Page 46 - Drumul_socialismului_1981_02

F,:q i DRUMUL SOCIALISMULUI M

sindicalelor, mai puternic angajată Adunări generale ale oamenilor muncii

inirea sarcinilor economîco-sociaie Pianul fizic - realizat ritmic, integral 5,00 Olimpia

9,15 Curs dc
9,35 Curs dc
Făcînd bilanţul activită­ O latură inseparabilă a ţioneze cu mai multă fer­ 9,55 Film zii
ţii desfăşurate de la pre­ muncii de sindicat este cea mitate pentru perfecţiona­ Dezbaterile care au avut ducţii ritmice, lună de lu­ respuns pe deplin. „Defi­ împlini'
Ktudiou
cedentele alegeri, conferin­ a întrecerii socialiste, a- rea democraţiei muncito­ loc în cadrul adunării ge­ nă. Pentru aceasta, consi­ cienţele pornesc şi de la 11.25 Poezia
ţa orăşenească a sindica­ ceasta însă nu a fost orga­ reşti în vederea participă­ nerale a oamenilor muncii liul oamenilor muncii — argila care n-a fost bine puţuri!*
telor din Petrila a eviden­ nizată în mod corespunză­ rii tuturor oamenilor mun­ de la Întreprinderea de arătau vorbitorii — trebuie aleasă (granulaţia prea neşti (1
ţiat pregnant atît realiză­ tor în unităţile economice, cii la elaborarea şi aplica­ lianţi Deva s-au desfăşu­ să acţioneze cu mai multă mare), iar calitatea varia­ 12.00 Concer
larmon
rile cît %i neîmplinirile co­ ceea ce a diminuat mult rea măsurilor şi hotărîrilor rat intr-un spirit critic şi răspundere în direcţia im­ bilă a elincherului a in­ din Ti!
lectivelor de oameni ai rezultatele obţinute. Din ce se impun pentru bunul autocritic exigent faţă de pulsionării întregii activi- fluenţat-o negativ în repe­ 13.00 Mozaic*
tic-spoi
muncii din unităţile ora­ dezbateri a rezultat că a- mers al întreprinderilor“. restanţele mari înregistra­ tate rînduri pe aceea a ci­ • La ora
şului. Activitatea econo­ colo unde întrecerea socia- Numeroase referiri s-au te în anul trecut la pro­ mentului. Dar experienţa mlsiuu
ipsos, faţă de lipsurile şi La I.L. Deva
mică, deşi faţă de anul făcut şi la necesitatea per­ ducţia fizică de ciment şi acumulată în aceşti ani îşi sala F
1979 a marcat un evident fecţionării modalităţilor de va spune cuvîntul în bine“. foiul ca
progres, în anul 1980 nu CONFERINŢE petrecere a timpului liber neajunsurile manifestate în Reviziile, reparaţiile, mo­ ţionol St
lin,
s-a ridicat la nivelul posi­ de către oamenii muncii. această perioadă.'’ dernizările făcute, dotările 18,35 Săptăn
18,50 1001 d<
bilităţilor, cele două între­ PENTRU DĂRI In activitatea celor două Participanţii la dezbateri taţi, iar prin măsurile a- cu noi utilaje, schimbarea 19.00 Telcjui
prinderi miniere rămînînd DE SEAMĂ cluburi din localitate s-au au arătat că principala doptate să asigure o bună unor tehnologii de lucru, 13,20 Călătoi
datoare economiei naţiona­ ŞI ALEGERI manifestat numeroase lip­ cauză a rămînerilor sub aprovizionare cu materii într-un cuvînt starea teh­ mea.
Prah.O'î
le eu importante cantităţi ÎN ORGANIZAŢIILE suri, iar pentru eliminarea plan s-a datorat neajunsu­ prime pe tot parcursul a- nică superioară a utilaje­ 19,40 Telcen
utilajele
localizate
la
lor din întreprindere, cali­
rilor
de cărbune, iar fabrica de DE SINDICAT lor sînt chemate să acţio­ conducătoare şi la cuptoa­ nului, să asigure piesele de ficarea muncitorilor, dorin­ *20,25 Film :
mobilă producînd doar la neze atît consiliile de con­ schimb necesare maşinilor ţa lor de a-şi realiza sar­ na a
cu-
jumătatea capacităţii sale ducere ale acestora, cit şi rele de lor, clincher. în Ghize- si. instalaţiilor, executarea cinile de plan sînt argu­ fra pc
Sergiu
vîntul
a stui
de producţie. Asemenea ceilalţi oameni ai muncii, lea, Nicolae Irimie, Vanea la timp a reviziilor şi re­ mente puternice care ne cane
rezultate necorespunzătoa­ listă, iniţiativele muncito­ ei fiind, pe lingă benefi- Corogeanu au insistat pe paraţiilor, întărirea disci­ fac să credem că, în siîr- 22.03 Tele.jn
re nu ar fi fost posibile reşti au l'ost bine organi­ ciarii acţiunilor culturale şi necesitatea înlăturării aces­ plinei. şit, la I.L. Deva reviri­ 22.25 Intilni)
dacă acţiunile întreprinse zate, succesele nu au în- producătorii acestora. tor neajunsuri încă exis­ în cuvîntul său, Adriana mentul mult aşteptat se va
de sindicate împreună cu tirziat să apară. „Aplicînd Vorbitorii Gheorghe Bi- tente în secţiile şi atelie­ Stratulat a făcut o anali­ produce cît mai repede po­
consiliile oamenilor mun­ cu bune rezultate iniţiati­ ro, Aurel Hluşcu, Simion rele întreprinderii, pe asi­ ză a calităţii produselor sibil.
cii ar fi fost cele mai co­ va „Brigada înaltei pro­ Pop, Maria Balea, Andrei gurarea condiţiilor favora­ realizate, arătind că nu în
respunzătoare. Astfel, au ductivităţi“ — arăta şeful Loy, Petru Puian, Ion Ghi- bile realizării unei pro­ toate cazurile aceasta a co­ LIViU BRAICA » BUCUREi
dipprogram
fost înregistrate neajunsuri de brigadă Constantin Ne- riţoiu. Andrei Ştefan, Pe­ iojuma:
in privinţa soluţionării cula, de la. I.M. Petrila — tru Bolog au făcut nume­ ei; 8,IC
problemelor de organizare sectorul V şi-a realizat roase propuneri privind tlilior; 9,00
9,05 Aud ier
a producţiei şi a muncii, sarcinile de plan pe anul îmbunătăţirea activităţii e- 9 Buletin de
nu au fost aplicate cele 1980 cu 38 de zile mai de­ conomico-sociale a organe­ visla litera
Cintccc şi
mai e iciente măsuri de u- vreme“.' Pentru a obţine lor si organizaţiilor de sin­ (Urmare dir. pag. 1) ducere, întărirea ordinii şi materiale şi reciclarea cu 11.00 Buleti
r
tilizare raţională a maşi­ realizări superioare celor dicat, propuneri care au disciplinei — de muncă, maximă chibzuinţă şi efi­ Atlas culţi
Mihai Con.*
nilor şi utilajelor, a timpu­ de pină acum este nevoie, fost cuprinse în holărîrea sort sprijinul necesar, s-au tehnologică şi contractua­ cienţă a resurselor mate­ Avanpremi
lui de lucru şi a forţei de după cum arăta lăcătuşul adoptată de conferinţa o- angajat în unanimitate să lă —, orientarea cu prio­ riale refolosibile —• iată cî- 12.00 Buleti
muncă, precum şi în pri­ Vasile Bălăuţă, de la I.M. răşeneascâ. facă tot ce le stă in pu­ ritate a eforturilor şi pre­ teva din căile principale în Din come
vinţa extinderii mecaniză­ Lonea, ca „organele şi or­ tinţă pentru ca în acest ocupărilor spre asigurarea care trebuie să acţioneze nostru ; 12.
rii lucrărilor miniere. ganizaţiile sindicale să ac­ C. A. VOiNESCU prim an al noului cincinal unei aprovizionări tehni- ferm şi responsabil side- farei ; 13,0
Merii
15.00
să obţină succese deosebi­ co-materiale ritmice şi de rurgiştii din Hunedoara Itadiojurna
te, demne de puternica calitate corespunzătoare, pentru a-şi aduce, aşa cum corale ale
tradiţie de hărnicie şi dă­ creşterea productivităţii s-au angajat, o contribuţie Cînt de dr;
Dovezi despre înţelegerea temeinică ruire a acestui destoinic muncii, ridicarea nivelului sporită la creşterea produc­ letln de şl
po
muzică
ţiei de metal a ţării, aco­
tehnic al produselor, înca­
colectiv de siderurgişti.
ale
cîntcc
Perfecţionarea stilului şi drarea riguroasă în consu­ perind astfel în mai mare 17,30 Tanj
a unor cerinţe majore metodelor de muncă ale muri, gospodărirea raţio­ măsură cerinţele crescînde ieri şi azi
rii ; 20,00
ale economiei naţionale.
nală a tuturor valorilor
organului colectiv de con­
te ce ; 20',3
nia ; 20,40
de asemenea, lipsa unor 22.00 Rădic
produse, datorită preocupă­ de dans ;
ştiri ; 0,05
rii insuficiente pentru a- Colectivul întreprinde­ muzical n
provizionare (magazinele rii de utilaj minier Pe­
cu autoservire nr. 8 şi 10), troşani depune eforturi
inexistenţa instalaţiei de stăruitoare pentru îm­
apă caldă la unitatea nr. bunătăţirea şi diversifi­
49, reţinerea unor cantităţi carea gamei de utilaje
DEVA:
de produse pentru diferite şi echipamente miniere, şi a relelor:
însufleţiţi de Chemarea şi calitatea servirii. La ma­ persoane (bufetul lacto nr. adecvate condiţiilor de ra cu noj
Consfătuirii pe ţară a re­ gazinul cu autoservire nr. 4), neetichetarea produse­ zăcămînt din minele NEDOARA
rada H:
prezentanţilor controlului 14 echipa e constatat, pe lor, dosirea de mărfuri fu­ Văii Jiului, de asigura- şistul); B
oamenilor muncii, mem­ lingă aprovizionarea ritmi­ ri itatea „Mezeluri-brînze- Ultima n*
brii echipelor de control că a unităţii şi păstrarea turi“ nr. 31). — seriile
din judeţul nostru şi-au fondului de marfă în con­ Constatările echipelor de PRODUSE LA EXPORT rul) ; PE'
(Unirea);
intensificat activitatea, ho- diţii igienice corespunză­ control au fost aduse ope­ brie) ;
tărîţi să-şi aducă o contri­ toare. si unele greutăţi : rativ ia cunoştinţa condu­ dragoste
buţie tot mai mare la în­ neridicarea ambalajelor cerii I.C.S.M.A., care a luat re a pieselor de schimb publica) ;
făptuirea sarcinilor trasa­ conform graficelor, exis­ măsuri de înlăturare a ne­ necesare modernelor pile vinii
(Cultural)
te de partid în domeniul tenţa unor materiale refor­ ajunsurilor, îmbunătăţirea maşini miniere care şi apei (l\
creşterii nivelului de trai mă care ocupă spaţii mari aprovizionării şi servirea pătrund tot mai mult CAN : M:
I-1I (Luc
şi ridicării calităţii 'vieţii. in rafturile magaziilor de cumpărătorilor în condiţii în abataje. timp, aici Un ostat
în
acelaşi
Două echipe de control mină etc. civilizate. a început în acest an o rul); A
al oamenilor muncii care-şi La magazinul de pescă­ Ne-am referit la activita­ intensă activitate dc rea­ tenii m<
citoresc)
exercită cu competenţă rie nr. 75, aspectele sur­ tea a două • echipe de con­ lizare a unor echipa­ Şaua de
mandatul încredinţat sînt prinse sînt în contradicţie trol, ai căror membri fac mente şi subansanible brie) ; B
(Steaua
cele. conduse de Ioan Pe- cu normele practicării u- dovada înţelegerii chemării pentru industria minie­ T1E : Rc
trescu şi Victor Semen, din nui comerţ civilizat : do­ Consfătuirii pe ţară a re­ ră, destinate exportului, întoarcer
Hunedoara. Lor li s-au sire de marfă, igienă neco­ prezentanţilor controlului care să întrunească cele puşneanu
repartizat pentru control respunzătoare, exercitarea oamenilor muncii, partici- mai bune condiţii dc (Flacăra)
unităţi comerciale. Echipa comerţului fără autorizaţie pînd activ la perfecţiona­ competitivitate. Primul Naufragii
tură) ; 1-
formată din Ioan Petrescu. (flori, ale unei terţe per­ rea vieţii sociale, la condu­ Iot de produse din acest n as tas ia
Szos Iosif, Mihai Morăraş soane, expuse în scopul de cerea treburilor obşteşti. an, contractate cu unii BRAZI :
şi Ioan Jurca a efectuat a fi vândute). Astfel de echipe am dori parteneri externi, a por­ liu : CA!
Tom a (C
de curîncl un raid prin ma­ Echipa constituită din să fie cît mai multe în nit zilele acestea către SIMER1A
gazine alimentare, urmă­ Victor Semen, Ludovic Ju- toate localităţile judeţului C.S. Hunedoara. Teofil Tonta şi Valentin Santeiu — doi beneficiari. riile I-II
Adîncuril
rind modul cum este gos­ nie. Constantin Gherghe şi nostru. dintre muncitorii fruntaşi ai atelierului de reparaţii electrice. ! (Luminai
podărit fondul de marfă Sever Ilulpe a semnalat. ESTERA SÎNA L_______ J
PENTRU NEVOILE FAMILIEI SFATUL SPECIALISTULUI :
Rezulta
Şl PENTRU VALORIFICARE legume pe^ fiecare metru ÎNMULŢIREA LEGUMELOR 13 febru
Extr. \
..Eu am un solar în su­ terlocutorul nostru — că Legumele se pot cultiva se- un strat de gunoi proaspăt, 62. \0, U
prafaţă de 24 mp — ne îmi asigur în fiecare an. mânîndu-se direct în grădina neferraentat, gros de 40—50 cm. Ext)’. :
(morcovul,
pătrunjelul,
păstîr-
spunea Aurei Dăncescu, din producţie proprie nece­ pătrat din curţi şi grădini nacul, ridichile, salata, spana­ Apoi, după citeva zile, cînd 29, 15, 2
din satul Păclişa, comuna sarul de consum al fami­ cul, loboda, mazărea, fasolea, se abureşte, se calcă pentru a Fond i
şi
la
Toteşti — pe care îl folo­ liei mele, care este com­ dovleceii, castraveţii ş.a.), sau se îndesa Peste a rămine cam de lei.
acest
strat
jumătate.
sesc la producerea de ră­ pusă din patru persoane, planând răsaduri (roşiile, vi­ gunoi se aşterne pămînt fertil
varza,
conopida,
saduri atît pentru nevoile iar o parte din zarzavatu­ CULTURI DE LEGUME netele, ardeii, ceapa dc apă, amestecat cu mraniţă şi even­
guliile,
ţelina,
proprii, cit si pentru va­ rile şi legumele pe care le LA 600 M ALTITUDINE iar uneori salata, castraveţii tual puţin nisip, după care se
rame
cu
sau
cu
lorificat pe piaţă. în gră­ obţin le vînd şi sporesc ş.a.). Cum procedăm ? Pentru acoperă polietilenă. După geam pă­
cu
ce
dină cultiv legume pe 300 în acest fel veniturile bu­ semănatul direct în grădină se mîntul din răsadniţă s-a în­ Timpu
se
mărunţesc
mp şi obţin producţii bu­ getare ale familiei. Aşa La noi, în satul Fizeşti, castraveţii, dovâeceii şi turile, după şi care nivelează stra­ călzit se pun seminţele de 14 febru
şăn­
se
iac
ne. Culturile principale cum ne îndeamnă partidul care se află la o altitudine chiar cartofii ii punem prin ţuleţe cu colţul săpăligii în ca­ legume' in rînduri la 5—10 cm. se va i
nostru, secretarul său ge­ de 600 m — ne spunea porumb. Adică de pe acee­ Mărimea răsadniţii va fi in Cer ten
sînt varza, roşiile, ardeii. neral. tovarăşul Nicolae re se pune sâmînţa la distan­ cădea
Dar nu lipseşte nici sala­ Ceauşescu. noi toţi cei ca­ Mihai Costea, secretarul aşi suprafaţă luăm două ţe potrivite pentru fiecare le­ funcţie de pe cantitatea vrem şi să felul sub for •
le
răsadurilor
care
aversă
as­
şănţuleţele
ta. ceapa, ridichile, faso­ re deţinem diferite supra­ organizaţiei de partid nr. culturi. gumă. cu Apoi spatele 'greblei se bătin- producem. Se mal pot semăna moderat
tupă
lea. castraveţii. mărarul, 1 — cultivăm tot felul de — Şi se face ? legume şi in lădiţe sau ghive­ nord. Te
feţe de pămînt. indiferent du-se puţin pămîntul. Pentru vor osc
se
pătrunjelul şi alte verde­ sub ce formă, trebuie să legume : salată, ceapă, var­ — Se face, cum să nu, unele legume se fac însămîn- ce care pentru ţin în casă, la grade, i
lumină
geam
a
avea
ţuri trebuincioase în gos­ cultivăm legume şi zarza­ ză. roşii, castraveţi, dovle­ dacă pui. Prima condiţie ţări şi din toamnă (spanac, suficientă. Răsadurile obţinu­ tre —3
iar
ceapă),
podărie. vaturi. să contribuim la cei, cartofi, fasole, usturoi, este să sădeşti şi să grijeşti salată, usturoi, protejează acope- te se rcpică (replantează) la e ceaţă.
so
straturile
Pentri
In fiecare an obţin din buna aprovizionare a popu­ morcovi, pătrunjel, mărar. culturile. Aceasta cere tru­ rindu-le cu paie. frunze, ori distanţă care variază intre 5—8 1981. Vr
vinzarea răsadurilor pină laţiei cu aceste produse. Avînd pămînt arabi] pu­ dă, grijă şi migală. Dar bălegar păios. cm fir de fir. Dintr-o astfel porar n-
pot
Pentri
obţine
se
amenajează
Iată
*>
la 5 000 de le!. De aseme­ La noi în sat sînt mulţi ce­ ţin, noi căutăm să-l folo­ răsplata-! mare. Obţinem răsadniţă. cum Se se sapă un şanţ de răsadniţă de roşii; vinete, răcire,
400—600
fire
nea, vând pînă la 600 că- tăţeni care cultivă legume, adine de 30—40 cm. lat de 1,2 ardei, varză. Iar prin repicare ros. Vo
păţîni de varză, care îmi în telul acesta, noi trans­ sim cît mai bine. să obţi­ tot- ce ne trebuie pentru m. iar la fund de 0,8—0,8 m, 150—400 fire. sub foi
aduc un venit de circa punem în viaţă indicaţiile nem mai multe produse nevoile gospodăriilor noas­ ou pereţii înclinaţi şi lung de averse <
i'olog <
împrejur
face
un
rn.
1 500 lei. Important este partidului a ir* secretaru­ de pe aceeaşi suprafaţă. tre. 3—4 din pămînt care se se bătu­ Ing. IOAN CĂLIMAN Ryait l
dîe
— a ţinut să sublinieze in­ lui său general“. Aşa că fasolea urcătoare. N. BADiU ceşte. In acest şanţ se pune Trustul horticulturii