Page 33 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 33
cont&omj! OÂmrnm
MINEREU 1)E FIER
MUNCI! —
PESTE PEAN şcoeîiâ a autogoijpodflririi;
a auioâdmSmstrâriS cetaţsKeşll
La minele de fier Te-
liuc au fost depăşite sar
cinile de plan ale lunii Consfătuirea p@ ţară—bogat tezaur
ianuarie a.c. Minerii de
aici, mobilizaţi într-o
amplă întrecere socialis te idei, stimulent a! iniţiativei
tă, au realizat o pro
ducţie fizică suplimen
tară de 1 900 tone, iar la şi actinii pentru aMrea
metal în minereu marfă
un plus de 340 tone. In
fruntea întrecerii între participării maselor la conducerea
mine, în luna care a
trecut, s-a situat mina vieţii sociale
Teliuc-Est. O contribu
ţie deosebită la obţine spre a face din controlul
rea acestor sporuri de Cea de-a TI-a Consfătui oamenilor muncii o şcoală
producţie au avut-o a- re pe ţară a reprezentan
batajele conduse de co ţilor controlului oamenilor a autogospodăririi, a aulo-
muniştii Miliai Amariei, muncii a lansat ca deviză administrării cetăţeneşti
Vasile Huaciuc, Gheor- pentru activitatea viitoare Au răspuns anchetei noas
ghe Iacob, precum şi a acestei forme democratice tre tovarăşii :
maiştrii loan Bîrnă, Teo de participare a oamenilor Vaier Rădoi, membru in
dor Stoica, Viorel Stoi, muncii la conducere, trans Comisia municipală Petro
Constantin Fieraru. De formarea ei într-o adevă şani pentru coordonarea
la mina centrală s-au e- rată şcoală a autogospodă- activităţii de control al
videnţiat brigăzile con ririi, a autoadministrării oamenilor muncii : Consfă
duse de comuniştii Va- cetăţeneşti. înfăptuirea a- tuirea la care am partici
silc Ilie, loan Chiriac. cestei devize înseamnă ri pat a fost un izvor de în
dicarea pe o treaptă su văţăminte. Sîntem chemaţi
în acelaşi timp, colec perioară a calităţii activi să acţionăm în numele oa
ŞEDINJA COMITETULUI POLITIC tivul de muncă din ca tăţii controlului şi ea tre menilor muncii pentru a nu
ciuda
în
riera
Teliuc,
greutăţilor generate de buie să stea mereu în a- mai permite să se desfă
anotimpul rece nu şi-a tenţia şi în preocupările con şoare activităţi fără efi
a-
EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. întrerupt activitatea, a întregului sistem de con cest punct de vedere, în
Din
siliilor locale ale F.D.U.S.,
cienţă
economică.
descoper-
contribuind
la
trol al oamenilor muncii. transportul în comun din
tarea rezervei de mine
Marţi, io februarie, sub preşedinţia to lelor la nivelul realizărilor obţinute în reu de fier situată în Chemarea adresată de municipiul Petroşani tre
varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge acest domeniu pe plan mondial. flancul sudic al carie consfătuire oamenilor mun buie studiată si aplicată
cii din diferite sectoare de
neral al Partidului Comunist Român, a Comitetul Politic Executiv a trasat sar rei. activitate, cetăţenilor, cu neîntirziat o mai bună or
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe cina să se ia toate măsurile necesare pen ganizare. Am desprins din
cutiv al C.C. al P.C.R. tru folosirea integrală a capacităţilor de Utilizînd la parame prinde o serie de îndem consfătuire că, pentru a
Comitetul Politic Executiv a analizat producţie de care dispune economia noas trii lor capacităţile de nuri menite să asigure spori competenţa controlu
modul dc îndeplinire a prevederilor pla tră naţională, pentru ridicarea indicelui producţie, folosind de creşterea calitativă a con lui, membrii echipelor tre
nului naţional unic de dezvoltare econo- de folosire a utilajelor în toate ramurile plin timpul efectiv de trolului. Pornind de la a- buie înarmaţi temeinic cu
mico-socială pe luna ianuarie 1981, Au industriei, pentru realizarea în cele mai lucru, minerii din Teliuc cestea, redacţia a organizat
fost apreciate rezultatele pozitive înre bune condiţii şi la timp a reparaţiilor ca sînt hotărîţi să-şi am în î'îndul participanţilor Anchetă organizată de
gistrate în creşterea producţiei industria pitale şi curente şi buna întreţinere a tu plifice lună de lună re din judeţul nostru la cea
le, în sporirea productivităţii muncii şi turor instalaţiilor. zultatele muncii lor. de-a II-a Consfătuire pe ION CIOCLEi si
ridicarea calităţii produselor, în realizarea Comitetul Politic Executiv a dat indica (Ing. Nicolae Suciu, şef ţară o anchetă cu întreba DOiNA COJOCARII
unor obiective economice importante pre ţii pentru îmbunătăţirea în continuare a rea „Ce învăţăminte, ce
văzute în planul de stat pe anul în curs. activităţii de realizare a planului de in secţie coordonator Te-
Succesele obţinute oglindesc hotărîrea cu vestiţii, cerînd ministerelor şi organelor liuc). direcţii noi de acţiune aţi
care toţi oamenii muncii au trecut, sub de construcţii să întărească disciplina în desprins din consfătuire (Continuare in pag. a 3-cj
conducerea organelor şi organizaţiilor de activitatea de construcţii, să perfecţioneze
parlid, la înfăptuirea prevederilor noului organizarea muncii, în vederea intrării cît
cincinal, a obiectivelor■ stabilite de Con mai rapide în producţie a obiectivelor
gresul al XlI-lea al P.C.R. aflate în lucru şi realizarea în cel mai Un teren de acţiune comună a nţeiarilor şl Iaromatorltor
Totodată, Comitetul Politic Executiv a scurt timp a parametrilor proiectaţi.
constatat o serie de neajunsuri şi deficien Au fost indicate, de asemenea, sarcini Eliminarea abaterilor de la calitatea
ţe, de rămîneri în urmă, în special în importante pentru mai buna organizare a
realizarea producţiei fizice, la unele pro activităţii în transporturi şi, în special,
duse, în activitatea de investiţii-construc- pentru adoptarea unor măsuri urgente de producţiei, înlăturarea rebuturilor
ţii, precum şi în domeniul exportului. mecanizare a tuturor lucrărilor de încăr
care şi descărcare în vederea folosirii cît
Comitetul Politic Executiv a indicat gu — I,a noi, a continuat e-
vernului, ministerelor să ia măsuri ferme mai intense a mijloacelor de transport de conomistul Ion Diaeonescu,
Şi operative pentru recuperarea rămîneri- care dispune economia noastră naţională. se insistă consecvent pen
lor în urmă la producţia fizică şi marfă, Comitetul Politic Executiv a trasat sar tru ridicarea nivelului ca
pentru lichidarea tuturor restanţelor şi cina să se intensifice eforturile pentru asi litativ al produselor. Ast
gurarea bunei funcţionări a noului meca
îndeplinirea integrală a planului. S-a ce nism economico-financiar, a autoconduce- fel, la bluming, deci în fa
rut să se acţioneze pentru asigurarea bu rii muncitoreşti si autogestiunii în toate za de blum, scoaterea de
nei aprovizionări tehnico-materiale a tu unităţile de producţie. în acest spirit, fie — De obicei, cînd vor bit de pretenţioase ca teh metal a fost anul trecut
turor întreprinderilor, folosind în mod ju bim de calitatea laminate nologie de încălzire şi de de 87,89 la sută, iar la se
dicios baza stabilită în acest sens prin care întreprindere trebuie să-şi dimensio lor avem în vedere felul laminare, dar pe care le la mifabricate, în faza de ţa-
planul de stat, acţionînd în continuare neze în mod riguros cheltuielile în raport cum ne-am îndeplinit obli minăm frecvent, ne preo glă, scoaterea de metal a
pentru reducerea consumurilor de materii de producţia realizată. Ministerul de Fi gaţiile faţă de beneficiari cupăm de creşterea gradu
nanţe, băncile, întregul sistem financiar — ne pune în temă ing. lui de pregătire profesio fost şi mai mare — 97,12
prime şi materiale, pentru valorificarea au datoria să exercite un control mult mai nală a personalului munci la sută.
superioară cu maximum de randament a profund şi consecvent asupra modului de Petru Lazăr, şeful secţiei tor, de îmbunătăţirea dis — Cît a fost în 1980 con
din
bluming-semifabricate
acestora, pentru găsirea de soluţii în ve gospodărire a fondurilor şi mijloacelor cadrul C.S. Hunedoara. Din ciplinei tehnologice şi a sumul de metal la tona de
derea înlocuirii materialelor deficitare. S-a economice, în vederea stimulării creşterii acest punct de vedere pu muncii. Pentru că, trebuie laminate ?
indicat ministerelor, centralelor şi între producţiei şi ridicării calităţii acesteia, pe tem spune că ne-am înca să recunoaştem, mai sînt — 1 137 kg. Spre deose
prinderilor să acţioneze mai energic pen baza principiilor autogestiunii financiare. drat în limitele calităţii, cu cazuri cînd nu se urmă bire de anii anteriori, cînd
acest consum era mult mai
tru îndeplinirea sarcinilor de recuperare toată diversitatea de tipo- reşte îndeaproape încălzi mare : 1180 kg în 1975 ;
şi rcfolnsire a materiilor prime şi materia (Continuare in pag. o 4-a) dimensiuni şi mărci de o- rea lingourilor pe grupe de
ţeluri, cu toate greutăţile calităţi, cu consecinţe ne 1 161 kg în 1977.
făcute nouă de sectorul o- gative asupra scoaterii de Dar anul trecut acest
ţelării. în vederea îmbu metal, creşterii consumului DORIN CORPADE
I.G.C.L. Hunedoara, serele de nătăţirii calităţii laminate specific de combustibil şi
Ia Hftşdat. Aspect de la in- lor, ţinînd cont că unele a diminuării coeficientului
| treţinerea culturii de cale. (Continuare în pag. o 2-a)
mărci de oţel sînt deose- de calitate.
Economii de energie electrică
Prin verificarea tutu din Hunedoara s-au rea
ror instalaţiilor electri lizat în anul 1980 în
ce, reducerea număru semnate economii de e-
lui de becuri la strictul nergie electrică : 162 000
necesar, eliminarea u- kWh si respectiv 62 000
I nor instalaţii vechi, a u- kWli.
nor aparate neeconomi- Acţiunile întreprinse
în vederea economisirii
eoase şi a altor măsuri de energie electrică vor
tehnico-organizatorice, Ia continua şi în acest an.
I.C.S.M.A. şi I.C.S.M.I. (A. Căta, corespondent).
El CU SĂNIILE LA FERTI zat Ia Rapolt, o dezbatere pe a „FLORILE RECUNOŞ- *
LIZAREA OGOARELOR. Ţă marginea cărţii „Înţărcarea TINŢF.I“ a fost genericul sub .
ranii cooperatori din Popeşti, timpurie a viţeilor“ de So- care pionierii clasei a IV-a I
mobilizaţi de organizaţia de nia Teodorescu. A, dc la Şcoala generală nr. %
partid şi consiliul de condu 1 Hunedoara, au organizat un J
cere şi pentru a economisi O DIALOG IN FAŢA E- reuşit program artistic. Pre- I
J S SECŢIE NOUA. In scopul carburanţii, au folosit săniile CRANULUI. Implicaţiile so zentat in faţa părinţilor şi *
serviciilor
ofe
( diversificării cetăţenilor localităţii, la transportul gunoiului. Lu- ciale aie unor momente din cadrelor didactice, speetaeo- J f
rite
Iul a răspuns cu succes gc-
„ Consiliul popular al comunei crind cu 28 de sănii trase filmul românesc „Cintec nericului. (Slmona Roca — .
secţie
I Dobra a înfiinţat o electrice de de animale, ei au fertilizat pentru fiul meu“ au prile pionieră). I
reparat
instalaţii
şi
cu gunoi o suprafaţă de 5 ha
s obiecte de uz casnic. Aceasta teren destinat culturilor de juit un „Dialog în faţa ecra
desfăşurat
nului“,
sala
la
I şl-a început activitatea cu primăvară. „Arta“ din Deva, la reuşita
revizuirea instalaţiilor clec-
s trice de pe cuprinsul comu- ■ DEZBATERE. Recent, Bi căruia a colaborat procuro
| nei. blioteca judeţeană a organi rul Aron Sicoe. S.M.A. Haţeg, centrul de reparaţii capitale tractor. Meca
nicii Adinei Slăncescu şi Teodor Răbuica execută reparaţii
de bună calitate. Foto: VIRGIL ONOIU
