Page 3 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 3
NR. 7 227 © DUMINICĂ, 1 FEBRUARIE 1981 Pag. 3
.EVIZIUNi Consemnări Un nou cenaclu !
Nu e vorba de un ce zilnică şi subiectele de nitalea unei asemenea
JICA
naclu literar în accepţiu meditaţie cotidiană, aceşti iniţiative s-au dovedii încă
»ce î nea curentă, nici de unul oameni foarte grăbiţi,
atriei de Ia prima reuniune, in
irial pentru co- dintre acele cenacluri- aliaţi înlr-o perpetuă aler care s-a pus în discuţie
Jontele de Mon- spectacoi, care — cum se tă, iară a-şi putea îngădui reportajul publicistic ca
*sto“. Episodul 8 zice de un timp încoace iuxul de a ii omeneşte specie de irontieră, cu re
şi sănătatea — produc ,,înlîmplări“ obosiţi, aceşti oameni a feriri concrete la repor
satului
iile muzicii iilerar-artistice. Noul ce căror muncă se destăşoa- tajul uneia dintre colegele
?ajă patriei naclu, a cărui activitate ră zi şi noapte după rigo de redacţie. Pe lingă zia
a fost de curînd inaugu rile unei ciudate mişcări rişti proiesionişti, au fost
i duminical rată la Deva, fiinţează pe browniene între redacţie, de iaţă colaboratori şi co
ort lîngă redacţia ziarului tipograiie şi ¡aptul de respondenţi voluntari din
zări — Caragiale Valeria Bârgău Consemnăm cu deosebită bucurie ştirea că poetul
ecran pentru cei „Drumul socialismului“ şi viaţă din cutare punct judeţ, muncitori, elevi, Valeriu Bârgău a fost primit în Uniunea Scriitorilor, pen
are un prolil oarecum cardinal ai judeţului, a- studenţi, profesori, pasio tru bogata sa activitate literară şi volumele publicate.
rnal mai aparte, prin aceea că ceşli familiari ai drumuri naţi de gazetărie şi de Izvorînd din Hunedoara incandescentă şi atletică,
:ie prin ţara mea sfera sa de interes cu lor de orice iei, chiar şi miile de ipostaze ale vieţii a fost primit versul său viguros, cu faţete de oţel şi... duioşie, de
e în devenire. E- prinde teritoriul ziaristicii, a celor cu pasul, au sim cotidiene. Au impresionat, calcar sau... de discurs polemic — incomod uneori
e-concurs de inclusiv regiunea de iron- ţit în ceată răsuiiarca la toţi deopotrivă, fervoa
i uşoară — sn Uniunea pentru unii — constituie un timbru specific în lirica tînără
tieră dintre ziaristică şi primejdioasă a rutinei, rea participării ia dezba de azi.
,istic : „Oamc- beletristică : reportaj, por ucigăloarea oricărui Hor teri, sinceritatea cu care Acest succes al scriitorului hunedorean produce a-
nîn oameni“,
e a studiouri- tret, proiil, pamiiet etc. al cuvinlului scris, au s-au argumentat opinii Scriitorilor ceeaşi bucurie şi cenaclului „Flacăra”, de unde a început
ricane El s-a vădit încă de la simţit nevoia unei clipe contrare, civilitalca care zborul său poetic, cit şi ziarului nostru, la care, cu sta
tal. prima sa maniieslare ca de zăbavă în care să re a marcat tonul discuţiilor. tornicie, colaborează. (T. Istrate).
un atelier de lucru în cel flecteze asupra implicaţii Şi, cum se înlîmplă in
JUNI
mai propriu sens al cu lor şi ipostazelor propriei oricare cenaclu ce se res Dau ghes sentimentelor mele
ie în limba vin! ului şi, impiicit, ca un lor profesiuni. Neîndoiel pectă, problema a rămas către-nfăţişarea lor
ră Cu patria în
seri teren al unor ioarte lertile nic, gestul acesta reilexiv deschisă meditaţiei fie Prin morminte-s albi la faţă ca varul
nai schimburi de experienţă. a avut ca premisă adevă căruia. Semne de bun Zvon de lumină le tulbură chipul
alea economică Dealtlel, însăşi titulatura rul că orice muncă dacă augur pentru o activitate Lumina ţării albă de calcar Că se trezesc după secole în pămint.
întar ştiinţific sa oiiciaiă îl obligă să-şi nu e însoţită de răstimpuri ce se doreşte eiicientă : Lasă sentimentul de vultur pe cîmp
Gutenberg in respecte din capul locului de meditaţie asupra pro acolo unde oamenii gîn- Iu somnul iernii o iubire ne macină, Poet fiind citeşte harta pămîntului
¡ctronicii acest proiil: Cenaclul de priei condiţii, eşuează desc asupra muncii lor, înconjurat de arbori de coline dropie ca pe o carte
foileton : „Tre- creaţie publicistică şi per inevitabil în simplu auto roadele ei se pîrguiesc la Cu patria în sînge colindă poetul n care dorm strămoşii lingă un plug
călăreţ“. Epi-
fecţionare profesională. matism rutinier. Aşa s-a lumina şi căldura inteli Şi săminţa ei uriaşă îl copleşeşte — si-o spadă ;
Aşadar şi gazetarii, cei născut, deci, acest cena genţei. — peste toate acestea priveşte
mondial
care ne asigură informaţia clu. Excelenţa şi oporlu- RADU CIOBANU Jos înfierbîntate oasele strămoşilor cum rămîne
muri de partid
siune de cînte- au încolţit In munţi un singur-mare ax de matcă.
iotice şi revo- şi revarsă deasupra pămîntului
e
tal. o putere imensă ...
BBP—BBB Cu siguranţa trandafirului în mulţime Scrisori
Adevărul despre poet Poetul poartă în palme zilele verii ;
Din inima ploilor adormite pe cîmp
Veacul sloboze.şte ţării
’I I : 6,00 Bu- de la p
i ; 6,05 Concer- Poetul nu-i născut pentru alcovuri, O lumină albă de calcar.
i ; 8,00 Radio-
itelor; 9,30 Ma- Nici pentru ritmuri leneşe şi fade,
ical; 12,00 De ; Arzînd intens în propria sa pară,
ru toţi; 13,00 . El s-a născut să stea pe baricade. Scrisori de la pămint să primeşti
13,15 Topul j Bărbaţii mari îmbrăcat în haine de lucrător Ia faptul
strări de mu- j vieţii;
i; 13,45 Portret Un ţărm de-azur i-a înflorit pe buze :
14,00 Unda ve- Patria de ieri, de azi, de mîine ; Bărbaţii mari şi minunaţi de demult Istoria se trage pe roţi dinţate
Din fonoteca Care scrîşnesc cînd le intră-ntre dinţi
0 Clubul artc- De-şi odihneşte lîmpla-n bărăgane, Sorbeau apa din căuşul palmelor bătucite Munţii cei mari ;
iletin de ştiri: lîăsar poeme cu amiros de pîine. de muncă;
sonor — mu- rele animalelor lasă riuri de lapte
17,00 Varietăţi Doborau copacii — le săpau în 1 se înălbesc copacii
¡,00 Buletin de Cu viers de rouă cutreieră mulţimea — trunchiuri cu fiare
luzicotcca pen- Armie iără coifuri, iără spade ; căutînd în măruntaie tainele cetăţilor udăciniie lor obosite de umblet
)0 Radiojurnal: Arzînd superb în propria sa pară. .dorm din greu în imensul pămint.
iregistrări de Peste care se rotise întruna
Iară; 20,30 Tur- Ei s-a născut să stea pe baricade. Cercurile de vîrslă ale marelui copac.
lor; 22,00 Ra- IONEL AMĂRIUTE1 Dorina Itul : „Baladă“. VALERIU BÂRGĂU
2,10 Panoramic J
Seară de ro-
10 Buletin de
Ring de dans;
de ştiri; 0,05— MARGINALII
stop muzical
D e b u t
interjudejeana de erfă plastică
De cîteva zile, Deva găz de cultură găzduieşte numai Trup de grîu
gaboi\dul (Pa- duieşte o amplă expoziţie de pictură. Un număr impresio
furaţi copilul artă plastică, înscrisă in cir nant de lucrări atestă sti
EDO ARA: ln-
lîrie nori (Fla- cuitul manifestărilor Festivalu luri şi apartenenţe artistice
pile vîntului — lui naţional „Clnta r ea diverse. In ansamblu, expozi Carate au ars în trupul său de grîu
I (Siderurgis-
adru la masă României", cu participarea a ţia pare un covor bogat şi-au luminat cu scînleieri albastre
ios Anastasia numeroşi plasticieni din ju cromatic, de la griuri şi va veacuri de plumb fluid prin roşul rîu,
ructorul); PE- deţul nostru, precum şl din rietăţi de albastru, la tot
U treilea salt Craiova şi Slatina. felul de nuanţe de galben curgînd peren în slea, ureînd spre astre ;
ea) ; Reţeaua
nbrie) ; Bizo- La Galeriile de artă ale sau roşu. Dar nu numai am slrîns în suflet legi ce ne-au unit
li în oraş (Re- fondului plastic pot fi re paleta culorilor e îmbelşu sub ger cumplit — în aurora clară,
PENI : Strada marcate modalităţile variate gată ci şi desenul, numeroa
iural); Ultimul dar legea ce ne-:a împămîntenil
(Muncitoresc) ? de tratare a obiectului artei, sele subiecte abordate. O
ireasa din tren; in xilogravurile Suzanel Fîn- pi îză ne îndeamnă la me e dorul ce-a ’nălţat un neam şi-o ţară.
t mortal (Mun- tinaru, meditative prin tema ditaţie, alta dezvăluie bu
MEA : Labirin-
; PETRILA : tica lor, şl desenele in curia simplă a vieţii sau A
ître prieteni aquatinta ale lui Adrian efervescenţa ritmurilor mun
; ANINOASA: Timar. Delicate şi pe o linie cii in uzine, pe şantiere. Lor In fulgerul ramului
(Muncitoresc):
tmilia Barkley tradiţionalistă sînt şi cele li se adaugă enigmele por
ray (7 Noiem- două „legende" ale lui tretelor şi melancolia întoar
: întîlnire de George Vlăescu., Eva Suto cerii in natură.
- seriile I-II Din munţi, din codri şi din ape .—
&) ; GURA- pare a fi făcut încă un pas Intr-o asemenea avalanşă izvor în sufletul de aur al ţării.
irte pe Nil — spre dobindirea unei linii d pînze cel care a călătorit
(Minerul) ; proprii, in desenele „Pegas" Turnat în cugetnl liber atît de aproape
tîlnire de gra- şi „Zbor de primăvară". An prin lumea curentelor picturii
riile I-II (Pa- ar găsi în această sală, ca de templul iubirii, albastru al zării,
flacără (Fla- corat în cotidian, sugestiv intr-un reflux al memoriei, pe aripi de gînd în zbor liber, --urat,
31U-BAI: Ma prin griul temperel sale este ecouri tîrzii ale cubismului,
ţe asa de cul- adunind în file istoria neamului —
: Cascadorul şi desenul lui Tiberiu Fazakaş expresionismului, fauvismului,
ilar); BRAZI: „Siderurgie". suprarealismului sau abstrac cetatea viselor în împliniri am durat
Cinema); CA- cu rădăcini in fulgerul ramului.
cailor sălba- Sculptura pare a rămîne ţionismului. E drept, puţine
ultură); Dez- o cenuşăreasă a artelor plas sînt pînzele unde preferinţa
frontieră <n tice deoarece puţinele lu pentru o anumită manieră să VASILE COJOCARU
;RIA : şcoala crări expuse parcă nici nu devină prin exagerare un Deva
(Mureşul);
II (Lumina); impresionează în mod deo plagiat plastic. Ion Car joi : „Natură statică“.
eranţa (Mun- sebit. Piese de sculptură Cum a remarca o pinză e
mică au în principal ca su uşor in această expoziţie, ce
biect portretele, realizate îo- e mai dificil pentru cronicar
tr-o manieră mai mult sau e de-a nu le remarca pe Poşta literară
mal puţin apropiată de rea toate cele în mod deosebit I ! Seară „Son Minulescu'
lism. Să reţinem „Studiul” în realizate. De unde s-ar naşte losrf Sicoe - Brad. „...Aş realizează fiorul liric pretins i ,
abil pentru lemn al lui Gheorghe Mure- regrete şi nedreptăţi. Toc fi nespus de mîndru dacă de tematică. Ediţia lunii ianuarie a ale invitatului scrii, prol.
reme rece cu şan, şi două dintre portre mai de aceea, privitorului îi poezia mea ar întruni con maniiestării
Vîntul va „Amiitealrui univ. dr. Gh. Tohăneanu
din nord-est tele in piatră ale lui loan rămîne să-şi exprime pentru diţiile de a fi publicată". Mircea Părâian — Călan, artelor“ ce a avut Ioc la de la Universitatea din
itura minimă Şeu, redevenit de-o vreme sine preferinţele, chiar dacă Poezia „Nicăieri" nu întru Liv Paştei — Simeria, Florin Casa de cultură din Deva Timişoara.
-5 grade, iar adeptul liniei clasice. Din A. — Hunedoara. Vă reco a fost dedicată Împlinirii
e —3 şi -i-S tre oaspeţi, pentru subtilita sala expoziţiei cocoţată im neşte condiţiile, dar poate Au recitat din opera
aţa şi seara propriu la etajul ai doilea reprezenta un motiv de mîn- mandăm să frecventaţi ce a o sulă de ani de la
ă. Vreme în tea motivelor reţinem „Re al Casei de cultură, e mai naclurile literare din locali naşterea poetului Ion Mi- poetului Maria Lăsconi,
ită, cu cerul lieful" in gips patinat al lui drie : a scrie poezie înseam tăţile dvs. Nicolela Andreescu, Car
s. Vor cădea Marcel Voinea, iar pentru greu accesibilă şi lasă tristul nă deja o activitate onorantă. nulcscu. Programul reu
ale, syb for- sentiment că dincolo de ver niunii a cuprins comuni men Ene, Daniela Deak,
e, cu tendin- candoarea gotică a femeii Manuela B. — Hunedoara. Sandu Popescu, Dumitru
•m.'irc in la- cu floare, basorelieful în me nisaj puţini ochi mai popo Cornel Creta — Barza. Şi Rareori răzbate cîte o undă cările proiesorilor Cle
situl interva- tal „Cinter" aoartinînd lui sesc pe pinzele expuse. poeziile dv. sint constituite mente Constandin şi Au- Lăsconi, Alexandru Ca
lng de servi- de poezie. In rest, încer
:eneo>. ! Dorel OnresiM din cuvinte mari care, e cări de nivel modest, consta- retian Sîrbu, precum şi zan şi Titus Raboveanu.
j_ Sala e.xpoziguor de la Casa AURELIAN SfRBU drept, rimează bine, dar nu tative.
