Page 30 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 30
*h>g 2 DRUMUl SOCIALISMULUI NR. !
Conferinţa Uniunii Judeţene Cu oamenii, mereu în mijlocul ¡or
a cooperativelor agricole de producţie ză de pai'tid din atelierul tovarăşii de muncă asupra 9,00 Tclcşc
Biroul organizaţiei de ba
noutăţilor din px-esă. Ve
de carcase al întreprinderii nind dimineaţa eu ziax-ul X1,1S Călătii
Seria)
(Urmare din pag. t) Silvaş, Deva, Orăştie, Pui, domeniul creşterii animale delegaţii la cel cle-al II-lea de materiale de construcţii în buzunar, îl răsfoieşte re rea ci
pede, vede ce este mai im
Bîi-cea
şi-a
format
recent
Căstău, Sibişel, Brad şi al lor. Avem în judeţ întinse Congres al ţărănimii şi a 12,15 Telex
tele, care înregistrează mari suprafeţe de păşuni şi fi desfemnat candidaţii pentru colectivul de agitatori. în portant şi comunică oame 10.00 Telex
ceea ce. a făcut ca unele venituri din acest sector. neţe, avem, de asemenea, organele centrale alo Uniu rindul acestuia sînt incluşi nilor. Se manifestă ca un 10.05 Teleşc
16,,10 Volei
unităţi cum ar fi coopera în cadrul dezbaterilor a o îndelungată tradiţie în oameni de nădejde din a- adevăx-at purtător de cu- Galaţi
tivele din Unirea, Ruşi, luat cuvîntul tovarăşul Ion creşterea animalelor, avem nii Naţionale a Cooperati telier, care se disting prin vînt. Acum însă o face or reşti
Aurel Vlaieu, Geoagiu, Bre Ciucu. După ce a subliniat un mare număr de specia velor Agricole de Producţie, muncă harnică, prin con ganizat şi sistematic. naţior
(ru Iu
tea Română, Tîmpa şi al realizările din agricultura lişti, baza materială a zoo în prima sa şedinţă ple ştiinciozitate şi rezultate Printre agitatori se află Tram*
tele să realizeze mai puţin judeţului, înregistrate- în tehnici se dezvoltă conti nară, consiliul U.J.C.A.P. constant bune în producţie, şi Ţereza Sebeştein, mun de la
de 50 la sută din cit aveau ultimii ani ca urmare a ac nuu. Aceste condiţii trebuie a ales biroul executiv, care sînt, astfel, exemplu citoare la maşina de debi 15,35 Viaţa
10.20 Indru
prevăzut în plan. In pomi mai bine puse în valoare, în funcţia de preşedinte al demn de urmat pentru to tat iier-beton. Este o mun erător
tivităţii depuse de organele varăşii de muncă. După citoare harnică, pricepută,
cultură, deşi s-au între si organizaţiile de partid, în aşa fel îneît să reuşim Consiliului U.J.C.A.P. a 18,50 1001 i
19.00 Telcji
prins o seamă de măsuri, de organele agricole şi spe o tot mai bună aprovizio fost ales tovax-ăşul Emilian constituire, secretarul or care nu suportă să vadă 19.20 Aetna
mate
cum
risipesc
unii
producţiile de fructe nu cialişti, de ţărănimea coo nare a populaţiei, să livrăm Dobîrcău. ganizaţiei de bază, tovară rial. E oi'donată în tot ce 19,40 Călăi«
sînt satisfăcătoare. peratistă, vorbitorul s-a o- cantităţi tot mai mari la într-o .atmosferă de pu şul Gheorghe Micuia, a in face şi aceasta înceai-că să 20,10 Teatr
colectivul,
struit
subliniind
şi .Tu]
Materialele prezentate în prit pe larg asupra lipsu fondul de stat. ternic entuziasm, de însu- modul în cax-e trebuie să imprime în comportamen kespe
Primt
faţa conferinţei şi partici rilor şi neajunsurilor care Referindu-se la stilul şi fleţire patriotică, partici acţioneze în diferite situa tul tuturor clin jurul său. 21,45 Capei
panţii la dezbateri s-au re s-au manifestat şi se mai metodele de muncă ale or panţii la conferinţă au a- ţii ce se ivesc. Cunoaşte bine sax-cinile pe interi
ferit pe larg, în mod critic manifestă încă în conduce ganelor colective de con doptat textul unei telegra Apoi, agitatorii au trecut care partidul le-a pus în 22.05 Telcjt
şi autocritic, şi ia activita rea agriculturii, în organi ducere din unităţile coo me adresate C.C. al P.C.R., la lucru. Să-i vedem şi noi direcţia economisirii mate
tea din sectorul zootehnic, zarea muncii şi mobiliza peratiste, la activitatea t o v a r ă ş u l u i . NICOLAE ce fac. rialelor, combustibilului şi
uncie judeţul nostru are rea la lucru a ţăranilor consiliilor unice agroindus CEAUŞESCU, secretarul 11A
conciiţii optime pentru a cooperatori, a tuturor lo triale, a S.M.A., a consiliu general al partidului, pre mJSmt
obţine rezultate bune. Ast cuitorilor. satelor. Este ne lui Uniunii judeţene a coo şedintele Republicii Socia Agitatorii în acţiune BUCURI
fel, de la patru asociaţii liste România, în - care, dioprograi
Kadiojum
cu profil zootehnic, cîte printre altele, se spune : presei; 8,:
erau în 1976, s-a ajuns la „Analizînd cu înaltă res De pildă, maistrului Pe energiei., Intex'vine ori de iliilor; 9,01
14 în prezent. în ultimii în întimpinarea Csngresului ţărănimii ponsabilitate obiectivele ce tru Rus, care, de fapt, şi cîte oxi vede pe cineva lă- 9.05 Răspt
lor ; 10,00
doi ani au fost moderniza revin agriculturii coopera conduce un schimb al ate sînd maşina să funcţioneze 10.05 Alten
te 30 de grajduri, 22 ma tiste în lumina sarcinilor şi lierului, i s-a încredinţat în gol. Nu se împacă cu in ■ Atlas foic
Rcvist
ternităţi, 15 profilactorii, indicaţiilor date la şedinţa sax-cina de agitator, pentru dolenţa. în legătură eu a- Şi folclor
22 creşe pentru viţei, 14 cesar — a arătat primul perativelor agricole, la ac de lucru de la Braşov pe că, prin natura funcţiei ce ceste sarcini a avut discu ştiri; 11,05
adăposturi pentru tineret secretar al Comitetului ju tivitatea celorlalte între probleme de agricultură, au o îndeplineşte, are o viziu ţii cu muncitorii Victor lasqucz ;
bovin, au fost construite 28 deţean de pai-tid — să se prinderi şi instituţii ce au fost adoptate măsux-i care ne de ansamblu asupra în Truţă, Torok Ştefan, Vasile ră radio-
de ştiri ;
grajduri noi, 6 bucătării acţioneze cu mai multă atribuţii în agricultură, a să ducă la înlătux-area lip tregului schimb. El cunoaş Sebeştein, care nu este alt folclorului
furajere, 12 ■ saivane, 14 responsabilitate, în lumina consiliilor populare, vorbi surilor şi îmbunătăţirea te bine pe fiecai-e munci cineva decît propriul său tcee de p
la 3 ; 15,i
platforme pentru siloz, 25 întregii activităţi. Confe- tor, şi astfel ştie cum să soţ, precum şi cu alţii. A- lor; 16,00
adăposturi pentru furaje orientărilor clare şi preci torul a subliniat necesita x-inţa a stabilit un amplu lucreze cu fiecare, ce me gitatoarea este, în acelaşi Coordonai
cuvîntările
cuprinse
se
în
etc. în anul trecut sectorul secretarului general al tea imperioasă ca munca plan de măsuri care să tode să folosească. Fiind timp un exemplu în mun Prezenţe
cooperatist al agriculturii lor să se lege mai strîns mereu în mijlocul oameni că. Cînd s-a pus px'oblema re român
partidului, t o v a r ă ş u l conducă la creşterea pro medicului
a realizat cu 21,7 la sută Nicolae Ceauşescu, pentru de obţinerea unor produc ducţiei agricole vegetale şi lor el a obsex-vat că mun lucrului la mai multe ma ştiri ; 17,1
mai multă carne, cu 17,3 la a se produce o adevărată ţii vegetale si animaliere animaliere, pe baza apli citoarea Maria Amzurean şini, ea a fost prima eax-e femeilor ;
ale
sută mai mult lapte, cu 34 tot mai mari, să crească îşi făcuse î'ăul obicei de a preluat două maşini. Du terne serii
rele
la sută mai multă lină, de- revoluţie în agricultura ju contribuţia la dezvoltarea cării principiilor autogospo- a veni la lucru mai tîrziu pă nu prea multă vreme, folcloric;
deţului. în acest sens tre dăririi şi autogestiunii, pen
eit în anul 1976, evidenţiin- buie să crească — atît din şi înflorirea acestui impor tru sporirea livrărilor la şi de a pleca mai devreme. acţiunea s-a generalizat în peisaj inc
x-an ; 21,01
du-se, prin producţiile ob punct de vedere cantitativ, tant sector al economiei fondul de stat şi trecerea Agitatorul a stat de vorbă tot atelierul, dînd x-ezulta- 21.05 Muz
ţinute Asociaţia economică dar mai ales calitativ — hunedorene. la autoaprovizionarea popu cu ea în mai multe rîn- te bune. Opt şlagă
in tercooperatistă Orăştie, activitatea consiliilor de în încheiere tovarăşul Ion laţiei judeţului cu carne, duri, promitea, ba o vreme Pe Maria Mix’ea, maşi- O zi într
Non stop
nistă la maşina de sudură
cooperativele agricole din conducere din cooperativele Ciucu şi-a exprimat con lapte, ouă, legume şi alte s-a ţinut de cuvînt, dar a prin puncte, am întîlnit-o,
Si' aş. Brad, Sîntandrei, Os agricole, rolul specialiştilor, vingerea că oamenii mun pi-oduse. Vom acorda în revenit la abatex'e. A fost de asemenea, în rindul a-
şi
sancţionată.
Tovarăşul
trov, Simeria ete. Unităţile să se acţioneze pentru pu cii din agricultura judeţu continuare o atenţie deo Rus crede că va mai avea gitatorxlor. Ea se distinge If>
din Ţebea, Veţel, Aurel ternica mobilizare la mun lui, obilizaţi de organele sebită folosirii judicioase a încă de-lucru cu ea, şi este prin grija pentru executa
Vlaieu, Turdaş însă nu şi-au că a tuturor membrilor şi organizaţiile de partid, pămîntului, creşterii pro- hotărît să persevereze. A- rea lucrărilor la timp şi DEVA :
realizat efectivele planifi cooperatori, a tuturor fac de consiliile populare vor - ducţiei şi- randamentelor. ceasta este, la urma urmei, de bună calitate. în aceas şi arclelei
cate. Este încă mare nu torilor ce au atribuţii în acţiona cu răspundere, cu Angajamentul nostru este una din trăsăturile muncii tă idee discută mereu cu tură în /
mărul animalelor ieşite din agricultură. în anul 1981 agitatorului. tovax-ăsii de muncă, între NEDOAK
dăruire patriotică, pentru de a face din 1981 anul ra) ; Goi
efectiv din cauza mortali si în cincinalul în care am hotărîtor în creşterea pro Vasile Filipaş este sudor care Octavian Cadar, Pa- tul) : P
tăţii — cum este cazul u- intrat de eurînd — a spus a Obţine producţii sporite ducţiei agricole vegetale şi în atelier. Şi el a fost ales vel Rus, Ana Mihăsan şi (Arta);
nităţilor din Ohaba, Sinpe- vorbitorul — trebuie să a- de cereale, legume, cartofi, animaliei’e. în colectivul de agitatori. Alexandrina Musak. (Cons C
îl:
tru. Livadia, Peşteana si cordum o maximă atenţie carne şi lapte, că îşi vor a- Vă încredinţăm, mult sti De ce ? Pentru că citeşte Aceştia sînt doar cîţiva au e
(. ¡NOicrn
altele, ca şi a sacrificări folosirii pămîntului, să cul duce întreaga contribuţie mate şi iubite tovarăşe cu atenţie presa, ceea ce îi dintre agitatorii organiza toarece :
lor de necesitate — la Au tivăm fiecare palmă de te la autoaprovizionarea jude Nicolae Ceauşescu, că umăr dă posibilitatea să cunoas ţiei de bază din atelierul PENI: F
rel Vlaieu, Gurasada, Şoi- ren, să executăm lucrări de ţului cu produse agroali- la umăr cu cei ce muncesc că bine evenimentele po de cax-case al I.M.C. Bîr- tural); D
citoresc)
muş, Deva, Ghelari ş.a. în bună calitate şi la timp mentare şi livrarea la fon litice interne şi interna- cea. Oameni modeşti, har focului şi
rindul îngrijitorilor se ma pentru ca producţia de ce dul de stat a cantităţilor pe ogoarele, patriei, agi-i- ţionale. Chiar oamenii nici, pricepuţi, cax-e îşi dă LONEA :
nifestă încă multă indisci reale şi plante tehnice să prevăzute. cultorii hunedoreni vor spun că Filipaş este la cu ruiesc calităţile muncii de dienii (IV
plină. crească continuu. O atenţie în continuarea lucrărilor, munci cu hotărîre şi devo rent cu toate. Cînd i s-a partid. LA : Şau
tament pentru a traduce în
citoresc);
O activitate asupra căreia aparte va trebui acordată Conferinţa a adoptat un dat sarcina de agitator, i ţii fac
s-a oprit darea de scamă şi legumicultura şi pomicul amplu program de măsuri viaţă sai-cinile mari şi de s-a cerut să informeze pe CORNEL ARMEANU 1-esc) ; B
participanţii la dezbateri a tura, agricultura judeţului menite să creeze cadrul fa răspundere pe care parti părută (
RAŞTIE :
fost şi cea a activităţilor nostru avînd sarcina de ma dul, dumneavoastră perso- dabil (P
(Flacăra)
industriale şi prestatoare de re răspundere de a asigura vorabil dezvoltării agricul- nal tovarăşe secretar gene Tînăra s
servicii. Ca rezultat al stră nevoile de consum ale turii hunedorene în peri- ral, le-aţi pus în faţa agri tură) ; 1
daniilor depuse, planul pe populaţiei. oada care urmează, a ales culturii în noua etapă de glorie (l
anul 1980 a fost realizat în în continuare, vorbitorul noul Consiliu al Uniunii dezvoltare economico-socia- Rocky 1
oraşului
proporţie de 102 la sută, s-a referit la sarcinile deo judeţene a cooperativelor lă a ţării noastre — în cin SIMERIA
preocupări deosebite mani- sebit de importante ce stau agricole de pi-oducţie, Co cinalul calităţii si eficien lion (Mi
campion 1
festîndu-sc la unităţile din în faţa judeţului nostru în misia judeţeană de revizie, ţei“.
8 în cadrul manifestărilor politico-educative, desfă
şurate pe raza comunei Ghelari, se înscrie şi „Audienţa
Minerii sînt hotarîţi să obţină realizări superioare colectivă" organizată duminică, 8 februarie, în satul Kezulta
Ruda, care a fost cuplată cu tradiţionala acţiune „La
navetişti acasă". Cetăţeni de aici, împreună cu familiile, 8 febril;
(Urmare din pag. 1) ei la —160 m. Ne gîndim nerii în valoai-e a noi ză au participat io discuţiile pe diverse teme purtate cu Ascoli -
Avellino
şi la metoda de mare pro căminte — îşi aduc brigă cadre de conducere de la comitetul comunal de partid, Catanzai
ductivitate de inmagazina- zile conduse de Traian Că- consiliul popular comunal şi de la E.M. Ghelari, după Intcrnaz
da lui Martin Drumar, ca re cu panouri scurte. Mi sălean, Anghel Nan şi Au- care au vizionat spectacolul „Cîntec, joc şi voie bună".-, Juventus
si minerii din formaţiile nerii şefi de brigadă Emil gustin Sorea, mineri har © Intrucît iarna, deosebit de capricioasă, a pricinuit Perugia
Pistoiesc
lui Gavrilă Chifor şi Fe- Răuţ şi Teodor Ignat, îm- nici şi conştiincioşi, care stricăciuni pe unele, căi ale circulaţiei rutiere, munici Roma —
rentz Marton, care au a- px-eună cu ortacii lor sînt lunar îşi depăşesc sai’cinile palitatea a hotărît* trecerea, chiar de pe acum, la înlă Bari —
dăugat semnificative plu- puşi pe fapte mari, vor să de plan. turarea acestora. Lucrările de reparaţii de drumuri au Catania
Monza •
suri la depăşirile de plan demonstreze că noul a Nu trebuie să se înţe început în mai multe puncte ale oraşului, fiind concen Palermo
raportate pe anul trecut. prins x'ădăcini trainice şi la leagă că la E.M, Certej to trate mai cu seamă pe şoseaua Sîntuhalm. Vartese
Din discuţia pe cai-e am mina noastx'ă“. tul merge pex-fect, că nu lei. Pond ,
avut-o cu inginerul Corne- Maistrul principal de la sînt nici un fel de proble © Cu sprijinul direct al organelor judeţene de spe
liu Badiu, şeful sectorului sectorul Vorţa, Constantin me. Interlocutorii noşti’i, cialitate, lucrători ai consiliului popular comunal Teliuc
I, am i-eţinut unele aspecte Şufană, ax-ăta că anul tre alţi mineri ne-au dezvăluit şi membrii formaţiilor civile de pompieri au efectuat o
importante privind modul cut colectivul lor a x-ealizat si cîteva necazuri care... amplă acţiune de control şî îndrumare în gospodăriile
în care s-a muncit, ce se peste px-evederi 500 tone dacă nu erau, însemnau cetăţenilor, in vederea prevenirii incendiilor. Cu ocazia
va întreprinde in continua de minereu. „Sectorul este zeci de tone de minereu în controlului au fost înlăturate o seamă de surse de incen Timpu
re. „Sectorul nostru a rea axat mai ales pe lucrări plus. întx-e acestea : lipsa diu. 1« febri
Vreme
lizat, anul tx-ecut peste pre de cercetări geologice. în pieselor de schimb pentru O Ieri, colectivele de muncă de la 'unităţile „Miori Cerul v
vederi 1 500 tone de mine ianuarie am executat un utilajele grele şi maşinile ţa" şi „Corvinul" ale I.C.S.A.P. Hunedoara au participat ros. Vo
reu. Iniţiativa lansată de volum de lucrări de peste unelte, slaba apx-ovizionare la expunerile şi dezbaterile ce au avut loc pe tema Vîntul
noi în 1980 „Productivita 200 000 lei — la staţia de cu materiale, deficienţe în „Organele statului în sistemul democraţiei socialiste" şi moderat
Tcmpcr
te, calitate, disciplină“ a pompe Valea Heiuşului şi pe probleme ale minimului de cunoştinţe sanitare nece să noa 1
contribuit ia mobilizai-ea la galeria direcţională 2 transportul auto de la şi la sare lucrătorilor din sectorul alimentaţiei publice. grade,
puternică a mineriloi-, la Vest — lucx’ăx'i cax-e vor punctele ele lucru etc. Or © Răspunzînd solicitărilor venite din partea unor 10 grad'
formare
angajarea lor hotărîtă pen pex-mite începerea cercetă- ganul colectiv de conduce pasionaţi ai artei, clubul „Siderurgistul" organizează în- Timpi
tru calitate şi disciplină. rilor geologice la orizontul re al întreprinderii, facto cepînd cu 16 februarie a.c., două noi cursuri - „Foto" 11 şi li
Numărul absenţelor nemo —80 m. în vederea perfec rii competenţi de la C.M. şi „Film artistic". Cei ce doresc să urmeze aceste cursuri cu Vremi
ceri
tivate a scăzut simţitor, ţionării activităţii noastx-e Deva trebuie să soluţione se pot înscrie la club pînă în ziua de 15 februarie. cădea ]
în 1981 ne pi-ojounem să acţionăm în prezent pen ze urgent aceste pi'obleme, Pcntri
extindem metoda de ex tru punex-ea în funcţiune a pentru ca, încă de pe acum © Ieri, după-amiază, muncitorii de la fabrica de cu Vrenu
ceri
Deva.—
S.M.A.
ploatare cu subetaje — staţiei de compresoare care minerii Certejului să poată mecanic. Comunistul centrul pîine au avut ca oaspete o brigadă ştiinţifică a casei cădea r
Ioan
care a dat rezultate foarte va deservi întregul sector. x-eştliza ceea ce şi-au pro Ganca lucrează la postul municipale de cultură, cu care au purtat un interesant va prei
bune — la încă un panou O contx-ibuţie importantă pus : producţii mari, de ca de montare ambielaj, evi- şi instructiv dialog. 80 )tm/l
berind
din orizontul —120 m şi, în la înfăptuirea lucrărilor de litate, cu o eficienţă tot denţiindu-se prin calitatea SABIN IONESCU de ser\
lucrărilor.
perspectivă, generalizarea cercetare — cu scopul pu mai ridicată. ^ ga).