroului Comitetului jude C.A.P. Rapoltu Mare. An operatiste le-au fost asigu laşi timp, că producţiile
ţean de partid, ai Comite ton iu Iuga, directorul Trus rate peste 6 000 tone îngră obţinute nu s-au ridicat la Din prinia lună a noului prelucrat, 4 120 tone de
tului executiv al Consiliu tului S.M.A., loan Ister, şăminte chimice substanţă nivelul cerinţelor şi al po an, la Exploatarea minie sulf, 181 tone de zinc —
lui popular judeţean, re economist şef al Consiliului activă, au fost redate cir sibilităţilor de care dispu ră Certej, ca dealtfel în ca să numesc doar cîtcva
prezentanţi ai Uniunii Na unic agroindustrial Ilia, Va- cuitului arabil 1000 ha te ne agricultura judeţului toate unităţile industriale sortimente. Minereuri ex
ţionale a Cooperativelor A- sile Siminie, directorul ren, s-au executat îmbu Hunedoara. La grîu, pe to din judeţ, se munceşte cu trase mai ales pe seama
tal judeţ s-a înregistrat un
gricole de Producţie, şi al Trustului horticulturii. Au nătăţiri funciare pe 12 544 minus de 11 700 tone, coo dăruire şi abnegaţie pen creşterii productivităţii
tor organe centrale, rel Doboş, preşedintele hectare. perativele agricole din Să- tru ca sarcinile de plan să muncii, prin aplicarea u-
Conferinţa a adoptat ur Consiliului unic agroindus Succesele obţinute de a- lişte, Vaţa de Jos, Birtin, fie în mod exemplar înde nor metode şi tehnologii
mătoarea ordine de zi : trial Geoagiu. gricultura cooperatistă se Nucşoara, Nandru şi altele plinite. moderne de exploatare.
1. Darea de seamă a Materialele prezentate şt reflectă si în creşterea pro obţinînd producţii foarte L-am rugat pe directorul — Cum ati început anul
Consiliului Uniunii judeţe participanţii la dezbateri, ducţiei ia grîu cu 29 la scăzute. De asemenea, la întreprinderii, Ioan Stăn- 1981 ?
ne a cooperativelor agri au reliefat că în cincinalul sută, la porumb cu 53 la porumb s-a înregistrat o culescu, să ne prezinte rea — Cu toate greutăţile pe
cole ele producţie asupra recent încheiat, agricultu sută, la cartofi cu 63 la restanţă de 13 475 tone fa lizările cincinalului trecut, care le-am avut. (obiective
activităţii desfăşurate de ra, ca şi celelalte ramuri sută, la sfecla de zahăr cu ţă de plan, iar la cartofi aportul oamenilor muncii şi subiective) sîntem la
la ultima conferinţă pînă ale economiei judeţului, a 49 la sută. Efectivele de a- de la E.M. Certej la aco nivelul planului. Prin in
în prezent ; înregistrat progrese însem nimale au crescut cu 17,4 planul nu a fost realizat perirea nevoilor economiei tensificarea lucrărilor de
2. Raportul comisiei de nate. Rezultatele obţinute la sută la bovine, din care cu 14 800 tone. Planul de naţionale cu minereuri deschidere a unui nou ori
revizie ; de cooperativele agricole efectivul matcă cu 21,1 la producţie în legumicultură complexe, extrase şi prelu zont (—160 m), de curînd
crate.
s-a interceptat zona mine
Alegerea Consiliului de producţie şi asociaţiile sută, iar la ovine cu 23,3 a fost îndeplinit numai în, ralizată a filonului „Mag-
— în ultimii cinci ani
Uniunii judeţene şi a co economice intercooperatiste la sută. proporţie do 52 la sută, din am muncit bine. Exploata dalena paralel“, care con
misiei de revizie, a delega din judeţ s-au materializat Sporindu-şi continuu pu cauza lipsei de preocupare rea noastră a dat peste firmă extinderea zăeămîn-
ţilor la cel de-al II-lea în creşterea producţiei glo terea economică, producând pentru folosirea bazei ma plan, în această perioadă, tului în adîncime. La fina
Congres al ţărănimii şi de bale cu 56 la sută, a fon si livrînd statului cantităţi teriale create si pentru a- o producţie globală în va lizarea acestei importante
semnarea candidaţilor pen durilor fixe cu 50 la sută, tot mai mari de produse sigurarea forţei de muncă, loare de 54,4 milioane lei, lucrări o contribuţie sub
tru organele centrale ale a fondului de consum cu agricole, au crescut simţi iar la marfă — 34,5 mi stanţială şi-a adus-o briga-
Uniunii Naţionale a Coo- 49 la sută. a fondului de tor veniturile membrilor (Continuare în pag. a 2-a) lioane lei. Am realizat su LIVIU BRAICA
plimentar 1 200 tone de mi
nereu complex extras şi (Continuare în pag. a 2-a)
Succese
danţi instructori de detaşa- }
de prestigiu mente de la şcolile generale s
nr. 4, 5, ti şi 8 din Deva, iar |
activităţile practice vor fi |
Harnicul colectiv de susţinute de pionieri de la •.
muncă de la întreprin şcolile generale nr. 4 şi 5. |
„ZI
H
derea chimică Orăşlie LEI IN INT1MPINAREA Colcc- >*
CEFERIŞTILOR“.
înscrie în cartea mun tivul de muncă al staţiei 13 FRUNTAŞII I.A.S. SIME- S
cii, chiar din prima lu C.F.R. Hunedoara întîmpină RIA. Adunarea generală a 3
nă a anului, succese de ziua de 16 Februarie cu re declarat ca fruntaş al între- »
bune
activitate.
prestigiu. Organizîndu-şi zultate începutul în anului şi De prinderii pe 1980 colectivul 1
la
pînă fermei
Simeria.
legumicole
mai bine munca în ate la zi, ceferiştii hunedoreni care a 8 livrat suplimentar, la * '
lierele de producţie, fo raportează depăşirea planului fondul de stat 400- tone le- }
losind din plin timpul la tone expediate cu 4 la su pe gume. De asemenea a dccla- I
tă,
a
statice
sarcinii
iar
de producţie şi capaci staţie cu 3 la sută, reduce rat fruntaşi pe losif Toc, in- J
grijitor-mulgălor
la
tatea utilajelor, chlmi.ş- rea cu 2 la sută a mediei de Aurel Viaicu, Florica ferma 9 * |
Andră-
tii din Orăştie au reu staţionare a tronurilor In sta şei, îngrijitoare viţei, Vasile J
şit să-şi depăşească sar ţie şi în asigurarea siguranţei Fătu, mecanizator la complc- I
circulaţiei
procent
cinile de producţie cu la sulă. de 100 xul zootehnic Bircea, Dumi- “
8 la sută. în acelaşi trn Bogdan, îngrijitor ovine .
ia ferma 4 Orăştie, Ioan Za- I
1
timp, productivitatea HI INSTRUIRE PRACTICO- Iar, muncitor Ia ferma G ha- s
muncii a crescut cu 5,9 IVIETODICA. în această săptă- mei Romos şi Susana Zep- ,
şoi
la sută, semn că aici mînă Casa pionierilor şi orga ciuc, legumicultoare la fer- j
ma 9 S'meria.
Deva
din
patriei
milor
producţiile înalte sînt nizează activităţi politico-c-
un imperativ al fiecărei ducative cu caracter de in
zile de muncă. (Ioan struire practică şi metodică
cu tema „Modalităţi de reali
Ilomorodeanu, lăcătuş, zare a educaţiei politice a
I.C, Orăştie). Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor Conferinţei. pionierilor“. Participă coman-