Page 49 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 49
Linii paralele
Asemenea tuturor deta descărcarea produselor la care R.C.M. Petroşani
şamentelor muncitoreşti realizate şi folosite de u- înregistrează sensibile de
din ţară şi ceferiştii din nitătile economice. De păşiri de pian în perioada
Petroşani se altă racor munca noastră depinde în care a trecui din acest an.
daţi unanim la pulsul ac bună măsură realizarea La succesele obtinule lu
celerat al dezvoltării pa planului economic la în- nă de lună de către acest
triei. In aceste zile pre harnic colectiv ccierist,
mergătoare sărbătorii lor, contribuţii deosebite îşi
ceferiştii din cel mai lier- aduc Viorcl ’/viciiiu, Ion
binle perimetru de cărbu In Întîmjîiîîa-'ea Licurici, Ion Neagu, Ale
ne al (arii raportează rea xandru Abrudeanu, Ion
lizări deosebite. ,Zilei ceferiştilor" Bostan, Valentin Mîndru-
Despre oamenii de aici, tă, Ion Raholă şi mulţi
despre munca lor şi despre alţii ■—■ exemple în pre
rezultatele obţinute ne-a treprinderite pe care Ic gătire, conştiincioşi în
vorbit inginerul Victor deservim şi cu care ne muncă.
Iloiu, şeiul R.C.M. străduim să colaborăm cit Verigă importantă în
— Zona de acţiune a mai bine. angrenajul economiei ju
R.C.M. Petroşani se întin Bun cunoscător al tre deţului, R.C.M. Petroşani
de de la Suhcelule pînă burilor fa calea ferată, in înscrie constant realizări
Ia Ruperii şi Porţile de terlocutorul ne-a vorbit deosebite, iar acum, de
Pier. Activitatea noastră apoi despre tone expe „Ziua ceferiştilor“, co/ec-
se derulează pc linii pa diate şt tone nete kilome livul acesta este holărîl
ralele, ca să mă exprim tri, despre rulajul vagoa să sporească rodnicia
în termeni consacraţi ce nelor de marfă şi tonajul
feriştilor, în sensul că noi brut pe trenul de marfă, muncii, să obţină noi suc
coordonăm întreaga circu despre regularitatea cir cese în întrecerea socia
laţie a trenurilor de măr culaţiei trenurilor şi în listă cu ceilalţi cclerişti
furi şi de persoane în a- cărcătura statică pe osie, din tară.
ccst perimetru, (figurăm despre alţi indicatori spe
încărcarea, transportul şi cifici ■ muncii ceferiştilor, DUMITRU GHEONEA
i preţioase pi
víala minerilor airar PIIODUSE LA EXPORT
In ampla acţiune de
diminuare a importului
şi de creştere a produc
In prima jumătate a a- levă Candin Tomuş, secre ponsabilităţii în muncă, a ţiei destinate exportu
nului trecut comuniştii din tarul comitetului de partid sporirii calităţii şi eficien lui, colectivul întreprin
sectorul Musariu III, al al sectorului Musariu II. ţei producţiei, ne-o dove
I.M. Barza au luat iniţia Din momentul preluării ei, desc realizările oamenilor derii de utilaj minier
tiva de a deveni un ..colec sectorul şi-a realizat me muncii de la „Electromeca Petroşani are preocupări
tiv model de muncă şi via reu planul de producţie, nic“, care şi-au propus şi constante, susţinute. în
ţă“. La scurt timp, iniţia absenţele nemotivate au ei să devină un colectiv acest an aici a început
tiva a fost preluată şr de scăzut, lucru valabil şi model de muncă şi viaţă. fabricarea unor echipa
cei de la sectoarele Musa- pentru învoiri şi concedii — Constituiţi în echipe mente pentru industria
contractate
cu
riu II, Brădişor, Electro medicale. De exemplu, în complexe — arată Nicolae minieră parteneri externi.
unii
mecanic şi Uzina de pre luna trecută nu am înre- Tomescu, secretarul comite Primul lot de produse
parare. Cum se materiali tului de partid pe secţie — din acest an, destinate
zează în viaţă iniţiativa, ne concentrăm atenţia şi
cum îşi atinge scopul pro Colectivele eforturile în direcţia creş exportului, a pornit zi
pus ? model de muncă terii calităţii reparaţiilor şi lele acestea către bene
— Este un lucru cert — reviziilor, reducerii timpului ficiari.
subliniază, de la bun înce şi viaţă de staţionare al utilajelor
put, Andon Junea, secretar în reparaţii, economisirii m ANUL 1981,
adjunct cu probleme de pieselor de schimb şi ma
propagandă al comitetului gistrat nici o nemotivată terialelor, recondiţionării IU CINCINALUL
de partid pe întreprinde îti sector. Printr-o intensă şi reintroducerii în cir
re — că odată cu prelua muncă de la om la om, cuitul productiv a pieselor CALITĂŢII
rea acesteia în colectivele prin atitudine fermă şi şi subansamblelor uzate.
respective se simte, de la promptă luată faţă de cei Procedînd aşa, în anul tre Şl EFICIENTE!
o lună la alta, o schimbare certaţi cu disciplina, am cut am recondiţionat piese
în mai bine. Mă refer, în reuşit să-i aducem pe fă a căror valoare se ridică
special, la creşterea res gaşul normal. Iată, Bela la două milioane lei, am LAMINATE
ponsabilităţii tuturor lu Gris, un muncitor bun de economisit peste 28 tone de PESTE PLAN
crătorilor în realizarea sar altfel, dar campion al ab metal, a crescut indicele de La realizările bune
cinilor de plan, la întări senţelor nemotivate, a re utilizare al maşinilor cu obţinute în prima lună
rea disciplinei, la o parti nunţat la acest obicei pă peste patru la sută. Toate a anului, colectivul la
cipare mai intensă la acti gubitor pentru el şi pentru acestea le-am realizat prin minorului de 800 mm,
vitatea politico-educativă colectiv. Iar Aurel Stan, ridicarea nivelului profe din cadrul C.S. Hune
şi socială din întreprinde şef de echipă la raionul sional al lucrătorilor, prin doara adaugă zi de zi
re. în primul rînd voi re 120, care, la un moment permanente căutări în do altele, tot mai consisten
marca faptul că sectoarele dat s-a supărat, părăsin- meniul creaţiei tehnice, te. Prin buna organiza
în care se aplică iniţiativa du-şi soţia şi copiii, astăzi, printr-o mobilizare perma re a lucrului pe schim
şi-au îndeplinit ritmic sar după intense discuţii pur nentă a comuniştilor, a în buri şi utilizarea raţio
cinile de producţie, s-a di tate în colectiv, este din tregului colectiv la aplica nală a agregatelor şi in
minuat simţitor numărul nou in mijlocul familiei. rea fermă a criteriilor ini stalaţiilor, laminatorii
absenţelor nemotivate şi, Că la l.M. Barza iniţia ţiativei. de la „800“ au produs
în general, al abaterilor de tiva creării unor asemenea Deci, la I.M, Barza ideea suplimentar de la înce
la disciplina muncii, de la colective a dat roadele aş de a lucra într-un chip putul anului aproape 400
normele de comportare în teptate, nu numai pe linia calitativ nou a început
societate. întăririi disciplinei, a creş să-şi dovedească utilitatea, tone de laminate de bu IN PRIM PLAN — fertilizeze pînă acum mai
LUCRĂRILE DIN
nă calitate.
mult de 10 000 ha, cultiva
— într-adevâr, la noi terii răspunderii fiecăruia să se întroneze solid în LEGUMICULTURA te cu grîu şi orz.
iniţiativa a prins rădăcini faţă de faptele sale, ci, mai conştiinţa minerilor aurari. ACŢIUNI DE
şi a dat si roade — ne re ales, pe cea a creşterii res MIRCEA LEPĂDATU MUNCA PATRIOTICA Acţiunile de pregătire a PENTRU SPORIREA
De la începutul anu viitoarei producţii de le PRODUCŢIEI
lui şi pînă în prezent, gume sint acum în plină DE IARBĂ ŞI FÎN
tinerii de la întreprin desfăşurare. Se continuă a-
derea de lianţi Deva au răturile. se fac fertilizări O mare atenţie se acor
organizat mai multe ac cu îngrăşăminte chimice şi dă în această perioadă e-
ţiuni de muncă patrioti organice, se pregătesc spa xecutării lucrărilor de fer
că în scopul desconges ţiile pentru producerea ră tilizare a păşunilor şi fîne-
tionării spaţiilor de pro sadurilor şi se fac însă- ţelor în scopul obţinerii în
ducţie, amenajării şi mînţări, se repară solarii- acest an a unor producţii
înfrumuseţării incintei le. Activitatea desfăşurată sporite de iarbă şi fîn. In
unităţii, adueîndu-şi o pînă în prezent se concre total s-a fertilizat pînă în
contribuţie substanţială tizează în efectuarea de a- prezent o suprafaţă de a-
la colectarea şi revalo rături pe 2 280 ha, fertili proape 1 200 ha cu îngră
rificarea unor importan zări cu îngrăşăminte chi şăminte chimice şi 1 960 ha
te cantităţi de materia mice pe 2 020 ha şi cu în cu îngrăşăminte organice.
le. Astfel, pe această grăşăminte organice pe mai
cale au fost strînse şi mult de 500 ha. Au fost REVIZII SI REPARAŢII
predate 46 tone de fier reparate solariile pe 23 ha LA MAŞINILE AGRICOLE
vechi, alte importante şi 10 200 mp răsadniţe. De
cantităţi de materiale. asemenea, s-au însămînţat în staţiunile de mecani
Acţiunile întreprinse de în răsadniţe 2 950 mp din zare a agriculturii activi
tineri s-au soldat cu in care 1 750 mp cu varză tatea de revizii şi repara
trarea în contul organi timpurie şi 1 200 mp cu
C.S. Hunedoara, laminorul de profile mici. Aspect de la maşina de indreptat oţelul cor ţii la tractoare şi celelalte
nier, unde lucrează harnica echipă condusă de loan Ghilca. Foto: VIRGIL ONOIU zaţiei U.T.C. a sumei de gulioare. maşini agricole se apropie
17 500 lei. de final. Conform situaţiei
FERTILIZAREA operative, pînă la ora ac
I SEMĂNĂTURILOR tuală au fost încheiate re
la Fieni şi au participat 41 M ACŢIUNI POLITICO-E orele 10, la Clubul sindicale- * I)E TOAMNĂ
de tineri cimentişti de la DUCATIVE. In comuna Zam lor din localitate, o nouă in- 1 paraţiile şi reviziile la toa
Deva. au fost organizate cu spriji tilnire a membrilor asocia- » te cele 844 de pluguri şi
nul colectivului de control al ţici. Se va dezbate tema ,,E- în toate unităţile agrico
H „OMAGIU CEFERIŞTI Comitetului judeţean de fectuarea de lucrări practice | le de stat si cooperatiste se 268 grape cu discuri, la
S9 SCHIMB DE EXPERIEN- LOR“. La Clubul sindicatelor partid, mai multe activităţi în pomicultură“. Sint invitaţi t face periodic, aşa cum pre circa 96 la sută din culti
s TA. Comitetele U.T.C. de la din Simcria a fost inaugura politico-educative, în satele să participe în afară de ^
g LL. Deva şi C.L.A. Fieni au tă o interesantă expoziţie de Almăşel, Tămă$eşli, Pogă- membrii asociaţiei şi alţi pa văd sarcinile, controlul se vatoare, 92 la sută din se
J organizat un interesant neşti şi Mieăneşti. în zilele mănăturilor de toamnă şi mănători de păioase, 85 la
„ schimb de experienţă pe te- pictură intitulată cadrul „Omagiu următoare, o astfel de ac sionaţi ai pomicultura». „ se lucrează de zor la fer sută maşini de' plantat
căreia
ceferiştilor“,
în
,,Stilul şi metodele de
I raa muncă folosite de organele expun elevii cercului de ar ţiune va avea loc şi in şu tilizarea acestora cu îngră cartofi. Pînă în prezent au
tul Godineşti.
te
* şi organizaţiile U.T.C. în ve- sorul plastice condus de profe 83 PE TEME POMICOLE. şăminte chimice. Formaţii fost reparate şi revizuite
(Ion
Adrian
Mateescu.
Î derea realizării sarcinilor de Jura, corespondent). Asociaţia pomicultorilor din le de chimizare organizate circa 90 la sută dintre trac
plan“. Acţiunea a avut loc
Simeria organizează astăzi, la
la nivelul consiliilor unice toarele care trebuiau să
agroindustriale au reuşit să fie supuse acestui proces.
