Page 42 - Drumul_socialismului_1981_02

Pag. 2 DRUMUL SOC 1ALlSMlÎU 1

(Urmare din pag. 1) CONFERINŢE PENTRU PÂRI DE SEAMA
Mimări generale ale oamenilor muncii Complexa! ele creştere şi
ŞI ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE DE SINDICAT îngrăşare a tineretului bo­
— Da. Au fost şi neajunsuri vin de la Bărăşti n-a îm­ “s#
plinit încă un an de ia pu­
Minerii de la Barza se angajează: în munca noastră. Am să în­ nerea în funcţiune, dar
mai... vizibile. Unele mani­ Autoritatea grupei sindicale stă despre activitatea ce se 16,00
cerc să le enumăr pe cele
16,05
face
aici
Vom extrage minereuri mai festări politico-educative ou desfăşoară aprecieri se pot pozitive. 16,30
cîteva
fost mai slab organizate, de în capacitatea de a dezbate La finele o anului trecut globa­ 18,25
s-a
18,35
realizat
producţie
multe, de calitate superioară aici o mai slabă aderenţă la lă de 1 294 000 lei, s-au li­
public (Deva, Hunedoara, U-
ricani, Turdaş, Vorţa, Pui, vrat celor 13 cooperative 18,50
din
agricole
asocia­
cadrul
Adunarea generală a oa­ loan Chinder — sînt mo­ Luncoiu de Jos, Brănişca ş.a.). şi soluţiona problemele ţiei 272 juninci gesţante, iar 18,00
19,20
menilor muncii de la I.M. bilizatoare. Ele presupun Numărul unor acţiuni care să întreprinderii de industria­
Barza a evidenţiat rezulta­ o nouă organizare a activi­ vină în sprijinul realizării sar­ Analizînd activitatea des­ pări trebuie să le fie sub­ lizare a cărnii 434 capete, 19,40
tele bune obţinute în 1980, tăţii noastre. Concret, este cinilor economice este încă făşurată, conferinţa orăşe­ ordonate toate acţiunile beneficiul obţinut fiind de 20,00
între care depăşirea pro­ vorba de extinderea meto­ mic în programele de activi­ nească a sindicatelor Că­ privitoare la organizarea 534 000 lei', cu o rată a ren­
tabilităţii de 25 la sută. La
ducţiei nete cu peste 13 delor de mare productivi­ tăţi ale caselor de cultură lan a pus un accent deo­ întrecerii socialiste, gene­ ora actuală complexul de
milioane lei, a producţiei tate cu Subetaje şi gol a- din Petroşani, Călan şi Hu­ sebit, pe necesitatea de­ ralizarea experienţei înain­ la Bărăşti — specializat pe 21,20
marfă cu 9,5 milioane Lei, bandonat la încă două pa­ nedoara, cluburilor din Vul­ plasării şi mai masive şi tate şi a iniţiativelor mun­ creşterea viţelelor pentru
iar a celei globale cu 15,7 nouri, întărirea disciplinei can şi Simeria, căminelor cul­ mai hotărite a întregii citoreşti, pregătirea şi per­ prăsilă — are în îngrijire
milioane lei. S-au extras la toate locurile de muncă, turale din Băcia, Ropoltu munci în grupele sindica­ fecţionarea cadrelor, îmbu­ 2 700 capete, iar animalele 21,30
peste plan 5170 tone mi­ buna aprovizionare cu ma­ Mare, Răchitova, Sintămăria- le, aşa cum a cerut în a- nătăţirea activităţii de sînt hrănite şi îngrijite cu
multă atenţie.
nereu, s-au prelucrat alte teriale, maşini şi utilaje Orlea, Vata de Jos, Vălişoa- tîtea rînduri secretarul ge­ creaţie tehnico-ştiinţifică,
începutul
Sigur.
2 690 tone minereu, s-au e- corespunzătoare“. ra, Lăpuglu de Jos, Vorţa, neral al partidului, tova­ întărirea ordinii şi disci­ ţii la complex n-a fost activită­
xecutat piese de schimb în Turdaş, Orăştioara de Sus. răşul Nicolae Ceauşescu. plinei în producţie.
valoare de 7,7 milioane lei, In intervenţiile lor. Do­ La Geoagiu, Densuş, Pui, Do- In darea de seamă, ca Un alt grup de proble­
recondiţionări de 1,3 mili­ rin Buliga, Florea Tudo- bra, ilia, Brănişca, Gurasada şi în cuvîntul unor parti­ me larg dezbătut are în Deşi la început
oane lei, s-au obţinut im­ ran, Nicolae Tomeseu, Pe­ cipanţi, s-a subliniat că vedere preocuparea orga­
portante economii de ma­ tru Stanciu, Demetrius Po- este necesar să se pună un nizaţiilor sindicale pentru
Bl
teriale. combustibili, ener­ pescu, Ottmar Kheill, au accent mai mare pe ridi­ ridicarea la un nivel mai de drum dioj
între­
carea
gie. apreciat că este planul realizabil. Dezideratul major rolului si autorităţii înalt a calităţii vieţii oa­ Rad
prinderii
în cadrul adunării gene­ Trebuie însă să se acţio­ grupelor sindicale, astfel menilor muncii. Darea de preş
diil<
rale oamenii muncii au neze mai responsabil in di­ incit adunările acestora să seamă, ca şi o bună parte Un colectiv 9,05
criticat, în acelaşi timp o al activităţii se constituie în adevărate a vorbitorilor, s-au referit, lor
seamă de lipsuri şi neajun­ recţia asigurării pieselor sesiuni deschise, perma­ în acest context, la îmbu­ 10,0;
pop
suri care, înlăturate, pu­ de schimb, desfacerii rit­ nente ale oamenilor mun­ nătăţirea condiţiilor de lu­ crescători viat;
teau să ducă la un bilanţ mice a minereurilor (ame­ cultural-educative cii, cadru organizat, viu şi cru, respectarea normelor siv
şi mai bogat şi au hotărît najarea unor boxe în de­ angajant în care muncito­ de tehnică a securităţii ştiri
ce :
să muncească mai bine, pozitul tranzit), aprovizio­ rii să dezbată si să hotă­ muncii, asigurarea condi­ de animale dio-
lansînd mobilizatoare che­ nării cu elemente de trac­ rască asupra problemelor ţiilor de locuit, îmbunătă­ ştiri
mări la întrecere între ţiune pentru locomotivele se acţionează slab pentru care privesc producţia şi ţirea asistenţei şi sanitare, a folc
rul
aprovizionării
servirii
sectoare, cu angajamente do mină tip „Barza“, re­ antrenarea tuturor intelectua­ calitatea vieţii. se afirmă 1 la
faptul
concrete. zolvării operative a tutu­ lilor satelor la activitatea de că Meritoriu este şi s-au şi populaţiei, a activităţii e- 16,01
ducaţionale,
amplificarea
conferinţă
în
' ..Sarcinile şi angajamen­ ror problemelor apărute. educaţie şi cultural-artistică. conturat cu claritate direc­ activităţii de educaţie fizi­ ord<
Pre:
tele pe care ni le-am luat în bibliotecile rurale din Bo- ţiile concrete în care gru­ că, turism şi agrement etc. scutit de se unele neca .cS, re
Utilajele
delectau
— arăta în cuvîntul său L. CRISAN şorod, Baru, Baniţa, Toteşti, pele sindicale trebuie spri­ Conchizînd că atît con­ iar faptul că popularea med
Turdaş, Bretea Română, O- siliul orăşenesc cît .şi co­ complexului s-a făcut re­ 17,45
ştiri
răştioara, Uricani, Cîmpu lui jinite şi îndrumate. Un
grup problematic de primă mitetele de sindicat din pede, n-a permis preluarea diot
Neag indicele de lectură se însemnătate îl reprezintă unităţi trebuie să asigure cu exigenţă a animalelor. seri:
menţine incă la un nivel scă­ mobilizarea colectivelor, în o îndrumare mai consis­ Colectivul complexului — 20.01
Alic
comuniştii
şi
cu
zut. Unele acţiuni ale Cen­ special de la întreprinde­ tentă a activităţii verigilor în frunte cu pricepere dc Cad
coordonat
trului de librării Deva au fost rea „Victoria“, şi mai preg­ de bază, conferinţa a a- directorul Emil Jeldujcr —, într
superficial organizate şl nu nant a celor de la agre­ doptat o hotărîre menită a înlăturat însă greutăţile, stop
s-a colaborat suficient cu gatele noi, pentru îndepli­ să ducă la realizarea aces­ iar în prezent desfăşoară TI
alţi factori pentru asigurarea nirea sarcinilor de plan, în tui deziderat major, pen­ un proces de producţie ma t
tatu
unei calităţi superioare ma­ condiţiile reducerii conti­ tru ca, intr-un efort co­ ştiinţific. Creşterea în greu­ râsj
nifestărilor organizate. Chiar pe l
•ji uurnmică, incepind de !a orele 9, in marea sală a nue a consumurilor de ma­ mun, sub conducerea or­ tate, sănătatea animalelor ram
clubului „Siderurgistul" se va desfăşura faza judeţeană a dacă am obţinut frumoase terie primă, materiale, ganizaţiilor de partid, să sînt urmărite îndeaproape rita
concursului de montaje literar-muzicale, recitaluri de poe­ succese pînă acum în fazele combustibili şi energie şi se îndeplinească exemplar şi cu competenţă, iar baza doa
zie şi muzică, din cadrul actualei etape a Festivalului na­ din Festivalul naţional „Cîn- creşterii productivităţii sarcinile economico-sociale furajeră este gospodărită şam
Orc
ţional „Cintarea României". tarea României", nu putem fi muncii. Accentuarea aces­ ce stau în faţa oamenilor cu mare grijă. Astfel au larii
© in aceeaşi sală, astăzi au loc o seamă de manifes­ mulţumiţi cu faptul că unele tei laturi este cu atît mai muncii din acest important, fost posibile rezultatele bu­ rad
tări organizate de feroviarii din combinatul siderurgic şi aşezăminte culturale s-au importantă, cu cît în anul centru industrial. ne înregistrate de comple­ nest
uşo.
dedicate sărbătoririi „Zilei ceferiştilor“. Sînt programate, prezentat cu un număr mic 1980 s-au obţinut rezulta­ xul din Bărăşti în 1080 şi cu
printre altele, o dezbatere privitoare la politica externă a de formaţii (Băcia, Vorţa, te slabe. Acestor preocu­ CORNEL ARMEANU In prima lună a acestui an, Pila
partidului şi statului nostru, concursuri literare şi un con­ Hărău, Mărtineşti, Bucureşci, la baza acestora stind poz
arta
curs gen „Cine ştie, ciştigă", pe tema : „Ianuarie — fe­ lulzeştii de Sus, Tomeşti ş.a.), munca întregului colectiv, inie
bruarie 1933 — o pagină glorioasă din istoria luptei pro­ la Deva, Tomeşti, Băiţa, Ve- din rîndul căruia se evi­ Ava
letariatului român". ţel, Răchitova, Sintămăria Or- denţiază Olimpia Dragu,
O In cadrul acţiunilor întreprinse de Universitatea cul- lea ş.a. nu s-a respectat gra­ Petru Tilu, Nistor Vlăs- ess
tural-ştiinţificâ de pe lingă casa de cultură, jurisconsultul ficul de desfăşurare a faze­ ceanu, Ilie Marcu, Nelu
Viorica Horga va susţine azi, în faţa lucrătorilor de la lor, iar căminele culturale din îi: A Stoicuţă, Ioan Andrei şi
I.C.S. produse industriale, expunerea „Respectarea şi apli­ Romos şi Balşa nu s-au pre­ alţii — adevărate pilde de D
carea legilor ţării - îndatorire fundamentală a tuturor ce­ zentat la faza pe consiliu hărnicie şi conştiincios - - o şi ;
*
tăţenilor patriei“. unic. ŞfSl# |p le. O menţiune aparte • ra NEI
© La C.S. Hunedoara au fost anunţate rezultatele în­ — Aşezînd alături cele bu­ ritfi şi meseriaşii unităţii — Stn
trecerii socialiste desfăşurate în anul 1980. Astfel, 124 de ne şi cele mai puţin bune, V • ' *,>■ ‘ ■ A mecanicii Vasile Ciocan, £ist
* -«Jţ A:®
Belea,
echipe şi zece brigăzi şi schimburi au cucerit titlul de frun­ cum consideraţi acest bi­ P 1 : Ioan Alb, Victor electricienii Ulti
%:!• J:.
Vasile
Coman,
taşe, in timp ce numărul fruntaşilor individuali se ridică lanţ ? rul)
la 1 362. - Fără îndoială, anul 1980 Livlu Petcu şi Martin Sora (Un
brie
© Timp de două zile, sîmbătă şi duminică, bazinul de a fost un an rodnic, cu suc­ care bune asigură funcţionarea draj
condiţiuni
în
uti­
a
înot din Hunedoara va găzdui întrecerile din cadrul con­ cese remarcabile care ne-a puii
cursului interjudeţean de inot, dotat cu cupa „16 Februa­ adus satisfacţii. Dar să nu lajelor. pile
rie“, organizat de Consiliul judeţean pentru educaţie fizi­ uităm că anul 1981 marchea­ TRAIAN BONDOR (Cu
şi a
că şi sport. Alături de înotătorii hunedoreni, la întreceri ză începutul unui nou cin­ CAI
participă concurenţi din judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Se- cinal, un cincinal ai calităţii l-Il
verin. şi eficienţei şi deci se aş­ Comunistul Viorel Ruda, Un
rui)
© Orchestra de muzică populară ..Crişana" a Filar­ teaptă şi din partea noastră, unul clin fruntaşii in muncă ny
I.M.M.R.
monicii de stat din Oradea va prezenta în sala casei de a factorilor educaţionali, o de la standului Simeria, pro­ in NO.
(Mi
de
faţa
cultură, luni, 16 februarie, orele 20, concertul „Mîndru-I activitate şi mai susţinută, bă a distribuitoarelor de Şau
cintecu-n Bihor" — sub bagheta dirijorului Sorin Miescu. pentru satisfacerea la un ni­ aer pentru vagoanele cis­ bric
<St(
vel calitativ superior a cerin­ ternă. TIE
SABIN IONESCU ţelor spirituale ale oamenilor Foto: VIRGIL ONOIU Inti
muncii hunedoreni. Omul de lîrsgă noi puş
(FU
Nai
în urmă cu 25 de ani, veac, este un comunist de tur;
fntenţiije mărturisite aje minerilor de la Ţebea In limp ce păşea pentru nădejde, exemplu dc dă­ nas
BR.
prima oară în atelierul ruire in muncă, de com­ liu
,, reduc lori“ al întreprin­ portament in societate şi Tor
Mm
Lună de lună — producţii sporite de cărbune derii chimice din Orăştie, familie. proie- . Sliv
unde urma să-şi desfăşoa­
Desăvîrşindu-se
riili
re activitatea, lui Gheor- sional, execută numai lu­ Adî
<Lu
Primul an al cincinalu­ lectivul de la E.M. Ţebea în acest an se va acorda rilor de pregătire se folo­ ghe Gurcă, proaspăt strun­ crări de înaltă precizie şi gos
lui calităţii şi eficienţei a a rămas restanţier cu peste o atenţie sporită valorifi­ seşte susţinerea cu bolţari gar, îi stăruiau în minte de calitate, dînd mereu
început şi pentru oamenii 20 000 tone de cărbune. în cării cărbunelui din stra­ din deşeuri de lemn recu­ cîteva Întrebări: oare am dovadă de disciplină în
muncii de la E.M, Ţebea acelaşi timp, cheltuielile tul A, care practic deţine perat, consumul de metal să pot descoperi secrete­ producţie, şi simţ de răs­
cu rezultate bune, datora­ materiale ridicate, la 1000 70 la sută din totalul pro­ redueîndu-se la jumătate. le meseriei, o să ¡iu vreo­ pundere in realizarea tu­ ta 1
te atît măsurilor tehnico- lei producţie marfă, au ducţiei. Ilie Visa, secre­ Maistrul minier Teodor dată un bun meseriaş ? —, turor sarcinilor ce i se în­
organizatorîce luate de or­ grevat asupra realizărilor. tar cu probleme organ iza- Faur era de părere că prin la care avea să afle, mai credinţează. T
ganul colectiv de condu­ Pornind de la această torice în comitetul de reducerea absenţelor ne­ tlrziu, singur răspunsul. 13
con
cere, cit şi mobilizării ple­ realitate, conducerea ex­ partid, arăta, de asemenea, motivate s-ar putea realiza S-au scurs anii şi, aju­ Bun coleg, le intîmpină Cer
cu
nare şi dorinţei unanime a ploatării a analizat in re- că în cursul anului, ur­ o plasare mai bună a pos­ tat de colegii mai vechi, întotdeauna pe amabil, dln- lat
buze,
zimbetul
minerilor de a-şi realiza şi jDCtate rînduri activitatea mează să crească şi pon­ Gheorghe Gurcă a pă­ Vin
din
depăşi sarcinile do plan. de producţie, a stabilit mă­ derea producţiei de cărbu­ turilor, stabilizarea forma­ truns în tainele meseriei, du-ţi mereu o povafă, e- per
ţiilor de muncă, ceea ce
vjnrf pentru fiecare o vor­
—' Sîntem hotăriţi să ne suri de îmbunătăţire a si­ ne din stratul 1. Saltul se conduce la creşterea ran­ îrifelegîndii-i secretele. O- bă bună, un îndemn. şi
îndeplinim planul ritmic, tuaţiei. punînd baze soli­ va face pe seama exploa­ damentelor pe post. Zilnic, dată cu trecerea anilor, ţă într
lună de lună — ne spunea de activităţii viitoare. Aşa­ tării în abataje frontale schimbul său a dat în ia­ eu transformarea între­ De aceea, referindu-mă V
Avram Manaţe. preşedin­ dar, cu toate necazurile, susţinute cu armături me­ nuarie peste plan 15—20 prinderii înlr-o puternică ia Gheorghe Gurcă, am zile
cer
tele consiliului de control 1980 a fost un an în care talice. Noua metodă urmă­ tone de cărbune. între şe­ unitate a economiei jude­ intitulat acest succint por­ căd
a
muncitoresc pe exploatare. s-au clarificat multe pro­ reşte creşterea productivi­ fii de brigadă cu rezulta­ ţului şi a ţării, transfor­ tret „Omul de lingă noi . L
Dorim să nc situăm şi noi bleme specifice minei Ţe­ tăţii muncii, concentrarea tele cele mai bune, s-au mare ia care şi-a adus şi Şi cred că n-am greşit! circ
printre unităţile miniere bea. Aşadar, ce va însem­ personalului şi a produc­ situat: Grigore Franţuzu, el partea sa de contribu­ va vor
fruntaşe. Pentru că se poa­ na 1981 pentru colectivul ţiei, reducerea consumuri­ Rudolf Rusu, Azarie Flo­ ţie, s-a împlinit şi viaţa IOAN HOMORODEAN ten
te. Vom demonstra prin acestei mine ? Tovarăşul lor de materiale etc. In rea si Antonie Va«iu. lui. Astăzi, tînărul strun­ lăcătuş, i.Spt!
fapte acest lucru. Viirel Petruţa, directorul vederea economisirii meta­ gar de acum un sfert de l.C. Orăştie rol<
drh
Precizăm că în 1980 co­ exploatării; ne spunea că lului la executarea lucră­ LIVIU BRAÎCA