Page 4 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 4
Paa. 4 DRUM UT. SOCIALISMULUI NR. 7 227 ® DUMINICĂ, Í FEBRUARIE 1981
«se
Tovarăşul Icolae Ceauş«« i sosit Sesiune de comunicări ştiinţifice
ieri ia Timişoara pentru o nouă Cercul de studii interdisciplinare — cadru de
siire ia nivel înalt româno-iugoslavă afirmare a preocupărilor ştîinfifice htuedoreus
Astăzi, când problemele Vineri, activitatea cercu cizate. Să ştiţi că tot astfel
(Urmară din pag. I) nelor locale de partid şi iugoslavă, faţă de caracte care se ivesc sînt tot mat lui, care are ioc o dată pe s-a născut şi cibernetica.
de stat. rul rodnic al acestui nou complexe, rezolvarea lor so- lună, s-a desfăşurat sub Chiar dacă cercul lxunedo-
Numeroşi oameni ai dialog consacrat dezvoltă licitînd participarea unor forma unei sesiuni de co rean nu va atinge astfel
La plecarea din Bucu muncii aflaţi la aeroport rii şi aprofundării în con specialişti din domenii di municări ştiinţifice la care de performanţe, e oricum
reşti, pe aeroportul Oto- fac o entuziastă primire tinuare a legăturilor de ferite, crearea unui cerc au participat, pe lingă bine că au cîştigat un ca
peni, tovarăşul Nicolae secretarului general al prietenie, solidaritate şi de studii interdisciplinare membrii săi, invitaţi din dru de afirmare preocupă
Ceau.şescu a fost salutat de partidului. Ei aclamă în colaborare dintre partidele, este salutară. în munici centrele universitare Cluj- rile ştiinţifice din locali
tovarăşi din conducerea de delung dînd glas bucuriei ţările şi popoarele noastre, piul Hunedoara s-a simţit Napoca, Craiova şi Petro tate.
partid şi de stat. de a avea din nou, la scurt lărgirii şi întăririi acestor nevoia înfiinţării unui ast şani. în intenţia organiza La sesiune au mai par
La sosirea pe aeroportul timp, în mijlocul lor pe raporturi tradiţionale în fel de cerc în cadrul uni torilor, această sesiune a ticipat ca invitaţi prof. u-
Timişoara, secretarul gene conducătorul iubit al parti folosul şi spre binele ce versităţii cultural-ştiinţifi- fost gîndită ca un schimb niv. dr. Nicolae Novac, de
ral al partidului a fost în dului si statului nostru. lor două state socialiste ce de pe lingă casa de cul de experienţă, care prin la Universitatea din Cra
tâmpinat de primul secre Timişorenii şi-au manifes vecine, al progresului şi tură, şi pentru că existau prezenţa personalităţilor in iova, care a • pus in discu
tar al Comitetului jude tat în acelaşi timp satis prosperităţii lor, în intere oameni cu preocupări şti vitate să constituie un mo ţie noi aspecte privind ori
ţean Timiş al P.C.R., de facţia faţă de noua întîl- sul cauzei generale a pă inţifice. înfiinţarea cercu del pentru activitatea vii ginalitatea umanismului
¿îţi reprezentanţi ai orga- nire la nivel înalt româno- cii si socialismului. 0 lui după modelul celui din toare a cercului. Prof. u- românesc, şi lector univ.
Bucureşti, care funcţionea niv. dr. Ion Irimie, de la Ion Uifăleanu, de la Insti
ză pe lingă Asociaţia oa Universitatea din Cluj-Na- tutul de mine Petroşani cu
poca — prezent la lucră
Chemări menilor de ştiinţă din rile sesiunii cu o comuni lucrarea „Dimensiunea u-
R.S.R. a creat cadrul des
autoconducerii“.
tone mai mult decit se pre făşurării unei activităţi care foarte interesantă! mană a Nicolae Novac
Profesorul
văzuse în luna noiembrie a ia întrecer® comune celor 31 de mem „Informaţia şi rolul ei în considera cercurile inter
anului precedent. Consiliul bri : medici, ingineri, ma cunoaştere“ — vede rostul disciplinare ca fiind de
Naţional al Griului, cu se Au mai adresat chemări tematicieni, biologi, chi- unui asemenea cerc atît viitor, rezultatele cercetări
diul la Londra, care a pu la întrecere socialistă pe mişti, istorici, activişti cul prin efectele sale informa lor întreprinse de acestea,
IU in cadrul dezbaterilor blicat aceste date, a arătat anul 1981 : turali. ţionale, cit şi de altă natu fiind ferite de exagerări
Consiliului de Securitate, că, în pofida acestei recol Aflat în primul an de ră. întrucât există mai multe
reunit la cererea grupului te destul de mari, stocurile — Combinatul de prelu activitate, cercul hunedo- — Asemenea cercuri pot chei de control asupra lor.
statelor africane pentru a principalilor producători au crare a lemnului Oradea, rean şi-a propus, după cum avea o eficienţă strict in După lucrările in plen, cînd
examina problema namibia- scăzut în mod sensibil pen către toate întreprinderile ne mărturisea tovarăşul Ni formaţională, prin familia pe lingă invitaţi au mai
nă, regimul rasist stid-afri- tru sezonul 1980—1981. Re de exploatare şi transpor colae Vintilă, rectorul uni rizarea membrilor lor cu prezentat comunicări lector
can a fost din nou condam coltele de grîu au fost di turi forestiere, ■ de prelu versităţii cultural-ştiinţifi- noţiuni din alte domenii. univ. dr. Nicolae Vintilă şi
nat pentru subminarea pla ferenţiate pentru diverse re crare a lemnului, de hîrtie ce, secretarul ştiinţific al Aceasta presupune specia profesorul Victor Isac, ca
nului O.N.U, privind acce giuni ole lumii în funcţie şi celuloză ; cercului, ca după o primă lişti foarte buni, dar şi cu re a definit interdisciplina-
sul la independenţă al Na de condiţiile de climă. perioadă de cunoaştere a deschidere spre alţii. Mai ritatea ca rezultantă a in
mibiei şi pentru faptul că a — întreprinderea pentru colectivului, cînd activita înseamnă şi depăşirea u-- teracţiunii ştiinţelor, sesh
provocat eşecul conferinţei Guilermo Ungo, pre- , industrializarea sfeclei de tea s-a axat mai ales pe nei izolări, a unei închideri nea a continuat în cădi ^
de la Geneva. şedinţele Comitetului Exe- , zahăr Luduş, judeţul Mu comunicări şt mai puţin pe în sine, a specializării în celor două secţiuni : forma
cutiv Naţional al Frontului i reş, către toate întreprin cercetare, să se treacă la guste, nevoia justificată a rea şi dezvoltarea conştiin
¡y întruniţi vineri Ici Vie- Revoluţionar Democratic, a- \ derile din industria ali rezolvarea unor probleme interferării disciplinelor. ţei socialiste şi, cea de-a
na, miniştrii de finanţe ai lianţă a organizaţiilor po- ^ mentară de interes practic. Astfel, Celelalte efecte pozitive doua, probleme actuale în
ţârilor membre ale O.P.E.C. litice, sindicale şi profesio — întreprinderea poli un colectiv complex format depind de probleme. în viziunea interdisciplinară.
au stabilit ca în anul 1981 nale din Salvador care se ) grafică „Banat“ Timişoara, din ingineri, economişti, ce sens ? De priza unei Lucrările prezentate în ca
să acorde un ajutor finan opun Juntei de guvernămînt ţ către toate întreprinderile psihologi, a realizat o lu probleme la realitate, la drul celor două secţiuni
ciar de 500 milioane de din ţară, a declarat că • poligrafice ; crare de cercetare privind efectele ei socio-umane. E- s-au remarcat atît prin di
dolari ţârilor în curs de dez forţele insurgente populare ' forţa de muncă la I.M.H., fectele pozitive ţin şi de versitatea temelor tratate,
voltare neproducătoare de vor continua lupta sub toa- ^ — Inspectoratul silvic ju iar în prezent se lucrează cei care organizează aceas prin actualitatea şi prin
petrol, faţă de 260 milioa te formele posibile. El a ' deţean Suceava, către toa Ia o temă similară pentru tă activitate, de existenţa concretizarea lor în măsuri
ne de dolari în 1980. Tot anunţat că Frontul Revolu- J te inspectoratele silvice cele două unităţi de indus unei minţi cît de cit sin practice cît şi prin ţinuta
odată, s-a hotărît ca în ţionar Democratic continuă \ judeţene ; trie uşoară hunedorene — tetice şi coordonatoare. riguros ştiinţifică a reali
1982 acest ajutor să se ri pregătirile în vederea de- fabricile de tricotaje şi în — Deci consideraţi aces zării lor.
dice la 700 milioane de do clanşării celei de-a doua — Direcţia judeţeană de călţăminte* Dar marea am te cercuri utile ?
lari. etape a ofensivei generale 1 poştă şi telecomunicaţii Al biţie a cercului interdisci — Da. în condiţiile pre VIORICA ROMAN
împotriva Juntei militare de V ba, către toate unităţile de plinar din Hunedoara este
Producţia mondială de guvernămînt. poştă şi telecomunicaţii; abordarea şi rezolvarea, cu
grîu a fost in cursul anu — Grupul întreprinderi sprijinul unor cadre dc j
lui trecut de 444 milioane lor de gospodărie comunală specialitate din centrul u- - GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR
tone metrice, cu 6 milioa şi locativă al judeţului niversilar Timişoara, a u- S DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
ne tone mai puţin decit în Cluj, către toate unităţile nei probleme importante ,
1978, dar cu 11 milioane Şl LOCATIVĂ
de gospodărie comunală şi pentru municipiu — pro- jj
locativă din ţară. lecţia împotriva poluării. *
SECŢIA APĂ, CANAL, TERMOFICARE
Aduce la cunoştinţa consumatorilor de.
Í
din municipiul Deva şi oraşul Simeria că în
data de 3 februarie 1981 se sistează apa între
(2 cuv.j; 11. Gheaţă (reg.)
, „Gheţuri“ sută!; 4. Pojghiţă de gheaţă — „Gheţarul...“, denumire Auzi, Aa; 5. Circa, Tb, G; orele 8,00 — 15,00 pentru lucrări Ia Barajul
6. A, Ai, T, Avo; 7. Tac,
— Prins în colţ! — Pune în
mişcare gheţarii; 5. Ami dată de exploratorul polar Baston; 8. Universali; 9. Ro, Criseni.
ORIZONTAL : 1. Zboară ral rus, eroul „Bătăliei de norvegian R., Amundsen, Aru, las; 10. Adolescent.
pe luciul gheţii — Cel de pe gheaţă“ — Fac excep ultimului gheţar din drumul
gheaţă, poartă denumirea ţii; 6. Vîrfuri de gheaţa — său spre Polul Sud (neart.). MAT ÎN TREI MUTĂRI Popa Ioan, eliberată de
de aisfild; 2. îşi pierde e- Vas cu gheaţă pentru ră DICŢIONAR : Boar, Pna, I.I.C. Deva. O declar nu
chilibrul — Drumuri; 3. Re cirea băuturilor; 7. „Doi... Emel, Not, Sgr. Controlul poziţiei. Alb : lă. (142)
gizor olandez de film, au pe un sloi de'gheaţă“, vo SCHIMB DE LOCUINŢĂ
torul filmului „Deşertul de lum de Jules Verne — A- GRAEF IOSIF Re8, De3, Nf3, p.b4.
gheaţă“ (Joris) — Final de re fini; 8. Societatea de Cercul rebusist „Dacia" VÎNZARl © Schimb apartament
chiciură !; 4. Oraş în Fran Hunedoara Negru : Rc4, p.bă, b6. © Vînd dormitor tip două camere^ confort I
ţa — Dezgheţat; 5. în pra Ştiinţe Biologice (abr.) — Sovata, preţ convenabil. Deva, B-dul Kogălnicea-
gul nopţii ! — Karl Beldi- Urme de gheţari ! — Ploaie REZOLVAREA Deva, telefon 28106. nu, cu garsonieră confort
mann— îngrijitor de vite în toi !; 9. Ion Chirescu — REZOLVAREA PROBLEMEI & Vînd apartament două I, etaj I sau II. Informa
(reg.); 6. Gheţuri nesfîrsite A transforma gheaţa în CAREULUI DIN NR. 7215 : camere, confort sporit. ţii telefon 14186. (166)
(sing.) — Tip de fibră sin apă — Gheţuri (jud. Al DIN NR. 7215 : 1. Dc6 — c3 U — oriunde j Deva, Emineşcu, bloc C 2, © Schimb apartament
tetică (abr. uz.); 7. Rîu în ba); 10. întindere de apă scara B, etaj IV, aparta două camere Craiova cu
U.R.S.S. — Una din carac care în ianuarie 401 e.n. 1. Capodopera; 2. Avar, 2. Td4 — cl6 sau d8 + mat I ment 28, telefon 20126, o- similar Deva. Telefon
teristicile gheţii; 8. Notiţă a fost complet îngheţată Biban; 3. Restaurant; 4. Ir, rele 17—21. 941/75096 Craiova. (168)
luată pe jumătate ! — A- © Vînd saxafon Sopran
leargă pe gheaţă fără pa Weltklang, nou. Arad, te DIVERSE
tine (pl.î — în radă !; 9. lefon 966/31239 Arad. (148) ® Cu prilejul zilei de
Gheţar, pe sfîrşite I — A- © Vînd taragot „Slo- naştere urez si pe această
notimoul gheţii artificiale vvasser“. Deva, telefon cale marnei mele, Ileana
— Siglă pentru constelaţia 15524. (161) Buzaş, la mulţi ani şi
Săgetătorul: 10. Peşteră în ® Vînd Dacia 1100 tam multă fericire ! Zoly. (167)
Munţii Apuseni, care adă ponată, 56 000 km rujaţi.
posteşte un gheţar ; 11. Deva, telefon 17150. orele DECES
Semn al culturii — Asalt. 17—20. (159)
VERTICAL: 1. Scriitor şi © Vînd Moskvici 408, © Aducem un ultim
folclorist român (1796— patru faruri, stare bună. omagiu celui smuls a-
1854); Spărgător de ghea Deva. telefon 11102. (165) tît de brutal din via
ţă sovietic; 2. Ţinut cu PIERDERI ţă. minunatul om şi
gheţuri eterne — Animal prieten ing.
care trăieşte în gheţurile © Pierdut dovadă nr, MARIUS OANCA
polare: 3. Capăt dc ţurţur ! 2106 din 20 martie 1979 Familiile Horvath şi
~ Pictor francez (1840— pentru cantitatea de . 430 Grecu.
1926). autorul pînzei .Ru kg porumb, pe numele
perea gheţurilor“ — Sută la
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbi), Ion Cioclei, Tiberiu Isirote (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavei (redactor şef adjunct), Vasiîe Pâţan, Nicolae Tîrcob
K»
REDACŢIA SI ADMINISTRATA Abonamentele se fac Sa oîldiîe poştale, {actorii poştali şî difuzării voluntari
2r00 Devai str Dr Petru ©roza nr 35 Telsfrvim? >»795 il885 t2i>7. 20708 dla întreprinderi şî Institui!!. s
TIPAR»’!., • T’POCfrflfir. xtr nn Aoans* nr 2*7 Costul unui abonament: 24 tef (pe § îtmî), 48 tei (pe S luni), 98 le! (un an)