Page 38 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 38
î. •
DRUMUL SOCIALISMUL! 1
,t ■ âlVUUlMw. ,. Im «****.> A.:l*
. » r n w A'<r»v!<i:i»i«(U,'/>/A<v/b.Ma>*on!iM.uuMMiuuu.Vj!' rT»jri)rr-«-|ir<Hf «»i»rmTin«iini m n» «nim i «rwio l i v y ' - - - i t <»waiWiii»m)ir/u«Bf<r<i
&r,
13
9,00 '
11,00 I
c
11,55
„Autoconducerea şi autogestiunea trebuie toate comunele, precum şi în oraşe, în aşa fel IB, 00 1
să se manifeste prin organizarea activităţii îneît fiecare metru pătrat de pămînt să fie Noile prefuri de contractare— 1G,05 !
în aşa iei incit fiecare judeţ să-şi asigure în cultivat, să producă, indiferent cine este de IC, *15
întregime necesarul de consum, livrînd în a- ţinător al pământului. Să nu uităm niciodată stimulent puternic pentru
celaşi timp tot ceea ce este stabilit pentru că pămîntul, indiferent de proprietate, este 17,25
18,35
fondul de stat. Aceasta presupune o organizare bun al Întregii naţiuni, al întregului popor, că Crescătorii de. animale
exemplară a muncii în agricultură, în toate ei trebuie să asigure hrana şi dezvoltarea so 19,00
unităţile agricole de stat şi cooperatiste, in cietăţii noastre". Incepînd eu data de 1 ianuarie. — în conformitate 19.20
19,35
cu prevederile Legii privind actualizarea şi îmbunătă 20.20
NICOLAE CEAUŞESCU ţirea corelării pe principii economice a preţurilor de
producţie, de contractare şi achiziţii — au fost apro 21,20
bate şi au intrat în vigoare noile preţuri stabilite
prin Decretul Consiliului de Stat nr. 393 din decem
Să nu lăsăm necuîtivată Pe anul trecut, execu dresarea economico-finan- brie 1980. Astăzi prezentăm în continuare, pentru pro 22,20
ţia bugetară a comunei eiară a C.A.P. Cum se vor ducătorii individuali, preţurile de contractare şi achi
aceste
nici o paimă de pămînf Baia de Criş s-a încheiat realiza economiei deziderate ziţii la alte grupe de greutate şi calitate, la specia
cu o dotaţie de la bugetul ale
comunei,
bovine.
judeţean de 3 868 500 lei. ne spune tovarăşul Aron m:
La .şedinţa de lucru pe 16 500 kg/ha, iar la fin us Admiţând însă — ceea ce Medrea, primarul comu grupa b, —viţei si diopx
probleme de agricultură cat 4 000—4 200 kg/ha. Am e un adevăr — că finan nei. TINERET BOVIN Preţ de contractare Radii
de la Braşov, tovarăşul folosit, de asemenea, amen ţarea procesului de învă — La nivelul consiliu PENTRU CREŞTERE şi achiziţii prese
diiloi
Nicolae Ceauşescu, secreta damente pentru corectarea ţământ şi întreţinerea co lui popular vom organi ŞI INGRASARE lei/kg viu 9.05 1
lor ;
rul general al partidului, acidităţii solului, iar îngră- piilor de Ia Casa de copii, za o secţie proprie de 10.05
ne-a cerut să folosim în şămintele chimice le-am a- aflată pe teritoriul comu prestări în construcţii, o Piuă la 60 kg viu contract autojj
mod chibzuit fondul fun plicat in funcţie de carta nei nu poate fi pusă în secţie de fabricat var ; — calitatea I achiziţii cerc
16
ciar, să nu lăsăm neculti rea agrochimieă, o dată la sarcina sa, rezultă că la vor fi dezvoltate secţiile — calitatea a Il-a 15 16 zicîL 1
15
doric
vată nici o palmă de pă- doi ani, eliminînd complet veniturile din efort pro- de olărit si de mobilă ale 60—100 kg viu ştiri
mînţ. Acţionînd în spiritul azotatul de amoniu, în lo — calitatea I 14 14 radio
hotăririlor partidului şi sta cul căruia am administrat Comuna poale să-şi — calitatea a ll-a 13 13 ştiri
la :
tului privind folosirea fon nitrocalear. Am executat Pînă la 100 kg viu 12,15
dului funciar, am executat lucrări ameliorative pen — calitatea I 20 Iui n
lucrări de desecare pe o tru punerea în valoare a echilibreze singură bugetul — calitatea a II-a 18 20 3 ; 1
18
suprafaţă de 182 ha teren unor suprafeţe mai slab 101—150 kg viu 1G,00
tcce
arabil şi 98 ha fineţe na productive (28 ha), precum — calitatea I 1-1 nic&
14
turale. Aceste suprafeţe, şi pentru extinderea supra de venituri şi cheltuieli — calitatea a il-a 12,50 ' 12,50 cultu
scoase de sub efectul exce feţelor irigate. Acţiunile pc 151—220 kg viu lare :
lui ;
sului de umiditate, ne-au care le întreprindem pen — calitatea 1 11 11 17.05
asigurat, în condiţiile zo tru buna gospodărire a pă- priu nu s-au realizat cooperativei „Moţul“; coo — calitatea a II-a 10 10 17,25
nei noastre de deal, abţine mîntului au drept scop ob 131 900 lei. Să judecăm peraţia de consum va des — sub calitatea a II-a 9 9 patri
zical
deci lucrurile pornind de chide o secţie de prefa
rea unor producţii mult su ţinerea de producţii mari 221—300 kg viu Aten<
perioare celor anterioare. şi cu cheltuieli eît mai aici şi de la faptul că pe bricate din beton. Cit — calitatea I 12 12 20,30
La grîu am realizat’2 800— reduse. anul 1981 la bugetul de despre redresarea econo — calitatea a II-a 11 11 ţific
21.05
3 000 k.g/ha, la porumb LUCIAN SAMOILESCU venituri comuna trebuie mică a C.A.P., aceasta se — sub calitatea a II-a 10 10 O zi
am realizat "2 900—3 400 preşedinte şi inginer şef să contribuie prin efort va realiza prin crearea terii
kg/ha, la cartofi peste ol C.A.P. Sibişel propriu .cu 2 574 000 lei. unor activităţi de pres GRUPA C. BOVINE Non
Este posibil acest lucru ? tări : în construcţii, pen ADULTE
Cele ce urmează ne con tru tăiat şi fasonat lemn, EW
ving că este posibilă chiar de producere a unor bu — calitatea 1 15 14,50 n
diminuarea dotaţiei de la nuri de consum — între — calitatea a ll-a 13 12,50
bugetul statului pentru care cite o plăcintărie la •— sub calitatea a II-a 9 8,50
DE
finanţarea altor acţiuni Baia de Criş şi Ţebea —, GRUPA D. şi ai
în comună. de fabricat var, de ex TINERET BUJBALIN ra c
Ce are, deocamdată, co ploatat produse de balas NED
Stra<
muna la dispoziţie pentru tieră. Pînă la 100 kg viu 13 13 gistr
a păşi cu curaj în aceas — Sint aici citeva pa 101—150 kg viu UI tir
tă direcţie ? Are eîteva ralelisme cu cooperaţia. — calitatea I 10 !) — s
rui)
resurse identificate de cu- — Nu dăunează cu ni — calitatea a IÎ-a 9 8 (Uni
rînd şi care vor fi folo mic. Cererea e atit de — sub calitatea a Il-a 6,50 5,50 bric)
site în acest an, ca : im mare incit nici un produs drag
pub!
pozitarea tuturor meseria nu va rămîne nevlndut. In afară de aceste preţuri, producătorii individuali pilii
şilor din teritoriu, asimi Soluţii de echilibrare a beneficiază şi de prime pentru animalele livrate în (Cui
cuţa
larea în buget, ca venit, bugetului de venituri, raport cu greutatea lor. Astfel, pentru fiecare viţel ceai.
a impozitului pe retribu deci, sînt. Cu cît vor fi obţinut in gospodăria personală şi contractat cu sta misii
ţie aferent personalului puse în aplicare mai re tul, livrat la greutatea de peste 150 kg viu, prevăzut rese)
încadrat la secţia din pede, cu atit mai bine, în la litera A şi B, producătorii individuali primesc o în p
LA :
Căraci a minei Ţebea. primul rînd pentru viito primă de 300 lei. De asemenea, pentru tineretul în resc]
Dar sursa mare de veni rul comunei. Şi ol se a- greutate de peste 150 kg viu, livrat în perioada 1 no divir
turi pentru bugetul co rată promiţător. iembrie— 30 aprilie, la calitatea I şi a II-a se acor CAN
Pentru producere dc legume iu. spaţii protejate, prezen munei o constituie dezvol dă un spor de 0,50 lei/kg viu peste preţurile de con vecii
BRA
tăm cititorilor, în desenul de mai '„-»s, un nou tip de solar tarea micii industrii, re- ION CIOCLE1 roşie
<îe curte, care se construieşte după plantarea legumelor. tractare prevăzute ia litera A şi B. meii
Desenul reprezintă un adăpost tip tunel jos, construit ru!)
din trei rînduri de ţăruşi din lemn şi sîrmă, care se acoperă (Pat
eu folie de polietilenă. Vodi
I-II
Ne producem singuri răsadurile de care avem nevoie de r
BAI
Legumicultura — între fradifie Ferma legumicolă nr. 1 de către tovarăşul Nicolae produc legume, să fie pro producem un răsad viguros ios i
Iar)
priir
a C.A.P. Deva cultivă în Ceauşescu, secretarul gene dus cu forţe proprii. pe care îi călim .şi ii putem- na c
şi modernizare acest an o suprafaţă do 100 ral al partidului, la şedinţa — Ne producem singuri planta în perioadele opti râ) ;
Uliii*
ha cu varză, gulioare, to de lucru pe probleme de răsadurile de care avem me. bis ti
— Sint sigură că nu gre — Adevărul este — o mate, ardei, vinete, cono agricultură de la Braşov, nevoie — spunea interlocu Lucrătorii fermei au şi şui)
şesc cînd spun că la Do- spun fără falsă modestie pidă şi alte legume. într-o pentru evitarea unor chel toarea noastră — adică 4,2 trecut la acţiune pentru (Lull
gost»
bra în fiecare gospodărie — că mă mîndresc cu so convorbire cu inginera tuieli care ar greva venitu milioane fire. In acest fel materializarea hotărîrii. Au
se cultivă legume — afir- larul în suprafaţă de circa Georgeta Vlad, şeful ■ fer rile fermei şi ale coopera evităm cheltuirea unei su fost amenajaţi primii 700
ma Eugenia Lazăr, vicepre 50 ari. Ţin minte că, atunci tivei, cîştigurile cooperato
şedinte al biroului execu cînd l-am construit, cu vreo mei', privind autogospodări- rilor. în acest scop s-a me de peste o jumătate de mp pentru producerea a
tiv al consiliului popular. trei ani în urmă, unii ve rea, am reţinut că aici se hotărît ca tot răsadul de milion de lei, cît ar fi cos 300 mii fire varză timpurie
cini au rîs, cică irosesc acţionează în spiritul sarci care are nevoie ferma pen tat răsadurile dacă erau şi 200 mii fire gulioare, ca Re
Iată fapte ce întăresc a- 11 f
firmaţiile interlocutoarei bani cu o treabă ce nu e nilor si indicaţiilor date tru cele 80 ha pe care se cumpărate. In acelaşi timp re se vor cultiva pe 5 şi Ex
noastre. Ioan Şindea, Lu- bună la nimic. Le-am do respectiv 2 hectare. Primii 14, 1
gojan Cosma, primul — vedit chiar în anul acela 200 mp au şi fost însămîn- Ex
brigadier la C.A.P., al doi că au rîs degeaba. Le-am ţaţi, iar pînă la sfîrşitul 45, ’
arătat legumele obţinute în Fo
lea — muncitor la tîmplă- solar, încă din luna mar săptămînii se va încheia ici.
ria din Dobra, realizează tie. Aşa că ,s-a adeverit semănatul pe toată supra
producţii mari de varză, proverbul cu. cine rîde la faţa. în continuare se pre
cartofi, ceapă etc., ca şi urmă... I-am chemat pe ve gătesc paturi calde nece
consătenii lor, Wagner Gus- cini să le arăt ce-am rea sare pentru producerea ră
tav, Maria Barna, Nicolae lizat şi ce se poate obţine
Ti
Iuga din Lăpuşnic, care-şi intr-un solar. Au venit sadurilor de ardei (1 mi 12 f
acoperă în întregime ne mulţi, s-au minunat, mi-au lion fire) şi vinete (200 mii se >
voile familiei. Cultivarea aprobat iniţiativa, le-am fire), cu care se vor planta iii »
slab
legumelor a intrat şi în dat tot felul de sfaturi, dar 10 şi, respectiv, 4 hectăre. iran
preocupările intelectualilor. acţiunea' — deşi este de Se mai cultivă 6 ha cu tul
Rozalia Coşoveanu, direc mare actualitate — nu se roşii, 10 ha cu varză de inte
toarea căminului cultural, aplică încă după posibili toamnă, varză roşie pe 5 din
ne spune : tăţi, în comună, dacă exis ha, conopidă pe 8 ha. A- per:
prir
— Am, un lot de teren tă, după ştiinţa mea, 5-6 eum se lucrează de zor la de,
şi o bună parte din timpul' solarii. pregătirea paturilor calde şi 7
ceai
liber de care dispun — nu Faptul cel mai evident şi la însămînţări, precum P<
prea mult, e adevărat — este deci necesitatea de a rie
mi-1 petrec aici. în anul se milita mai consecvent şi la fertilizai-ea terenului nua
Cer
trecut am cultivat în gră ca tradiţia existentă în cu îngrăşăminte organice. P<
dină toate sortimentele de Dobra în legumicultura să Formaţia condusă de ing. va
nor*
legume şi n-am cumpărat fie extinsă prin solarii — Mircea Savonea a fertilizat slat
de la piaţă nici o coadă de cale sigură prin care ori .15 ha cu 40 tone gunoi/ha inte
ceapă. cine poate obţine producţii şi acţiunea continuă. din
In fotografie : Echipa de la grădină, condusă de Victoria Alba. luerind la amena (Me
Brigadierul Ioan Şindea. timpurii jarea paturilor calde pentru producerea răsadului de varză timpurie şi gulioare. Al.
ne-a spus : TRAIAN BONDOR N. BADIU
