Page 5 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 5

riT'S




















                                                                                                                 Convorbiri oficiale

                                                                                           Luni,  2  februarie,  au  a-   facţie   că   relaţiile   dintre   In   timpul   convorbirilor,
                                                                                         vut  loc,  la  Timişoara,  con­  Partidul   Comunist   Român   au  fost  stabilite  noi  măsuri
                                                                                         vorbiri   între   tovarăşul   şi   Uniunea   Comuniştilor   menite   să   impulsioneze
                                                                                         Nicolae   Ceauşescu,   secre­  din   Iugoslavia,   dintre   dezvoltarea   in   continuare
                                                                                         tar   general   al   Partidului   România   şi   Iugoslavia   se   a   relaţiilor   şi   schimburilor
                                                                                         Comunist  Român,  preşedin­  dezvoltă  cu  succes  în  toa­  economice   dintre   România
                                                                                         tele   Republicii   Socialiste   te   domeniile,   în   spiritul   şi  Iugoslavia,  să  ducă  la
                                                                                         România,  şi  tovarăşul  Ţvie-   Declaraţiei   comune   şi   al   înfăptuirea   mai   rapidă   a
                                                                                         tln   Miatovici,   preşedintele   celorlalte  documente  şi  în­  obiectivelor   stabilite   îm­
                                                                                         Prezidiului   Republicii   So­  ţelegeri   adoptate   împreună   preună.
                                                                                         cialiste   Federative   Iugosla­  la Belgrad, în 1980.  Abordînd  probleme  esen­
                                                                                         via.                         P r e ş e d i n t e l e   Nicolae   ţiale   ale   actualităţii   poli­
                                                                                           La  convorbiri  au  partici­  Ceauşescu   şi   preşedintele   tice   internaţionale,   tovară­
                                                                                         pat   persoane   oficiale   ro­  Ţvietin  Miatovici  au  anali­  şii   Nicolae   Ceauşescu   şi
                                                                                         mâne şi iugoslave.         zat   îndeaproape   probleme­  Ţvietin  Miatovici  au  rele­
                                                                                           Noul  dialog  dintre  con­  le   privind  dezvoltarea  co­  vat  —  şi  de  această  dată
                                                                                         ducătorii   de   partid   si  de   laborării  economice  şi  coo­  —  dorinţa  României  şi  Iu­
                                                                                                                    perării
                                                                                                                               tehnico-ştiinţifice,
                  Cincinalul 1976 —1980 perioadă                                         stat  ai  României  şi  Iugo­  modul  în  care  se  înfăptu­  goslaviei  dc  a  întări  con­
                                                                                                                                               lucrarea  pe  plan  extern.  A
                                                                                         slaviei  se  înscrie  în  tradij
                                                                                         ţia   raporturilor   de   bună   iesc   înţelegerile   convenite   fost   reafirmată   hotărîrea
                           a marilor împliniri socialiste                                vecinătate,   ale   căror   baze   împreună.  S-a  dat  o  apre­  celor  două  ţări  de  a  acţio­
                                                                                                                                               na  şi  în  viitor  pentru  de­
                                                                                                                            pozitivă
                                                                                                                    ciere
                                                                                                                                      activităţii
                                                                                         trainice  au  fost  puse  de  to­
                                                                                         varăşul   Nicolae   Ceauşescu   desfăşurate   de   guvernele,   păşirea   tensiunii   din   viaţa
          Cincinalul  străbătut,  cel  al   producţiei  nete  a  crescut  în-   cu  o  industrie  în  plin  proces
        revoluţiei  tehnico-ştiinţifice  -   tr-un  ritm  mediu  anual  de   de   dezvoltare   şi   afirmare.   şi   de   preşedintele   Iosip   organele  şl  organizaţiile  e-   internaţională,   pentru   în­
        aşa  cum  a  fost  caracterizat   10,1  la  sută,  ritm  superior   Numai  sporul  de  producţie   Broz Tito.  conomice   ale   celor   două   sănătoşirea   climatului   po­
        de   secretarul   general   al   celui  înregistrat  de  producţia   din  anul  1980,  faţă  de  anul   în   cadrul   convorbirilor,   ţări,  care  au  stabilit  mă­  litic  mondial,  pentru  relua­
        partidului,   tovarăşul   Nicolae   globală,  de  9,5  la  sută.  A-   1975,  este  aproximativ  egal   care   s-au   desfăşurat   într-o   surile  practice  pentru  rea­  rea  si  continuarea  cursului
        Ceauşescu  —,  a  fost  o  peri­  ceste  creşteri  sînt  o  conse­  cu  producţia  obţinută  în  în­  atmosferă  de  caldă  priete­  lizarea   şi   depăşirea   volu­  destinderii,   pentru   soluţio­
        oadă  cu  adinei  semnificaţii   cinţă  imediată  a  aplicării  în   treg  cincinalul  1956—1960.  in   nie,  de  încredere  şi  înţele­  mului  de  schimburi  comer­  narea  exclusiv  pe  cale  pnş-
        în  dezvoltarea  economiei  na­  practică  a  noului  mecanism   acelaşi  timp  se  observă  pro­  gere   mutuală,   cele   două   ciale  avute  în  vedere  pen­
        ţionale,  un  mare  pas  făcut   economico-financiar,  a  efor­  funde  transformări  şi  în  agri­  părţi au constatat cu satis-  tru cincinalul 1981—1985.  (Continuare in pag. a 4-a)
        de  România  spre  stadiul  de   turilor  depuse  în  direcţia  ri­  cultură,  prin  introducerea  u-
        ţară  mediu  dezvoltată.  Felul   dicării  eficienţei  economice  şi   nor  tehnologii  noi  în  produc­  Sosirea în Capitală
        cum  am  muncit  cu  toţii  este   reducerii  costurilor  de  pro­  ţia  vegetală  şi  creşterea  ani­
        reflectat,  de  faptul  că  în  a-   ducţie.  -Cu  62  la  sută  şi,  res­  malelor.   Toate   acestea   nu
        ceastă  perioadă,  pe  întreg  te­  pectiv,  cu  57,4  au  crescut  în   fac  altceva  decît  să  sporeas­  T o v a r ă ş u l    Nicolae   tului  Central  al  ^  Uniunii   l.a  plecarea  clin  Timişoa­
        ritoriul  ţării,  s-au  dezvoltat   cincinal  producţia  netă  şi  pro­  că avuţia noastră naţională.  Ceauşescu,   secretar   general   Comuniştilor   din   Iugosla­  ra,   pe   aeroport,   tovarăşul
        puternic  forţele  de  producţie   ducţia  globală,  creştere  pusă   ...Doi   indicatori   sintetici   al  Partidului  Comunist  Ro­  via,  şi  Iosip  Vrhoveţ,  se­  Nicolae   Ceauşescu   a   fost
        —  au  fost  create  peste  un  mi­  pe  seama  trecerii  de  la  dez­  care,  dincolo  de  limbajul  ci­  mân,   preşedintele   Republi­  cretar   federal   pentru   afa­  salutat   de   primul   secretar
        lion  de  noi  locuri  de  muncă,   voltarea  extensivă  la  dezvol­  frelor,  poartă  în  ei  cîteva  din   cii  Socialiste  România,  s-a   cerile  externe  al  R.S.F.  Iu­  al   Comitetului   judeţean
        din  care  peste  500  000  în  in­  tarea  intensivă,  prin  accen­             înapoiat,  luni  seara,  în  Ca­  goslavia,  o  vizită  de  priete­  Timiş  al  P.C.R.,  de  alţi  re­
         dustrie  —,  s-a  consolidat  ba­  tuarea  laturilor  calitative  ale   realităţile  zilelor  ce  le  trăim  :   pitală,  venind  de  la  Timi­  nie  în  Republica  Socialistă   prezentanţi   ai   organelor
        za  producţiei  în  toate  ramu­  producţiei.         creşterea   venitului   naţional,   şoara,  unde  s-a  întîlnit  cu   România,  în  zilele  de  .1  şi   locale de partid şi de stat.
         rile economiei naţionale.   Aceste  cifre  atestă  juste­  ridicarea  pe  o  treaptă  supe­  tovarăşul   Ţvietin   Miatovici,   2 februarie 1981.  Sute  şi  sute  de  timişo­
          O  întrebare  firească  îşi  gă­  ţea  politicii  partidului  nostru,   rioară  a  bunăstării  materiale   preşedintele   Prezidiului   Re­  La   sosirea   în   Bucureşti,
         seşte  locul  aici:  Ce  am  rea­  confirmă   modul   cum   ţara   şi  spirituale  a  întregului  po­  publicii   Socialiste   Federa­  pe  aeroportul  Otopeni,  to­  reni  au  scandat  cu  înflă­
         lizat  în  această  perioadă  de   noastră  contribuie  la  lărgi­  por,  profunde  transformări  în       varăşul  Nicolae  .  Ceauşescu   cărare  numele  partidului  şi
         cinci ani ?                rea  şi  diversificarea  schimbu­  întreaga   societate,   întărirea   tive  Iugoslavia,  care  a  e-   a  fost  întîmpinat  de  tova­  al   secretarului   său   gene­
          Să  luăm  în  consideraţie  doi   rilor  economice  externe,  la   forţei  economice  şî  politice  a   i'ectuat,  împreună  cu  tova­  răşul  Uie  Verdeţ,  de  alţi   ral.
         indicatori  sintetici  :  producţia   intensificarea  cooperării  eco­  României  socialiste,  a  inde­  răşii   Stane   Dolanţ,   mem­  tovarăşi  din  conducerea  de
         netă  industrială  şi  producţia   nomice internaţionale.  pendenţei  şi  suveranităţii  sa­  bru al Prezidiului Comite­  partid şi de stat.        (Agorpres)
         globală industrială. Valoarea  Avem o Românie modernă,  le naţionale.
                PRODUCŢIA NETĂ INDUSTRIALĂ                          PRODUCŢIA GLOBALĂ INDUSTRIALĂ
                            (miliarde lei)                                        (miliarde lei)







                                                                                                                       380  de  zile  de  existenţă   şantiere  din  Valea  Jiului  —
                                                                                                                     numără  Şantierul  nr.  6  insta­  ne  spune  Mariana  Demian,
                                                                                                                     laţii  din  cadrul  T.C.  Deva.   contabil  şef  al  şantierului.  De
                                                                                                                     Zile  de  hărnicie,  de  mari   la  înfiinţare  am  căutat  să  ne
                                                                                                                     ambiţii,  în  care  instalatorii   organizăm  cit  mai  bine  în­
                                                                                                                     s-au  luat  la  întrecere  cu  ei   treaga  activitate,  să  ne  în­
                                                                                                                     înşişi,  reuşind  din  primul  an   cadrăm  în  termenele  de  pre­
                                                                                                                     de  activitate  să  obţină  re­  dare  şi,  bineînţeles,  să  facem
                                                                                                                     zultate  demne  de  laudă,  si-   lucrări  de  calitate  cu  econo­
                                                                                                                     tuîndu-se   printre   şantierele   mii  cit  mai  mari.  in  bună  mă­
                                                                                                                     fruntaşe  ale  trustului.  Pentru   sură  ceea  ce  ne-am  propus
                                                                                                                     a  nu  rămîne  doar  la  afirma­  am  reuşit,  dar  este  loc  pen­
                                                                                                                     ţii,  apelăm  la  cîteva  cifre   tru mai bine.
                                                                                                                     care,  aricit  de  seci  ar  fi,  ex­  —  Care  este  secretul  suc­
                                                                                                                     primă  hărnicia  şi  abnegaţia   ceselor  colectivului  dumnea­
                                                                                                                     oamenilor  muncii  de  la  şan­  voastră  de  muncă  ?  —  îl  în­
                                                                                                                     tierul 6.                  trebăm  pe  Octavian  Pătră-
                                                                                                                       Aşadar,  un  prim  an  bogat   şescu,  şeful  biroului  tehnic  şi
                                                                                                                     în  realizări,  un  prim  examen   preşedinte  al  comitetului  de
                                                                                                                     trecut  cu  succes.  An  în  care   sindicat pe şantier.
                                                                                                                     la  construcţii-montaj  s-a  rea­  —  în  primul  rînd  organiza­
                                                                                                                     lizat  suplimentar  un  volum  de   rea  şi  specializarea  oameni­
                                                                                                                     lucrări  de  peste  5,8  milioane   lor  pe  locuri  de  muncă  şi  o-
                                                                                                                     lei,  o  producţie  prin  efort   peraţli  de  executat,  in  pre­
                                                                                                                     propriu  de  7,5  milioane  lei  şi   zent  se  poate  acorda  o  asis­
                                                                                                                     o  valoare  nou  creată  de  a-   tenţă  tehnică  competentă,  de­
            4000 tone de huilă netă peste plan                     C.S. HUNEDOARA     Bin prima  |„  _               proximativ  10  milioane  lei.   oarece  de  la  şeful  de  echipă
                                                                                               nă
                                                                                                                     Concret,  aceste  milioane  su­  pină  la  Inginerul  şef  al  şan­
             Oamenii  muncii  de  pe  frontul  cărbunelui  din  Va­
           lea  Jiului  depun  eforturi  stăruitoare  din  primele  zile       importante depăşiri                   plimentare   se   regăsesc   in   tierului,  cu  toţii  sîntem  spe­
           ale  anului  pentru  realizarea  şi  depăşirea  planului  la                                              cele  2  168  de  apartamente   cializaţi  în  asemenea  ope­
           cărbune  cocsificabil  şi  energetic.  Utilizând  la  capaci­  tiotări{i  ca  în  acest  an,  în  întregul  cincinal  ai  ca­  predate,  în  obiectivele  ridica­  raţii.  Apoi,  chiar  de  la  înfiin­
           tate  dotarea  tehnică,  folosind  deplin  forţa  de  muncă   lităţii  şi  eficienţei,  să  obţină  rezultate  deosebite  în   te  în  ultimul  timp,  cum  sînt   ţare,  s-a  făcut  o  reorganizare
           şi  timpul  efectiv  de  lucru,  minerii  şi  preparatorii  şi-au   producţie,   harnicii   siderurgişti   hunedoreni   îşi   amplifi­  conducta  de  aducţiune  De­  a  loturilor.  Spre  exemplu  :  lu­
           conjugat   unitar   eforturile,   realizînd   suplimentar   pre­  că  eforturile  şi  preocupările,  depăşindu-şi  zi  de  zi  sar­  va—  Batiz,  policlinica  şi  fabri­  crările  din  Călan  care  apar­
                                                                                                                                                ţineau  de  Deva  au  fost  re­
                                                                                                                     ca  de  piine  din  Călan,  cinci
           vederilor  de  plan  pe  luna  ianuarie  mai  mult  de  4  000   cinile  de  plan.  în  toate  uzinele  şi  secţiile  C.S.  Hune­  grajduri  la  Turdaş,  un  com­  partizate  Haţegului.  S-a  avut
           tone  de  cărbune  net.  In  fruntea  hărniciei  şi  a  bune­  doara,  munca  atinge  înalte  cote  valorice,  regăsite  în
           lor  rezultate  obţinute  în  prima  lună  a  anului  se  si­  sporurile  de  producţie  realizate.  Astfel,  pe  prima  lună   plex  de  alimentaţie  publică   in  vedere,  în  acelaşi  timp,  o
                                                                                                                                                mai  bună  „cîntărire"  a  lucră­
                                                                                                                     in  Deva  etc.  Important  este
           tuează  minerii  de  Ia  Lupeni  (+13  246  tone  cărbune   a   anului,   siderurgiştii   din   cetatea   metalului,   de   pe   că  la  aceste  obiective  s-au   rilor  oe  loturi.  De  asemenea,
           brut),  Bărbăieni  (+  7  276  tone),  Uricani  (+  2  229  tone),   malul   Cernei   au   realizat   suplimentar   sarcinilor   de   realizat  economii  ia  costurile   obiectivele   mai   îndepărtate
           Vulcan,   Dîlja,   preparatorii  de  la  Lupeni,  Petrila  şi   plan  1  205  tone  de  cocs  metalurgic,  4  765  tone  fontă,   de  producţie  de  aproximativ   le  realizăm  cu  oamenii  din
          Coroesti.  Cu  toţii  sînt  hotărîţi  ca  în  continuare  să  în­  2  926  tone  oţel  Martin  şi  electric,  1  212  tone  laminate   trei milioane lei.  zona  resoectivă.  Cel  mai  im­
          registreze  sporuri  la  producţia  de  cărbune,  să  răspun­  finite.  Aşadar,  din  prima  lună  a  anului,  siderurgistii   -  Noi  executăm  lucrările   portant de reţinut este faptul
          dă  prin  noi  fapte  de  muncă  sarcinilor  de  onoare  pc   din  Hunedoara  raportează  depăşiri  de  plan  la  prin­  de  instalaţii  pentru  toate  o-
          care  partidul  nostru  le-a  pus  în  acest  an  în  faţa  in­  cipalele  sortimente  ale  planului  fizic  —  premisă  a  u-   biectivele  celor  cinci  şantiere   UVIU BRAICA
          dustriei extractive.                                   nor noi şi importante succese în viitor.            de  construcţii  ale  trustului,
                                                                                                                     plus cele ale Grupului de  (Continuare în pag. a 3-e)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10