Page 34 - Drumul_socialismului_1981_02

2
DRUMUl SOCIALISMULUI NR

Acumulările sie piuă acum să propulseze r fnvăţămîntul agrqMotohnm Jejnasă
Acţiunea care s-a desfă 1
şurat duminică ia Căminul
şi La cotele exigenţei
eforturile minerilor pentru creşterea cultural tuturor BJăjenl s-a a-
din
dresat
vîrstclor
gusturilor. Realizată sub e- 16.00 Tel<
16.05 Tele
gida comitetului comunal 16.30 Tra;
producţiei ii cărbune de educaţie politică a şi comite- şi responsabilităţii 16,10 VoJ<
cul­
Gal:
socialistă
şi
tură
, tului sinllifcaTuIul de la I.M. Ktilil
dire
Desfăşurată în spiritul lui de lucru şi a întregii Po lîngă neîmplinirile a- ţ Barza, cu sprijinul coordo- întreaga desfăşurare a vind ridicarea natalităţii, 17,35 Mul
noilor cerinţe şi exigenţe tehnici din dotarea la ca­ nului 1980, adunarea acti­ ■ natorului de sector cinc- învăţământului agrozooteh­ apărarea sănătăţii, creşte­ mor
formulate de conducerea pacitatea proiectată. vului de partid a reliefat şi I matografic Gheorghe Ste- nic trebuie să asigure cu­ rea reproducţiei. De ase­ bim
partidului, personal de to­ Unul din capitolele pe succesele obţinute de colec­ i / ban, acţiunea gen „La na- noaşterea şi însuşirea te­ menea, prin demonstraţii 18.00 Exi;
acasă“
în
vetişti
a
fost
varăşul Nicolae Ceauşescu, care s-a insistat foarte mult tivele de oameni ai mun­ ţ fapt o zi cinematografică, meinică a documentelor de practice se urmăreşte ge­ pro!
telo
secretarul general al parti­ a fost cel al realizării pro­ cii din Valea Jiului. în ca­ i Manifestarea a avut un partid şi de stat, a sarci­ neralizarea metodelor de 18,25 Aln
dului. adunarea activului ducţiei fizice de cărbune. drul dezbaterilor partici­ • program de desfăşurare nilor şi indicaţiilor secre­ pregătire a furajelor fi­ 18,50 1001
de partid al Comitetului A fost scos în evidenţă fap­ panţii la discuţii — Dan l foarte variat, in care dinii- tarului general al parti­ broase şi grosiere şi admi­ 39.00 Teii
municipal de partid Petro­ tul că în anul trecut eco­ Otto Surulescu, Gavrilă j neaţa de basm şi filmele a- dului, tovarăşul Nicolae nistrarea lor în hrana vi­ 19,20 Act
19,40 Om
şani a dezbătut principa­ nomia municipiului Petro­ David, Vasile Nemeş, Cor­ j nimate s-au asociat con- Ceauşescu, date la şedinţa telor. 20.00 Rcp
lele probleme ale activită­ şani a rămas datoare eco­ nel Burlec, Dumitru Ţurnă, 1 cursurilor de şah, tenis, să- de lucru pc probleme de a- Asemenea exemple bune tiga
pe
proiecţiilor
te-
niuţe
1
şi
ţii economice, organizato­ nomiei naţionale cu peste Constantin Ceolofan, Vasi­ yme sportive spre îneîntarea gricultură de la Braşov, a se întîlnesc la cercul pen­ 20.30 Tea
rice şi politico-educative 1 870 000 tone de cărbune le Pupăzan, Rodica Tatu- i copiilor şi tinerilor. Pclicu- legilor care reglementează tru cultura plantelor de JulS
pea:
pentru transpunerea în via­ activitatea din agricultură. câmp de la C.A.P. Geoagiu dloi
ţă a sarcinilor ce revin din lici, Ilie Chiron, Nicolae ţ- Acest Invăţămînt trebuie să (lector ing. loan Rob) ; la Par
hotărîrile de partid şi de Focşăneanu, Aftonic Costea, se desfăşoare la cotele u- cursul de creşterea anima­ 22.05 Teii
stat. pentru ridicarea în­ Mutarea activului Constantin Sorescu, Nicolae nei înalte exigenţe şi res­ lelor de la C.A.P. Rapoltu
Golea şi Nicolae Lobonţ —
tregii activităţi la un înalt s-au referit pe larg la a- La navetişti ponsabilităţi pentru a răs­ Mare (lector medie vete­
nivel de eficienţă. în anu) Comitefuluî 9 punde pe deplin menirii rinar loan Uea) ; cercul de
1930 producţia de cărbune cestea, făeînd numeroase sale si pentru atingerea o- creşterea animalelor de ia
a fost cu 450 000 tone mai municipal de partid propuneri privind îmbună­ acasă i biectivelor propuse. Cum C.A.P. Băcia (lector ing. BUCUI
dioprogr.
mare decîl în 1979. La lu­ tăţirea întregii activităţi, răspund acestor comanda­ Silviu Olaru), unde se des­ Itadiojur
crările de pregătiri s-au Petroşani astfel incit planul pe anul mente cursurile organizate făşoară o activitate rodni­ presei; J
realizat cu peste 8 000 mi. 1981, primul an al actua­ în unele unităţi agricole că. In mod necorespunză­ diilor; 9.
iar la cele de deschideri lului cincinal, să fie reali­ socialiste din judeţul nos­ tor se prezintă situaţia la 9.05 Jtăsf
lor ; 10,(
cu 2 500 ml mai mult decît zat ritmic şi integral. Po­ i la documentară : „Dc mii tru ? C.A.P. Bretea Română, din 10.05 lut
în anul precedent. Rezul­ brut, iar la producţia netă trivit prevederilor de plan, / de ani miner la Barza- consiliul unic Culan, la populară
tate notabile au fost obţi­ de cărbune cu un milion în acest an producţia fizi­ 1 Brad“, realizată de studioul în controlul făcut în u- C.A.P. Rîu de Mori, Clopo- socialiste
nute şi la alte unităţi e- tone de cărbune. Acestea că de cărbune va creşte cu i „Al. Sabia“, a alternat cu nele unităţi dc pe raza con­ ştiri; 11,
nicrilor;
muzical
conomice din municipiu. au influenţat negativ şi cei­ 6,8 la sută, iar la cărbune » montajul literar - şi cu siliilor unice agroindustria­ tiva, Totesti şi Ostrov, din ră radio
lancului“,
„Fluierele
I.U.M.P., de pildă, are ma­ lalţi indicatori tehnieo-eco- net cu 8,7 la sută, din care l o expunere privind aclivi- le Geoagiu, Simeria, Călan consiliul unic Totesti, und. de ştiri ;
joritatea indicatorilor eco- nomici. Baza tehnico-mate- huilă netă cu 9 la sută fa­ 1 tatea comunei. Momentul şi Totesti am întîlnit coo­ lecţiile sînt râmase în ur' iolcloruix
tecc
de
nomico-financiari îndepli­ rială a mineritului Văii ţă de prevederile anului ţ festiv al înmînărll de in- perative agricole de pro­ mă, nu există o evidenţă a la 3 ; 1
niţi şi depăşiţi, între­ J iului este substanţială: trecut. în cadrul progra­ / signe, diplome şi flori u- ducţie unde învăţământul cursanţilor şi a lecţiilor ţi­ (ilor ;
16,15 Co:
prinderile de tricotaje din 40 complexe mecanizate, 47 mului dc investiţii sînt pre­ 1 nor mineri fruntaşi din este bine organizat şi sc nute, nu există programe. 16,25 Coo
Petroşani şi confecţii Vul­ combine de abataj inde­ văzute a se pune în func­ i Blăjeni a fost urmat de un desfăşoară conform progra­ Cu alte cuvinte activitatea Rccuper:
can. unităţi care, deşi ti­ pendente, 20 combine de ţiune cîteva noi capacităţi 1 program artistic susţinut dc mei şi graficului stabilit. este sporadică, întimplătoa- refolosiri
nere, au realizat produse şi înaintare, ca să enumerăm de producţie, intrarea in ^ taraf şi solişti de muzică Expunerile au un conţinut re, cu totul nesatisfăcătoa­ ale muz
neşti : 1
modele solicitate la export. doar cele mai importante producţie a unor noi cîm- l populară. „Recunoaşteţi sec- bogat, sînt însoţite de gra­ re. Oare cum justifică a- lui; 17,0<
Darea de seamă a evi­ dotări din ultimii ani pen­ puri miniere şi capacităţi i venţa ?“ s-a intitulat con- fice, planşe şi demonstraţii ceastă situaţie consiliile u- 17,03 l
denţiat faptul că măsurile tru mecanizarea complexă de la noile întreprinderi de t cursul, cu premii, pe temă practice ; au loc dezbateri nice, organele comunale de 17.30 Hm
17,45 Cin
întreprinse în domeniul e- a lucrărilor miniere. Dar industrie uşoară. Toate a- ţ cinematografică, urmat de vii, fructuoase. în acest fel partid şi de stat, conduce­ 18,00 Orc
conomic au vizat îndeosebi dintre acestea se află în cestea vor asigura un im­ 1 o evocare istorică pe mar- este asigurată însuşirea de rile unităţilor agricole so­ cert de
creşterea producţiei de căr­ funcţiune 25 complexe, 13 portant salt de producţie I ginea filmului „Burebista“, către cursanţi a tehnologii­ cialiste ? Trebuie luate mă­ 20.30 I-.it«
20,50 Oa-
bune, realizarea sarcinilor combine de abataj şi 7 la nivelul municipiului Pe­ ţ susţinută de Aurel Benea, lor culturilor şi creşterii suri pentru ca toate cursu­ Cl zi înti
de plan în acest domeniu combine de înaintare. A- troşani. ţ secretar al Comitetului e- animalelor. Accentul se rile să-şi desfăşoare acti­ terii mu
de activitate, alît de soli­ ceste diferenţe se regăsesc Din dezbaterile adunării i răşenesc dc iTartid Brad, a- pune pe cunoaşterea şi res­ vitatea conform programei Nou sto
eu
citat de economia naţiona­ in lipsurile manifestate pri­ a rezultat că pentru reali­ 1 poi a rulat filmul propriu- pectarea la noilor norme arătu­ stabilite, exercitîndu-se un TIMIŞ*
privire
calitatea
lă. în acest scop. la fie­ vind punerea in funcţiune zarea sarcinilor ce revin ^ zis, cu care acţiunea me- rilor, epocile optime de se­ control permanent prin maţii Ie :
care întreprindere minieră a tuturor mijloacelor me­ economiei municipiului Pe­ l todică de la Blăjeni — la mănat, asigurarea densită­ participarea la aceste tatea in
mecanisi
au fost iniţiate programe canizate, în posibilităţile şi troşani este nevoie să se ? care au participat toţi coor- cursuri a cadrelor de la t'iar în
privind îmbunătăţirea or­ soluţiile de reparare a lor pornească de la ceea ce a ) donatorii de sectoare din ţii plantelor, aplicarea în­ product i
ganizării muncii şi a pro­ prin surse proprii, astfel fost cîstigat în activitatea i cadrul întreprinderii cine- grăşămintelor şi executa­ consiliile unice, a activişti­ Caranse!
lor de la comitetele comu­
muncii
ducţiei. aprovizionarea teh- incit acestea să fie puse de pină acum, să fie tra­ } matografice judeţene şi rea lucrărilor de întreţine­ Z& al e
nico-matcrială. capitol eare cit mai repede în lucru. se învăţămintele din nea­ J peste 300 de spectatori — re. La cursurile cu profil nale de partid, de la pri­ ca" Jim
a generat multe neajun­ Mai ales că aceste utilaje junsurile manifestate şi să ţ s-a încheiat. zootehnic se insistă asupra mării pentru ca acest în- metal îi
suri în activitatea de pro­ care în momentul de faţă fie organizată mai bine ac­ însuşirii şi aplicării măsu­ văţămînt să-şi atingă in­ tare ; /
formaţii
ducţie. îmbunătăţirea cali­ nu lucrează, duc la imobi­ tivitatea viitoare. VIORICA ROMAN rilor şi tehnologiilor de în­ tr-adevăr scopul. ..Metrou
tăţii producţiei, folosirea lizarea unei mari cantităţi grijire şi hrănire a ani­ jul zilei
sănătăţi
forţei de muncă, a timpu­ de efort financiar. CONSTANTIN IOVĂNESCU malelor, a măsurilor pri- N. ZAMFIR J dr. Piu?
/ ani ; 20
irîni lă
muzică
înlăturarea rebuturilor Be ecoriomîsiirecs energiei electric© răspundem cu toţii că : 21,0
torară.
iu.mare din pag. 1) ducând avarii, ruperi acci­ „Sa închidem toate robinetele risipei!“
dentale de cilindri. Mai
trebuie să arătăm că ■ la
consum trebuia să fie de Astăzi, mai mult ca ori- tate în anul trecut, oame­ lei, la netă (construcţii de neze eu răspundere pentru
DEVA
1 114,54 kg. Deci el a fost trenurile de turnare invers eînd, se impune cu necesi­ nii muncii căutînd să gă­ maşini) — aproximativ 1,1 asigurarea corespunzătoare şi ardei
conice, cu plăci, lingotiere-
depăşit'. Cauzele aveam să le nu se umplu suficient. tate să înlăturăm definitiv sească răspuns la citeva în­ milioane lei, realizînd pe a pieselor de schimb nece­ tură in
le-'ăflăm la linia de iami- orice risipă de energie e- trebări fundamentale pen­ întreprindere un beneficiu sare diferitelor instalaţii şi NEDOA
"nare, in discuţia avută cu Din această cauză nu pot lectrică, să găsim noi căi tru buna desfăşurare a ac­ de 46,9 milioane lei. în a- maşini, pentru ca activita­ ra) ; Gi
tul) ;
manevranţii Sigismund fi stripate, rămîn in d blo­ de economisire a acesteia. tivităţii în acest prim an eeeasi perioadă s-au înlo­ tea întreprinderii să de­ (Arta);
Munteanu şi Ilie Fusoi. cate. Criza energetică, tot mai al noului cincinal al cali­ cuit 4144 stîlpi din lemn curgă în condiţii favora­ săi (Con
Răsfoim rapoartele de ŞANI: i
— Eu cred că nu oame­ laminare ale zilei de 27 accentuată, care a cuprins tăţii şi eficienţei. în mod cu alţii din beton, s-au bile. să fiu
nii sint de vină că mai a- ianuarie a.c. Schimbul A, începînd cu anul 1973 eco­ firesc, discuţiile au avut ca desfiinţat rotirile de faze Inginerul Traian Cosa, (7 Nolei
vem rebuturi, ci materia­ de la blumingui de 1000 nomia mondială, afectează bază de pornire rezultate­ la LEA 110 kV, s-au înlo­ directorul adjunct al între­ toarcere
PENI :
lul care ne vine de la o- mm — 36 tone rebut; sub multiple aspecte şi ţa­ le bune obţinute de oame­ cuit întrerupătoarele neco­ prinderii, a subliniat că în tura!); !
ţelărie. (S. Munteanu). schimbul B — 10 tone ; ra noastră. Efectele ei le nii muncii de la această respunzătoare din staţii, 1980 la I.R.E, Deva s-a a- -citoresc)
— Au fost cazuri cînd schimbul C — 22 tone. resimţim cu toţii. în aceste întreprindere în anul 1980. iar planul de revizii şi re­ cordat o atenţie mai mare focului !
Detaşam
un lingou s-a rupt în trei Toate cu deficienţe de oţe- condiţii, spiritul de econo­ Darea de seamă prezentată paraţii a fost depăşit cu creşterii siguranţei în func­ cială (
şi patru bucăţi după pri­ lărie: retasuri, aşchii, in­ mie trebuie înţeles —- aşa a dat adunării generale pină la 13,2 la sută. Con­ ţionare a instalaţiilor e- NEA : 1
mele treceri prin eajă. Şar­ cluziuni. La „1300“, schim­ cum subliniau participan­ prilejul să reflecteze pro­ comitent s-a executat un lectroenergetice şi îmbună­ nit (Mii
Su
Solo
jele de oţel cu abateri de bul C consemnează 14 tone ţii la adunarea generală a fund asupra indicatorilor important volum de lucrări tăţirii alimentării cu ener­ AN IN O/
la calitate n-ar mai trebui de rebut de oţelărie. oamenilor muncii de la de plan, să vină cu propu­ peste plan în toate secţiile gie electrică a consumato­ umbră
să le laminăm. Consumăm Rabaturile de la calitate I.R.E. Deva — ca un act neri realiste pentru îmbu­ şi centrele de distribuţie rilor. Preocupat, la fel ca CÂNI :
veche
inutil energie, combustibili, din cauza laminatoriior politic" de conştiinţă, de nătăţirea activităţii vii­ din judeţ. ceilalţi oameni ai muncii, BRAD :
solicităm peste puterile lor sint intr-adevăr mici. Pon­ solidaritate umană. toare. în cuvîntul său, Gheor- de perfecţionarea continuă (Steaua 1
utilajele, iar rezultatul: mi­ derea o deţin rebuturile de Dezbaterile s-au desfăşu­ în 1980, colectivele de la ghe Bălan, şeful secţiei a activităţii, de aplicarea ZA : (X
vară
nusuri şi rebuturi. Toate oţelărie. Aceste abateri tre­ rat intr-un spirit de criti­ I.R.E. Deva au obţinut su­ înaltă tensiune, a arătat că neabătută a hotăririlor de Un frat
acestea contribuie şi la di­ buie să dea de gindit fac­ că şi autocritică exigentă plimentar la producţiile indisciplina, sub diferite partid, a indicaţiilor preţi­ tria) ; F
minuarea procentului de faţă de lipsurile manifes­ globală peste 1,4 milioane aspecte, este încă prezen­ oase date de secretarul ge­ GEOAG
punte
scoatere de metal. (I. Fu­ torilor de conducere ai tă şi a propus c.a verifica­ neral al partidului, tovară­ HAŢEG
soi). proceselor tehnologice. Se rea aparatelor de măsură şul Nicolae Ceauşescu, în (Popula
întîlnesc deficienţe şi la şi control să se facă direct domeniul energetic, vorbi­ rea pri
Luminătorii reclamă ca­ preluarea operativă a lin- Taina <
litatea scăzută a metalului gourilor calde şi la încăr­ pe panouri fără să fie torul a solicitat organelor cultură)
trimis de oţelăriile hune- carea lor in cuptoare, la transportate la centru, iar superioare de resort urgen­ mul re
ILIA :
dorene. Ce anume se recla­ pentru echipele de repara­ tarea rezolvării tuturor mina).
mă ? Ne răspunde setul încălzirea acestora. îmbu­ ţii să se asigure spaţii de problemelor privind con­
de schimb, subinginerul A- nătăţirea calităţii lamina­ cazare. „Să gîndim mai struirea de microhidrocen-
drian Anghelescu. telor se impune şi la linia mult, mai eficient, să gă­ trale în judeţul nostru.
de laminare, care dă de sim noi căi de reducere a Oamenii muncii de la
— Abaterile de la com­ fapt tonul produselor de
poziţia chimică a oţelului. performanţă şi scoaterii de consumului propriu tehno­ I.R.E. Deva s-au angajat Timpi
Din această cauză — şar­ metal. logic, să punem la punct ca sarcinile pe care le au XI febri
je fără program, declasate, starea tehnică a instalaţii­ în 1981 să fie exemplar în­ dă cu
turnare defectuoasă, cu în­ Dacă se mai întîlnesc a- lor“ — arăta Traian Alba, deplinite. Participanţii la vor că'
modera
treruperi. in acest caz ni semenea stări de lucruri la şeful biroului tehnic, orga­ adunarea generală au ho- turi m
se rup lingourile pe căile bluminguri înseamnă că nizare şi protecţia muncii. tărît, totodată, să realizeze grade,
cu role sau după primele nu întreaga activitate de Fiecare watt să fie eco­ suplimentar, în acest an, o şi 1 g!
cu
maximă
aten­
nomisit
treceri prin eajă. Apoi, aici se desfăşoară sub sem­ ţie, să închidem cu hotă- producţie netă de 500 000 Pentr
trenurile de turnare nu nul calităţii. Efectele ei se lei, o producţie marfă de zile. V
nerealizările
în
răsfrîng
sînt curăţate, pregătite du­ rîre toate robinetele risi­ 1 milion lei-, economii la şor. îm­ .
parte
pă coate prescripţiile teh­ secţiei. Este imperios ne­ pei, subliniau în cuvîntul repartiţiile proprii de ener­ cădea
nologice, fapt ce determi­ cesar ca printr-o mobiliza­ lor Alexandru Dagău, A- gie electrică de 100 mii
atelier
Simeria,
Vincze
Gavril
nă apariţia unor aşchii re mai mare să se treacă este I.M.M.R. harnicei echipe de frină. Comunistul repară şi verifică dolf Mureşan, Ionel Gîdea, kWh, alte importante eco­ cu La n cer
şeful
care
lăcătuşi
mari pe suprafaţa lingou- la înlăturarea tuturor aces­ distribuitoarele <le aer de la vagoanele cisternă. Lucian Popa şi alţii. Con­ nomii de materiale. îne de
rilor. aşchii ce rămîn la tor carenţe din munca la- Foto: VIRG1L ONOIU ducerea întreprinderii, cen­ eeur.o).
laminare pe ghidaje, pro­ minatorilor. trala au obligaţia să aeţio- LIVIU BRAICA