Page 36 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 235 • MIERCURI, II FEBRUARIE I9B1
(Urmare din pag. 1) tală a tuturor popoarelor de planuri, de a promova co Aprobînd în unanimitate hotărîrea de a amplifica trece la măsuri concrete de
pe continentul nostru şi din laborarea atît pe plan bi înţelegerile şi concluziile la legăturile între organizaţii dezangajare militară şi la
întreaga lume, condiţie e- lateral, cît şi în sfera vieţii care s-a ajuns cu prilejul le de masă şi obşteşti pe convocarea unei conferinţe
în domeniul agriculturii, senţială a înfăptuirii poli internaţionale. A fost ex vizitei, Comitetul Politic E- tărîmul ştiinţei, învăţămîn- pentru dezarmare în Euro
Comitetul Politic Executiv ticii de destindere şi cola primată convingerea că xecutiv a stabilit măsuri tului, culturii şi în alte sec pa, care ar avea efecte po
a stabilit ca Ministerul A- borare şi a stabilităţii eco noile măsuri stabilite cu a- pentru aplicarea lor în toare de activitate. zitive pentru asigurarea şi
griculturii şi Industriei A- nomice şi politice interna cest prilej vor impulsiona viaţă, pentru dezvoltarea Totodată, a fost relevată consolidarea păcii în întrea
limentare, împreună cu U- ţionale, a dezvoltării inde dezvoltarea în continuare a tot mai intensă a colabo semnificaţia măsurilor sta ga lume. Cei doi preşedinţi
niunea Naţională a Coope pendente a tuturor popoa relaţiilor şi schimburilor e- rării dintre ţările, partide bilite cu privire la întări s-au pronunţat în favoarea
rativelor Agricole de Pro relor pe .calea progresului conomice dintre România şi le şi popoarele noastre ve rea conlucrării dintre Parti unor acţiuni mai ferme
ducţie, organele agricole şi civilizaţiei. în acest sens, Iugoslavia, vor duce la în cine şi prietene. dul Comunist Român şi pentru încetarea cursei
judeţene, consiliile agroin o importanţă deosebită ar făptuirea mai rapidă a obi T o v a r ă ş u l Nicolae Partidul Baas Arab Socia înarmărilor, oprirea ampla
dustriale şi conducerile u- avea realizarea de progre ectivelor stabilite. Ceauşescu a informat, de list — prin sporirea contac sării şi dezvoltării de noi
nităţilor agricole, să ia mă se pe calea pregătirii şi ţi Comitetul Politic Execu asemenea, despre vizita o- telor directe şi a schimbu rachete nucleare şi, în ge
suri urgente pentru efectua nerii unei conferinţe con tiv a subliniat, de aseme ficială de prietenie pe care rilor de experienţă în do neral, de noi arme in Eu
rea la timp a tuturor lu sacrate întăririi încrederii nea, importanţa deosebită a efectuat-o în ţara noastră, meniul construcţiei econo ropa şi in lume, pentru a-
crărilor de reparare a trac şi dezangajării militare pe a schimburilor de păreri între 5 şi 7 februarie, to mice şi sociale din ceie doptarea de măsuri practi
toarelor şi maşinilor agri continentul european. Cor româno-iugoslave în pro varăşul Ilafez AI-Assad, două ţări. ce, eficiente, de dezarmare,
cole, astfel incit întregul mitetul Politic Executiv a bleme ale actualităţii poli secretar general al Parti şi, în primul rînd, dc dezar
parc să fie în stare de func trasat, de asemenea, sarci tice internaţionale. A fost dului Baas Arab Socialist, Comitetul Politic Execu mare nucleară.
ţionare pînă la începerea nă delegaţiei române să evidenţiată hotărîrea Ro preşedintele Republicii A- tiv a evidenţiat importan A fost evidenţiată marea
lucrărilor din campania de militeze activ pentru a se mâniei şi Iugoslaviei de a rabe Siriene. ţa schimbului de opinii în însemnătate pe care Româ
tre
preşedinţii
Nicolae
primăvară. De asemenea, trece la începerea redactă întări conlucrarea pe plan Comitetul Politic Execu nia şi Siria o atribuie li
s-a cerut să fie mobilizaţi rii documentelor în proble extern, pentru a-şi aduce tiv şi-a manifestat deplina Ceauşescu şi Ilafez Al-A- chidării subdezvoltării şi
membrii cooperativelor a- mele politice, economice şi în continuare contribuţia Ia aprobare şi a dat o deose ssad privind evoluţia vieţii instaurării unei noi ordini
gricole de producţie, lucră umanitare în care se con eforturile generale pentru bită apreciere rezultatelor politice mondiale, reafirmă economice internaţionale,
torii din I.A.S.-uri, ceilalţi turează un consens între depăşirea tensiunii din via bogate ale convorbirilor rii voinţei României şi Si întemeiată pe egalitate şi
riei de a acţiona în conti
oameni ai muncii din agri ţările participante la reu ţa internaţională, însănăto dintre tovarăşii Nicolae nuare pentru depăşirea ten echitate, care să favorize
cultură pentru efectuarea niune, făcîndu-se totul pen şirea climatului politic Ceauşescu şi Ilafez AI-A- siunii, pentru reluarea şi ze progresul 'mai rapid al
în cele mai bune condiţii a tru încheierea cu rezultate mondial, pentru reluarea ssad, care şi-au găsit o tuturor ţărilor, şi, îndeo
lucrărilor agricole de pri concrete a acestei impor şi continuarea cursului pregnantă expresie în De întărirea cursului destinde sebi, al celor rămase în ur
măvară. tante manifestări, căreia îi destinderii, soluţionarea, claraţia comună româno-si- rii, soluţionarea pe cale mă, să asigure dezvoltarea
Comitetul Politic Execu revine un rol deosebit în exclusiv pe cale paşnică, riană, semnată de cei doi politică, prin tratative, a şi stabilitatea economiei
tiv a subliniat din nou că actualele împrejurări inter prin tratative, a tuturor conducători de partid şi de stărilor de încordare şi mondiale.
o sarcină prioritară este în naţionale, în oprirea încor stărilor de încordare şi con stat. război, a tuturor probleme Comitetul Politic Execu
deplinirea planului la ex dării şi continuarea cursu flict existente în diferite lor litigioase. tiv a subliniat cu satisfac
port. în acest scop, s-a in lui spre destindere, colabo regiuni ale globului, pen Comitetul Politic Execu In legătură cu situaţia ţie faptul că preşedinţii
dicat ca ministerele, cele rare şi pace între popoare tru o politică bazată pe tiv a relevat că actualul din Orientul Mijlociu, Co Nicolae Ceauşescu şi Ilafez
lalte organe centrale şi lo le din Europa şi de pe în deplina egalitate în drep dialog la nivel înalt, des mitetul Politic Executiv a Al-Assad au reafirmat ho
cale, centralele industriale treaga planetă. turi, respectul independen făşurat într-o atmosferă dat o înaltă apreciere sub tărîrea României şi Siriei
şi întreprinderile să asigu ţei şi suveranităţii naţiona cordială, prietenească, de linierii făcute în cadrul de a acţiona pentru împie
re fondul de marfă stabilit In -continuare, tovarăşul le, neamestecului în trebu stimă şi înţelegere recipro convorbirilor de a se acţio dicarea agravării situaţiei
pe trimestrul I şi pe între Nicolae Ceauşescu a pre rile interne, nerecurgerea că, s-a înscris ca o nouă şi na cu toată hotărîrea pen internaţionale, pentru re
gul an 1981, în structura zentat o informare cu pri la forţă şi la ameninţarea remarcabilă contribuţie la tru a se ajunge la o solu luarea şi continuarea cursu
sortimentală contractată cu vire la vizita de prietenie cu folosirea forţei, pentru evoluţia ascendentă a rela ţie globală; justă şi du lui spre destindere şi largă
beneficiarii externi. S-a efectuată în ţara noastră, asigurarea dreptului sacru, ţiilor bilaterale, conferind, rabilă, a conflictului din colaborare între ţări, pen
cerut, totodată, ca Ministe în zilele de 1 şi 2 februa inalienabil al fiecărui po în continuare, durabilitate, zonă, pe baza retragerii tru participarea activă, în
rul Comerţului Exterior şi rie 1981, de tovarăşul Tvie- por de a fi stăpîn pe des stabilitate şi dinamism ra Israelului din teritoriile a- condiţii de deplină egalita
Cooperării Economice In tin Miatovici, preşedintele tinele sale. porturilor strînse de cola rabe ocupate în urma răz te, a tuturor statelor la
ternaţionale, împreună cu Prezidiului Republicii So borare existente între parti boiului din 19G7, inclusiv soluţionarea problemelor
celelalte ministere, să ur cialiste Federative Iugosla S-a relevat importanţa pe dele, ţările şi popoarele din Ierusalimul arab, a re complexe ale contempora
genteze acţiunea de pros via, împreună cu tovarăşii care o acordă cele două noastre. A fost scoasă în zolvării problemei poporu neităţii, pentru triumful
pectare şi contractare a Stane Dolanţ, membru ţări edificării securităţii relief însemnătatea înţele lui palestinian — inclusiv cauzei păcii, progresului şi
întregului fond de marfă, al Prezidiului Comitetului europene şi, în acest con gerilor convenite privind a dreptului său la auto cooperării în lume.
atit în ţările socialiste, cit Central al Uniunii Comu text, bunei desfăşurări a extinderea, în ritm susţi determinare şi constituirea Comitetul Politjc Execu
şi pe devize libere. niştilor din Iugoslavia, şi reuniunii de la Madrid, nut, a colaborării dintre unui stat propriu, indepen tiv a aprobat în unanimi
Comitetul Politic Execu losip Vrhoveţ, secretar fe pentru ca aceasta să se cele două ţări în producţia dent — şi, totodată, a asi tate documentele şi înţele
tiv apreciază că dispunem deral pentru afacerile ex încheie cu rezultate cît mai industrială, agricolă şi în gurării dezvoltării libère şi gerile convenite cu prile
atit de capacităţile de pro terne al R.S.F. Iugoslavia. rodnice care să impulsio transporturi, identificarea suverane a tuturor statelor jul vizitei, al convorbirilor
ducţie necesare, cit şi de Comitetul Politic Execu neze înfăptuirea angaja de noi obiective de coope din regiune. la nivel înalt, şi a stabilit
mijloacele materiale şi de tiv a aprobat întru totul şi mentelor asumate la Hel rare, precum şi intensifica Comitetul Politic Execu măsuri pentru transpune
forţa de muncă corespun a dat o înaltă apreciere re sinki, să ducă la măsuri rea negocierilor în curs şi tiv a relevat importanţa pe rea lor în viaţă, pentru dez
zătoare, pentru a realiza în zultatelor fructuoase ale concrete privind dezanga iniţierea de tratative pen care România şi Siria o a- voltarea tot mai puternică
cele mai bune condiţii pre noului dialog la nivel înalt jarea militară şi dezarma tru elaborarea unui pro cordă edificării securităţii a colaborării prieteneşti ro-
vederile planului pe anul roinâno-iugoslav, care se rea în Europa. A fost apre gram de cooperare econo în Europa, necesităţii ca mâno-siriene.
1981, în toate domeniile, înscrie organic pe linia li ciată reafirmarea voinţei mică pentru anii 1981—1985, reuniunea de la Madrid să ★
inclusiv pentru obţinerea nei fertile tradiţii înteme celor două ţări de a mili corespunzător planurilor se încheie cu rezultate bu Comitetul Politic Execu
unor producţii suplimenta iate prin contactele frec ta în continuare pentru cincinale de dezvoltare în ne, pentru a se da un nou tiv a rezolvat, de aseme
re. Punerea în valoare a vente dintre tovarăşul transformarea Balcanilor vigoare, în această perioa impuls transpunerii în fapt nea, probleme curente ale
mijloacelor şi posibilităţi Nicolae Ceauşescu şi losip într-o zonă a cooperării dă, în România şi Siria. a prevederilor Actului final activităţii de partid şi de
lor de care dispunem nece Iiroz Tito. multilaterale, înţelegerii şi S-a apreciat, de asemenea, de la Helsinki, pentru a se stat.
sită o mai puternică con Convorbirile oficiale ro- bunei vecinătăţi.
centrare a tuturor forţelor mâno-iugoslave, desfăşura Comitetul Politic Execu
din economie, o îmbunătă te într-o atmosferă de cal tiv a evidenţiat, în ace consens, a situaţiilor com
ţire a activităţii ministere dă prietenie, de încredere laşi timp, importanţa pe plexe apărute în ultimul
lor, centralelor şi întreprin şi înţelegere mutuală, au care România şi Iugoslavia timp în sinul mişcării. S-a
derilor, aplicarea fermă în pus în evidenţă faptul că o acordă încetării cursei relevat că problemele cu
viaţă a legilor statului şi relaţiile dintre Partidul Co înarmărilor, opririi ampla care este confruntată miş
hotărîrilor partidului, per munist Român şi Uniunea sării şi dezvoltării de noi carea de nealiniere pot ii
fecţionarea continuă a or Comuniştilor din Iugosla rachete nucleare, şi, în ge soluţionate prin eforturile
ganizării muncii şi produc via,. dintre România şi Iu neral, de noi arme în Eu MADRID — Trimisul A- comune ale statelor neali
ţiei, întărirea ordinii şi goslavia se dezvoltă cu ropa şi în lume, trecerii servatorii diplomatici şi de niate însele, prin unitate
disciplinei în toate dome succes în toate domeniile, Ia măsuri practice, eficien gerpres, Nicolae Chilie, presă de la reuniune, luă şi solidaritate.
niile de activitate. în spiritul Declaraţiei co te, de dezarmare, şi în pri transmite : La Palatul Con rile de poziţii din ultimele A fost accentuată nece
Comitetul Politic Execu mune şi al celorlalte do mul rînd de dezarmare nu greselor din capitala Spa zile atît din plenară, cît şi sitatea recunoaşterii dreptu
tiv a analizat, de aseme cumente şi înţelegeri adop cleară, reducerii bugetelor niei au continuat, atît în din grupurile de lucru con rilor suverane ale popoare
plenară, cît şi în organele
nea, unele probleme ale tate împreună la Belgrad, militare, a forţelor armate stituie o expresie a preo lor de a trăi în pace şi
situaţiei internaţionale ac în 1980, pe baza principii şi a armamentelor. subsidiare de lucru, dez cupării majorităţii statelor securitate, de a-şi continua
tuale, ale activităţii desfă lor respectării independen S-a apreciat, de aseme baterile Reuniunii de la participante, în special a eforturile pentru progresul
şurate de ţara noastră pe ţei şi suveranităţii naţiona nea, importanţa acordată Madrid, a statelor partici ţărilor mici şi mijlocii, de social şi emancipare politi
plan mondial. în acest ca le, egalităţii în drepturi, de ţările noastre participă pante la Conferinţa pentru a se depăşi faza discuţiilor că.
r
dru a fost ascultată o in neamestecului în treburile rii active a ţărilor mici şi Securitate şi Cooperare în generale, dezbaterile pole Vorbitorii au condamnat
formare privind desfăşura interne şi avantajului re mijlocii, a ţărilor nealinia Europa. mice, de a se degaja punc intensificarea cursei înar
rea reuniunii general-curo- ciproc. S-a dat o apreciere te, Ia viaţa internaţională, Au luat cuvîntul în şe tele de contact în scopul mărilor şi adîncirea deca
pene de la Madrid şi acti pozitivă activităţii desfăşu în promovarea şi întărirea dinţa plenară, reprezentan trecerii în condiţii cores lajului dintre ţările indus
vitatea depusă de delegaţia rate de guvernele, organe păcii, progresului, indepen ţii Austriei, U.R.S.S. şi El punzătoare la activitatea de trializate şi cele în curs de
României la această reu le şi organizaţiile economi denţei, colaborării egale in veţiei. redactare a documentului dezvoltare. în contextul
niune. Comitetul Politic E- ce ale celor două ţări care drepturi în lupta pentru final al Reuniunii de la problemelor economice, de
xecutiv a indicat să se in au stabilit măsurile prac lichidarea subdezvoltării, Aşa cum apreciază ob- Madrid. legaţii au acordat cea mai
tensifice acţiunile construc tice pentru realizarea si Pentru edificarea noii or mare importanţă necesită
tive întreprinse de delega depăşirea volumului de dini economice internaţio CONFERINŢA MINISTERIALA ţii începerii, cîi mai repe
ţia noastră împreună cu schimburi comerciale în nale. A ŢĂRILOR NEALINIATE de cu putinţă, a negocie
celelalte state, pentru im cincinalul 1981—1985, pre O deosebită apreciere s-a rilor globale în vederea
primarea unui curs mai po cum şi a volumului impor dat hotărîrii celor două DELIII — Trimisul A- tanti ai unor organizaţii pregătirii terenului pentru
zitiv acestei reuniuni, în tant al schimburilor de partide de a dezvolta în gerpres, Florea Ţuiu, internaţionale. Vorbitorii au instaurarea unei noi ordini
vederea încheierii ei cu re mărfuri prevăzute prin pro continuare colaborarea cu transmite : Marţi, în a prezentat poziţiile ţărilor economice internaţionale.
zultate cît mai bune pe li tocolul comercial pe anul toate partidele comuniste, doua zi a Conferinţei mi lor faţă de mişcarea de ne A fost evidenţiată, de a-
nia înfăptuirii ca un tot u- 1981. socialiste şi social-democra- nisteriale a ţărilor neali aliniere şi problemele ei, semenea, necesitatea inten
nitar a Actului final de la Comitetul Politic Execu te, cu toate forţele progre niate, au continuat dezbate exprimînd dorinţa şi subli sificării luptei împotriva
Helsinki, a dezvoltării co tiv a subliniat importanţa siste, în lupta pentru li rile generale în şedinţele niind necesitatea aplicării cu colonialismului şi neoeolo-
laborării pe diverse planuri bertate, independenţă, de plenare, unde au luat cu consecvenţă a principiilor nialismului.
între ţările participante. Pe reafirmării dorinţei celor mocraţie şi progres, pentru vîntul şefii delegaţiilor mai nealinierii, întăririi unită Paralel cu şedinţele ple
primul plan trebuie puse două ţări de a amplifica şi triumful cauzei socialismu multor state din Africa, A- ţii şi solidarităţii ţărilor nare, au continuat lucrări
eforturile consacrate cauzei intensifica dialogul politic, lui, al păcii şi cooperării sia. Europa şi America La nealiniate şi soluţionării pe le şi în cele două comitete
dezarmării — năzuinţă vi- conlucrarea pe multiple între popoare. tină, precum şi reprezen- cale politică, pe bază de — politic şi economic.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac la oficiile poştale, (actorii poştali şi difuzorii voluntari »o
2700 Deva i str Dr Petru Groza nr 35 Telefoane^ 11775. 11585. 12157 20708 din Întreprinderi şl Institutif o
TIPARUb i TiDoaraHa Deva «ir 73 Auancr nr 257 Costul anul abonamenti 24 le! (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (ud an)
-