Page 37 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 37
Viaţa întregii aşezări
Certeju de Sus gravitea
ză în jurul exploatării
miniere. Deci, ne-am fi
aşteptat ca şi in activi
tatea culturală mina să
aibă ponderea. Dar, di
rectorul căminului cul
tural, prof. Ion Vinţan,
aprecia că activitatea
culturală a exploatării
miniere se află în re
gres, că „are formaţii
proprii doar pe hîrtie“.
Iarna culturală
la sate
Posibilităţile
artistice ale
Dialog intre minerul Siniion Balea, de la sectorul III al
l.M. Lonea şi fiul său, Viorel Balea, care a preluat, ştafeta
muncii in subteran. Foto : M1RCEA JITEA comunei Certej
sînt mai mari
Şederii! forestier Baru—fruntaş
— Aşa stau lucrurile ?
— l-am întrebat pe to
pe întreprindere varăşul Valentin Poenar,
secretarul comitetului
în adunarea oamenilor muncii de la Sectorul fo de partid al E.M. Cer
restier de exploatare Baru, al I.F.E.T. Deva, s-au ana tej.
1981 II CIULI CALITĂŢII SI TFECiLNTEI lizat rezultatele obţinute în anul de curînd încheiat — Am prevăzut ca
şi s-au stabilit măsuri pentru îndeplinirea planului pe sarcină a activităţii
acest an. Printre altele, s-a subliniat faptul că toţi noastre constituirea a
indicatorii de plan au fost realizaţi şi depăşiţi, obţl-
Lo Jesotorio de mâlos© Pavo nîndu-se peste plan 5 657 000 lei la producţia globală, trei formaţii artistice :
brigadă, fanfară şi taraf.
5 800 000 lei la producţia marfă, 3 918 000 lei la pro Şi, desigur, realizăm şi
Sint necesare măsuri mal Serme ducţia netă, iar indicatorii la productivitatea muncii alte activităţi politico-
multe
educative,
dintre
.şi la export au fost realizaţi în procent de 110 la sută
şi respectiv 112 la sută. O preţioasă contribuţie Ia ele prin intermediul
pentru redresarea producţiei aceste realizări şi-au adus-o brigăzile conduse de Nutu staţiei de radioficare.
— Care e situaţia ce
Glodeanu, Gheorghe Petrovai, Ioan Visovan si Vasile lorlalte formaţii artisti
— Ştim că în anul 1980, ţii şi realizarea sarcinilor Leorde. ce din comună ?
>' -lizările Ţesătoriei de Convorbire cu din acest prim an al nou în cuvîntul lor, Eugen Petrovai, Aurel Făgaş, Se- — Ne-am înscris în
matase Deva nu s-au ridi ing. TRAIAN ŢÎRLEA, lui cincinal ? bastian Crăciun şi alţii au arătat că aceste realizări această ediţie a „Cîntă-
cat la nivelul real al po directorul Ţesătoriei — în adunările şi con puteau fi mai mari, printr-o mai bună organizare a rii României“ — ne spu
tenţialului de pricepere, de mătase Deva sfătuirile noastre din anul muncii şi prin valorificarea superioară a masei lem ne Ion Vinţan — cu 28
hărnicie şi dăruire al colec trecut şi mai recent în a-
tivului de aici. Din ce cau dunarea generală a oame noase din parchete. Ei s-au angajat să acţioneze mai VIORICA ROMAN
bine în anul acesta, să depăşească simţitor'planul.
ze, tovarăşe director ? nele materii prime şi colo nilor muncii pe întreprin
— Intr-adevăr, rezultate ranţi, de comenzile multi dere am dezbătut cu exi GH. GOSTIAN
le obţinute de noi în anul ple, diverse, schimbate de genţă şi responsabilitate (Continuare in pag. a 3-a)
1980 nu ne mulţumesc. Nu la o perioadă la alta, ale sarcinile, am adus în dez
am tăcut cît ar ti trebuit, beneficiarilor noştri. Toate batere neajunsurile, am a-
cit am fi putut. A fost, o acestea şi, în plus, lipsa doptat măsuri corespunză
spun cu regret, anul nos forţei de muncă necesare şi toare, ne-am asumat anga
tru cel mai slab din întreg frecvente defecţiuni ale u- jamente şi avem încredere
cincinalul 1976—1980. Cau nor utilaje principale — că lucrurile se vor îndrep
ze? Nu am muncit bi urmare a reparaţiilor slabe ta, că vom reuşi în acest
ne, asta-i cauza prin — au dereglat mersul nor an să obţinem rezultată Eroi anonimi ai zilelor noastre
cipală şi deloc scuza mal al activităţii, ne-au mai bune. Sîntem hotărîţi
bilă. Au existat deficien creat goluri în producţie. cu toţii să acţionăm ener şi stimaţi de întregul co de echipă la finisaj, ve
ţe în organizarea muncii, Măsurile pe care le-am luat gic, în spiritul orientărilor Dacă treci prin halele lectiv : Ion Benea, şef de nită în unitate cu peste
în respectarea tehnologiilor atunci clnd a fost posibil şi îndemnurilor secretaru Secţiei de mobilă Brad a echipă la sectorul maşini 20 de ani în urmă.
1P.L.
Deva,
şi-i
priveşti
de lucru, în continuitatea şi necesar, n-au putut com lui general al partidu pregătire, Ion Bocan, de
fluxurilor de producţie. Da pensa în totalitate timpul lui, tovarăşului Nicolae pe harnicii ei muncitori, — Unitatea noastră —
torate in primul rînd nouă, pierdut, nerealizările. Ceauşescu, date la recenta te impresionează în pri la sectorul presă, Gheor ne spune ea — s-a dez
dar influenţate şi de apro — Ce se întreprinde pen plenară a Consiliului Na mul* rînd calmul, price ghe Turca, de la montaj. voltat mult. De unde, cînd
vizionarea neritmică cu u- tru îmbunătăţirea activită ţional al Oamenilor Mun perea şi, îndemînarea cu Lucrează aici şi o femeie am venit eu aici, la lus
simplă — om de bază în
cii, să răspundem însufle- care lucrează. „îndemina- unitate — care prin ati truit lucram 9 femfei, a-
ţitoarei chemări adresate re de veritabili artizani“ tudine, comportare, fel de cum la finisaj sîntem 62 !
de Comitetul Politic Execu — eşti tentat să spui. Şi, O creştere edificatoare
aşa este ! Ceea ce fac ei, a fi, prin tot ceea ce pentru dezvoltarea secţiei.
tiv pentru îndeplinirea in în cea mai mare parte face este un exemplu
tegrală a Planului naţional manual, se poate foarte demn pentru celelalte DOINA COJOCARU
unic pe anul 1981, pe în bine compara cu migala muncitoare, pentru toţi
treg cincinalul 1981—1985. artizanului. în mina lor, ceilalţi. Este vorba de co
— Care sînt direcţiile lemnul îşi schimbă faţa, munista Elena Stana, şefă (Continuare în pag. a 3-a)
principale de acţiune în a- luciul devine oglindă,
cest sens la Ţesătoria de munca se transformă în
mătase Deva ? calitate. Iar calitatea mo
— în primul rînd, întă bilei de Brad este tot
rirea disciplinei tehnologi mai mult apreciată — atît
ce şi de producţie, educa pe piaţa internă cît şi
rea şi conştientizarea oame la export.
nilor. Apoi amintesc pre Este locul aici să in
ocupările pentru perfecţio- serăm cîteva cifre reve
latoare privind activita
Convorblre realizată de tea şi rezultatele secţiei:
DUMITRU GHEONEA în ultimii ani este mereu
fruntaşă pe întreprinde
Două dintre muncitoarele apreciate la Ţesătoria de mă
lase din Deva : Floarea Toraa şi Elisabeta Fiilop. re ; anul 1980 a fost în
(Continuare în pag. a 3-a) cheiat foarte bine, reali-
zîndu-se depăşiri la pro
ducţia netă — 114 la su
VOCAŢIE Şl DĂRUISE tă, globală — 114 la sută,
KCCENTE ÎN ZIARUL DE AZI : marfă — 112 la sută, mo
bilă — 108 la sută. Cu
grijire medicală alcnlă, aceleaşi rezultate bune a
l-au ajutat să se vindece fost încheiată şi luna ia
Sectorul V ele la l.M. destul de repede şi să re Pagina nuarie. „Aceasta, datorită
Lupeni trecea prin difi vină la mină. O vreme a oamenilor noştri pricepuţi
cultăţi. A ¡ost numii şei lucrai Ia compartimentul şi harnici, muncii * lor
dc scclor linărul inginer ele protecţia muncii, dar bunului demne“ — ne spunea şe
Cornel Rădulescu. Prin nu se simţea în apele sa ful secţiei, tovarăşul Ioan
dăruire exemplară şi con te. A cerut conducerii mi Poenar.
sultare permanentă cu oa nei să-l dea la sector. A gospodar Dintre toţi cei harnici,
menii din subordine, prin ¡ost înţeles şi de la 1 no numim astăzi doar pe Viorel Crişan, unul dintre fruntaşii secţiei de mobilă. Brad
mobilizarea Întregului co iembrie 1980 este şeful ciţiva veterani, apreciaţi a I.P.L. Deva, îşi realizează lună de lună sarcinile dc plan.
Foto: VIRGIL ONOIU
lectiv de către organizata sectorului 1 la I.M. Lu
de partid, lucrurile s-au peni.
îndreptat şi în anii 1978 Colectivul sectorului I
*
şi 1979 scclorul V s-a si- a încheiat anul trecut, cu i refractare din localitate cît şi comuna Baia dc Criş, condu au încheiat contracte pentru ^
Itial înlre colectivele frun un spor de producţie de pentru constructorii ce vor să de prof. Viorica -Florea, livrarea de lapte se numă- g
taşe ale minei Lupeni. 1 498 tone. in luna ianua I lucra la extinderea ei. s-a fntîlnit cu cetăţenii din ră Maria Toplicean — 3 000 J
In marile 1980, un stu rie a.c., planul a iost de * satul Lunca. Membrii brigă 1, Grigore Toma — 1 000 1, V
pid accident, soldat cu păşit cu 928 tone, iar în H LAPTE LA FONDUL DE zii, prof. M. Lăzăruţ, M. Cris-
STAT. Prin buna furajare şi tea, R. Farc.aş şi asistenta Nicolae Orişa — 701) 1, Ele- 8
iracturarca piciorului sting, prima decadă din februa | K CONSTRUCŢII. Au înce- îngrijire a animalelor, C.A.P. medicală Viorica Vasiu, au na Jelei — 700 1, Elvira Boji J
l-a scos din circuitul căr rie cu aproape 500 tone. I put primele construcţii din Ostrov realizează producţii prezentat în faţa sătenilor — 700 1. (Vasilo Grigoraş, |
civic
viitorul
centru
bunelui pe inginerul Cor Iată un caz de înaltă v munei Baru. Aici vor li ridi- al co- sporite de lapte. Din canti probleme de larg interes din corespondent). «.
nel Rădulescu. Mulţi. i-au conştiinţă socialistă, de catc un bloc cu 27 de apar tatea obţinută la unitatea li domeniile biologiei, fizicii,
zilnic
vrează
fondul
dc
prevăzut c-a terminal-o dăruire, un caz care dă i tamente, un cămin de nefa- stat în medie 480 litri lapte. medicinii şi literaturii.
-cu abatajul de cărbune. mai multă strălucire pro * milişti cu 60 dc locuri, o
Dar voinţa sa extraordi fesiei de miner. | cantină pentru oamenii mun- m LA SFAT CU CETĂŢE 83 CONTRACTE. Intre frun
nară, completată de o în- DAN VRiNCEANU J cii de la fabrica de produse NII. Brigada ştiinţifică din taşii comunei Ghelari care
