Page 50 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOC1AUSMUÎU1 NR
Oin lupta maselor populare hunedorens
I» TOI, Îl Cirami CALITĂŢII Şl fflfflţo
Influenţa puternicelor mate în demonstraţii de Iancu“ se arăta că ţăranii Tot mai mult minereu de
bătălii de clasă ale ceferiş protest împotrivă concedie din Rişculiţa au împiedi Dl
tilor şi petroliştilor din rilor în masă, pentru eli cat pe trimisul judecătoresc 8,30 Tot îl
Şoimii
iarna anului 1933 s-a re berarea tuturor revoluţio „să-şi îndeplinească misiu 0,05 Film :
9,15
simţit în toate straturile narilor arestaţi. Revendi nea sa, cu fel şi fel de a- fier, eu cheltuieli reduse Pil : •,
roaselor muncitoare de la cări proprii de luptă au meninţări grave“. Lupta te Cri
9,35
oraşe şi sate, constituind formulat în aceste zile şl ţărănimii avea să culmi 10,00 Omul
Viaţa.
un puternic imbold pentru minerii din zona Bradului, neze în prima jumătate a Minerii de la Ghelari ac re-1 conduce, tovarăşul loan căile importante prin care J 1,45 Bucur
desfăşurarea luptelor revo cei din Ghelari, precum şi anului 1933, prin punerea ţionează cu răspundere şi Topliceant, directorul exploa vom spori producţia minei. • Geortf*
luţionare din anii urmă muncitorii de la Uzinele pe meleagurile hunedorene hărnicie pentru a-şi îndeplini tării miniere, spunea : Anul trecut am realizat cu 12.30 terpre st
De
tori. Ca rezultat al muncii de fier din Hunedoara. a bazelor Frontului pluga exemplar sarcinile încredin — Am păşit în cincinalul 34 173 tone minereu de fier 13.00 Telex
asidue desfăşurată de De asemenea, desele re rilor. ţate, pentru a asigura . într-o calităţii şi eficienţei ho- mai mult decît în 1979, în 13,05 Albui?
1
Partidul Comunist Român fuzuri ale ţărănimii hunc- Sub influenţa luptei ce măsură tot mai mare mine tăriţi să realizăm producţii 1981 intenţionăm să nu ră- 15,45 Şah
Telesr
10.00
în rîndul ceferiştilor hunc- feriştilor şi petroliştilor reul de fier necesar siderur mari şi de calitate tot mai tninern mai, prejos. Sarcinile 17.30 Ecran
aoreni, aceştia au fost an s-au desfăşurat o serie de giei. In 1980 minerii ghelă- bună. Cum vom acţiona ? mobilizatoare pe care le a- re lit«
trenaţi în susţinerea luptei acţiuni ale funcţionarilor, reni au extras cu 850 000 to Valorificînd experienţa ciobin- vem impun continua perfec „Visul
târnă"
muncitorilor de la atelie Eroicele Supte ale învăţătorilor şi profesorilor, ne mai mult minereu de fier dită pe linia organizării mai ţionare şi modernizare a ac Muşat
rele Griviţa. La 17 februa- > într-o notă informativă din decît în anul 1965. Este o bune a muncii şi a produc tivităţii. Noua instalaţie de 18,40 Micul
rio 1933. după cum con această perioadă se arăta creştere impresionantă care ţiei, aplicării noului meca transport pe verticală, cu 19,00 mici
Tcleji
semnează documentele vre ceferiştilor şi că : „învăţătorii se vor în evidenţiază transformările nism economic, reducerii con skyp — premieră in unităţile 19,25 CiUătt
mii, situaţia la Simeria era truni la Deva spre a pro cantitative şi calitative pro sumurilor materiale, a ener miniere metalifere din ţară —, mea *
atit de încordată îneît în petroliştilor din testa pentru neprimirea funde petrecute în activita giei şi combustibilului, ac- care deja funcţionează la ca 8cş» ‘
Jîîîi t
orice moment putea izbucni salariului... vă rugăm a da tea oamenilor muncii din ţionind permanent in vede pacitatea proiectată, se în 19,.*»0 Portal
greva. Alături de cei din ianuarie — februarie dispoziţii pentru măsurile cadrul exploatării. Este vor rea realizării ritmice a pre scrie în acest context. Ast 21,00 Film
pasă
Piatra Olt, Piteşti, Rîmni- ce urmează să le luăm“. ba despre dotarea unităţii cu vederilor planului. Pină în fel, producţia sectorului III, Premi
cu Vîlcea, Lugoj etc., mun 1933 Mişcarea de solidaritatea noi maşini şi utilaje de mare prezent sîntem la nivelul pla pe care îl deserveşte, a cres Uueţie
citorii de la Atelierele maselor hunedorene eu complexitate, cu randamente nului, avem însă in vedere cut cu circa 400 tone mine a meri
C.F.R. din Simeria au re luptele din ianuarie — fe mult sporite, de îmbunătăţi creşteri însemnate. Mă refer reu de fier pe zi. Importan 22,20 Telcjl
fuzat să primească sala rea continuă a condiţiilor de la punerea în valoare a noi te modificări tehnice şi orga
riul redus, pînă nu s-a re dorene de a se supune au bruarie 1933, puternica in muncă şi de viaţă ale mine capacităţi de producţie, cum nizatorice se vor produce şi 1€,00 Emisii
venit asupra acestei mă torităţilor, erau o urmare fluenţă pe care aceasta a rilor. ¡n concordanţă cu spo sînt : zăcămintele de la Va în celelalte sectoare, urmă- m agili
suri, ameninţînd conduce a luptelor ceferiştilor şi pe avut-o pretutindeni, s-a rirea extracţiei, productivita lea Morii, 7 Plosca, Vadul rindu-se creşterea productivi "\5Q 1001 o
*9,00 Telcji
rea atelierelor cu declara troliştilor din ianuarie—fe datorat influenţei politice tea muncii fizice a crescut Dobrii. De asemenea, la ex tăţii muncii, realizarea unor 19,25 Aetua
rea grevei. bruarie 1933. Semnificativ şi a forţei organizatorice a de la 311,8 tone minereu pe tinderea mecanizării lucrări producţii mai mari cu econo 19,45 Docui:
Anato
influenţa luptelor fero în acest sens este un ra Partidului Comunist Ro muncitor în 1965, la 764,5 lor miniere, la aplicarea pe mii la consumurile de mate 20,35 Roma
viarilor de la Griviţa a pă port al preturii „Avram mân, care deşi se afla în tone în anul trecut. scară largă a metodelor şi riale, combustibili şi energie. cea u
truns, după cum era firesc, Iancu“, în care se arată adîncă ilegalitate, a pregă Vorbind despre activitatea tehnologiilor moderne de ex dul li
şi în rîndurile minerilor prefectului judeţului Hu tit şi condus cu fermitate colectivului de muncă pe ca- tracţie. De fapt, acestea sînt LIViU BRAICA 21,30 Cadra
21,55 Sub c
din Valea Jiului, a celor nedoara că: „în ultimul lupta pentru răsturnarea Progr
din regiunea auriferă a timp s-au observat agita orînduirii capitaliste. Lupte concu
Bradului şi de la Uzinele ţiuni la sate. Ele amenin le ceferiştilor şi petrolişti e= îndemn ia reflecţii, ţii ari
de fier din . Hunedoara. ţă să se lăţească tot mai lor din ianuarie—februarie ale
Bucul
Situaţia grea a minerilor, mult în rîndul populaţiei“, 1933 „au exprimat — după Iaşi
făptui că în zilele lui fe îi. acest raport pretorul cum sublinia secretarul ge E.M. Deva, secţia nota Sa o activitate cu mai 22,10 Tcleji
bruarie 1933, pe lingă cele propunea să -fie mărite e- neral al partidului nos ţie, sector mecanic. Comu
2 500 de concedieri, direc- . fectivele posturilor de jan tru, t o v a r ă ş u l Nicolae nistul llic Micula este şeful
este
strungari,
tia minelor gmeninţa cu Ceauşescu — în modul cel echipei pe de meseria sa, exe mult spor! 11A
stăpin
lăsarea pe drumuri a încă darmi de la comune. Des mai grăitor spiritul comba cută lucrări de foarte hu
2000 de oameni, a produs pre „agitaţiile“ ţăranilor tiv al clasei noastre mun nă calitate şi ajută pe co „Vă rugăm, tovarăşe să par feriri privind încasarea taxe BUCURE
mari nemulţumiri. Astfel, din cauza execuţiilor silite citoare, afirmarea rolului legi atunci cind este soli ticipaşi la adunarea noastră lor, a fondului de rulment, dio jurnal;
sub influenţa luptelor de făcute de către autorităţile partidului comunist, a ca citat. din 12 Icbruarie Această gospodărirea şi înfrumuseţarea tco-rutieră
soi;
8,Ou
cîte-
la Griviţa, în zilele ce au judecătoreşti, informau pacităţii sale de a organiza invitaţie era adresată cu mem cartierului, stilul şi metodele satelor; !),:
de muncă ale comitetului etc.
va
urmă,
în
săptămîni
urmat. întrunirile mineri de-a lungul întregului an şi conduce lupta oamenilor Foto : V. ONOIU brilor asociaţiei, oriunde îi in- Interesaţi în soluţionarea nical. Emi
mi
lor de la Petroşani, Petri- 1933 aproape toate pretu muncii“. tîlnea, de către Traian Crtco- problemelor mulţi participanţi tăţi şi pen
toate
la. Vulcan, Lupeni, Lonea, rile din judeţ. într-un alt veanu, administratorul asocia şi-au spus cu acest prilej pă Portret )
Victor
Panta,
rerea.
apreciind
străduia
se
asi
să
Aninoasa au fost transfor raport al preturii „Avram Prof. ION FRĂTILÂ ţiei, care bună prezenţă la adu do exemplu, grija ce se ma- Alexandru
gure
o
narea de dare de seamă. La 1 nifestă pentru buna gospodă Unda vest
începutul lunii, respectiv cu rire a blocurilor, a făcut şi u- uşoară; 14
8—10 zile înainte de adunare, nele observaţii critice. De mai muzicală;
la intrarea pe fiecare scară a bine de o jumătate de an, a telor; 16,00
blocurilor IA, 1B, 2, 3, 4, 5 spus tovarăşul Panţa, o buca 16,05 Alini
şi C do pe B-dul Petru Groza ta .de tablă de pe blocul unde Varietăţi
şi străzile Lenin şi Libertăţii locuiesc a fost smulsă de fur Melodii i
s-au pus, de asemenea, afişe: tună. Noi, locatarii am făcut 18,00 Bulei
„Toţi locatarii sint invitaţi să ce-am putut, dar nu am reu Muzicoteca
H* gunu
/
ia parte la adunarea genera şit să reparăm aşa cum tre i v di
lă...-. buie stricăciunea. Am cerut ţa,30
Şl iată-ne la adunare în sprijin, dar rezolvarea proble
ziua mult anunţată. Sînt, ce-i mei respective se tărăgănează. lor; 22,00
Panoramic
Mureşan,
Vasile
inchiriindu-le proprietarilor de drept, prezenţi mai mulţi lo Augustin Gheorghe Tómese, An- Scară Uc
Ha-
drişanj
' AV£ŢI CUVâîîTUL catari ca în alţi ani. Nu însă
autoturisme ? La Cluj-Napo- cum se aştepta şi trebuia, ţi- ralambie Munteanu şi alţii au Buletin di
ca, de pildă, sistemul dă bu nindu-se seama de cei peste relatat o scrie de alte greutăţi de dans;
ştiri; 0,05-
» In piaţa mare de ali ne rezultate, fiind mulţumite 540 de cetăţeni care locuiesc şi neajunsuri. o mai bună organiza muzical i:
Pentru
in cele 10 blocuri, cu 296 apar
mente din Deva există un ambele părţi : municipalita tamente, care formează Aso re şl desfăşurare a activităţii,
chioşc, nr. 13, ce aparţine tea încasînd nişte sume, iar ciaţia 2 — Centru — din Deva. sporirii contribuţiei locatari
s-au
de I.A.S. şi vinde produse cetăţenii nu mai au bătaie Aşa-i uneori omul. S-a şi zis lor multe făcut in acelaşi timp
propuneri.
Ro
Şerban
şi
să
ştiu
din carne. Gestionarul vînză- de cap şi nervi, negăsind în adunare de că fel unii observaţii, man spunea : „Vezi uneori
de
fel
facă
tor Bornemiza vinde cu su- loc de parcare in faţa blo să ridice probleme, dar nu în containerele de colectarea gu
prapreţ, nu dă condica la cului. în felul acesta s-ar pu cadrul unor dezbateri organi noiului menajer pline cu mal şi DEVA:
dăre de hirtie. Nu este un lu
ardeien
cererea cumpărătorilor, ii tea marca şi spaţiile special zate, ci, adeseori pe lşş... col cru bun. Socotesc necesar ea ra cu noi
ţuri.
bruschează şi ii ame rezervate copiilor pentru joa Darea de sea in direcţia va NEDOARA
ninţă, vinde preferenţial şi, că, locuri care n-ar mai fi mă a fost pre- —--------------------------------- lorificării de a Strada Hi
şeurilor,
R
gistul);
de
ce-i mai grav, nu este el astfel ocupate de autoturis zentată Mariş, Insemnări de la hîrtiei să fio Ultima ne
Viorel
gestionar, ci soţia lui. Cum me. (Tiberiu Cărdbaş, Deva). preşedintele luate măsuri — seriile
La
este permis ca acest cetă asociaţiei de adunarea de dare de mai ferme. noas rul) ; PE3
blocurile
(Unirea);
ţean, certat cu etica comer locatari. O da seamă a Asociaţiei tre se simte brie) ; l
de
re
seamă
nevoia
cială, să practice o astfel de bună. Dacă a- de locatari nr. 2 containere unor dragoste -
de
;
meserie ? (loan Mânu, Deva). Întrebări- vea un carac — Centru — colectare a publica) vintu
pile
mai
N.R. Despre apucăturile aces ter şi critic hîrtiei“. Pă (Cultural)
concret,
tui vinzător, in ziarul nostru RĂSPUNSURI şi autocritic, din municipiul Deva reri şi... pă (Muncitori
reri, spuse de
Micuţa
s-a mai scris. O facem a era şl mai a- —-------------------- - mulţi dintre I—II (L
doue oară. Vom fi nevoiţi • Dorina Han, Brad. Da © Astăzi se desfăşoară, la liceul „DecebaJ" prima preciată. în ------------------------------- -------- participanţi ne mă
darea de
s-o facem şi a treia oară, to că aveţi o vechime totală etapă a fazei judeţene a Olimpiadei la matematică, seamă s-au prezentat doar cî- cu dorinţa de a se face in resc); LO
treabă
bună,
mai
varăşi din conducerea Trustu de 6 ani şi lucraţi în ca chimie, economie politică, istoria României, filozofie, teva realizări: a crescut pre viitor se o obţine rezultate mai rod de in plus (
a
LA:
Colo:
lui I.A.S. ? drul actualei unităţi de la geografie, limbi moderne. Participă reprezentanţi ai şco ocuparea a pentru buna a gospo nice. (Muncitori
clădirilor,
dărire
părţilor
• In data de 3 iunie 1980, 15 ianuarie 1977, aveţi lilor din judeţ, exceptînd zona Haţegului şi Vaiea Jiului, de folosinţă comună, achita Participanţii au rămas însă Prietenii r
în
care
am dus un pachet cu haine dreptul la un concediu le care concurează Io Petroşani. rea costurilor diferitelor pres surprinşi şi de a modul răspunsuri la a' citoreşc);
înţeles
dat
microb
de
do
completării
fondului
pentru curăţat la spălătoria gal de odihnă de 16 zile © In scopul ridicării la un nivel superior a calităţii taţii, a etc. Raportorul a In problemele ridicate delegatul BllAD : L
rulment
I.G.C.L. din Hunedoara. La lucrătoare, încadrindu-vă lucrărilor executate I.R.E. a organizat un curs de perfec sistat îndeosebi asupra unor G.I.G.C.L., Pavel Pintea, pre roşie); Gt
ridicare mi-a lipsit un balon ia tranşa de vechime de la ţionare a personalului din formaţiile de întreţinere a greutăţi. Redăm ctteva dintre zent la s-a această adunare. răs în sa) din sp
adunare
că
apreciat
acestea,
ele
raştie: ;
cu două feţe, executat la co 5 la 8 ani, prevăzută de echipamentelor electroenergetice, telefonice şi de tele- prezentate aşa în cum au de fost seamă. punsurile date de acesta nu întoarcere
darea
mandă şi in posesia căruia Legea nr. 26/1967. mecanizare. Comitetul asociaţiei a contro sint de natură să mulţumească puşneanu
(Flacăra)
nu am mai putut intra nici o Gheorghina Boar, Hu O Expunere. Marţi, 17 februarie, cooperatorii meş lat lunar dacă se afişează la şi de aceea s-a cerut ca pro Naufragiu' :
ce
cadrul
blemele
se
in
ridică
seară
pină azi. Am fost mereu a- nedoara. Aveţi dreptul să teşugari de la „Progresul“, complex Gojdu, vor audia timp. pe fiecare costurile co la asociaţiei şi în soluţionarea tură) ; HJ
listele
blocuri
cu
minat şi purtat pe drumuri solicitaţi acordarea pensiei expunerea „Locul religiei în istoria popoarelor", urmată mune şi dacă au fost bine în cărora se impune sprijinul nastasia t
cu
G.I.G.C.L.
examinate
fără nici un rost. Menţionez de limită de vîrstă la îm de întrebări şi răspunsuri. tocmite. Din păcate, a arătat grijă şi să fie pentru rezol BRAZI ;
stabilite
că mi s-au mai întîmplat ast plinirea vîrslei de 55 de 6 In perioada 14-16 februarie la fesătoria de mă Viorel Mariş, mal sînt unii vare, în următoarele citeva liu ; CAL
(Cr
Toma
care
fel de cazuri cind, de exem ani, şi cind veţi totaliza 25 tase se desfăşoară concursul profesional „Cea mai bună locatari comune nu la lasă listele cu zile, termene şi responsabili Teatrul cc
taxele
ci
lor,
locul
plu, pentru un flanel pierdut de ani vechime in muncă. firăreasă", faza pe întreprindere, la care participă peste le rup, ca să nu se vadă că tăţi precise. SIMERIA
hotărit
s-a
mi s-au plătit 42 de lei. A- « Ana Barboni, Lunca 40 de ţesătoare. au rămas restanţieri. Pe aceas din Deşi comitetul asociaţiei eliberarea riile I-II
Adincurile
co
şi
cum insă suma se ridică !o tă linie, a reliefării greutăţilor misia de cenzori a unor to (Lumina);
s-a
de
seamă
peste 1000 lei, fiindcă eu am Cernii de Sus. La vîrsta de ® Sport. Astăzi, Sala sporturilor găzduieşte ultima în darea mai multe cereri arătat: varăşi, pentru inactivitate, este lista, dc
43 ani, cit aveţi dumnea
au
fost
pen
să
număr mare şi-mi execut zi a întîlnirii internaţionale de tenis România — Unga tru unele miei reparaţii, atit necesar multă se examineze cu (Minerul).
în
mai
atenţie
modul
hainele numai la comandă. voastră, nu se acordă pen ria juniori, de la orele 9-13 şi 15,20. ® Tot Ia Sala la caloriferele- ce nu încăl care fiecare se achită de o-
şi
Cine îmi plăteşte această sie de urmaşi decît dacă sporturilor, de la orele 8, se va desfăşura meciul de zeau, cit dar la unele instalaţii bligaţiila ce-1 revin in compo
inter
toate
sanitare,
cu
sumă, dar timpul pierdut ? sînteţi încadrată medical baschet dintre formaţiile Mătasea Deva şi Clubul sportiv venţiile noastre nu au fost în nenţa organului de conducere
în gradul I sau II de in
a acestei asociaţii.
(Dumitru Vasiliu, Hunedoa de baschet Bucureşti, în cadrul diviziei B - feminin, iar totalitate schimbate say repa Prin modul în care s-a des
acum
nu
ra). validitate. Aveţi dreptul la în sala C.S.Ş., începînd cu orele 10, se vor desfăşura rate. Nici pînă hidroizolaţiile au făşurat, adunarea de dare de Timpul
pensie la virsta de 55 de
refăcute
de
fost
meciurile de baschet — juniori, C.S.Ş. Deva — Crişui
Asociaţiei
a Se simte acut şi în De la blocurile 1 A, 1 B, 2, 4 şi ti- seamă din a Deva a nr. 2 cen azi. Vrem
tru
constituit
un
cu
va necesitatea organizării ju ani, conform art. 41, ali Oradea (fete) şi C.S.Ş. Deva - C.S.Ş. Arad (băieţi). nichigeria de la blocurile 1 A, îndemn la reflecţii asupra ac ce, mult
mai
niatul 1 sau 3 din Legea
pentru
altele,
dicioase a spaţiilor dintre nr. 3/1977. © Spectacole. în sala „Arta", azi, la orele 16 şi 19, 4 şl multe reclamaţii. care s-au tivităţii depuse şi mal ales va ninge,
în
făcut
ceea
de
viitor.
blocuri, mai ales pentru joa Teatrul de estradă din Ploieşti prezintă formaţia Trio ce priveşte transportul guno privind munca asemenea, şi S-a moderat <
o
de
desprins,
ca copiilor şi parcarea auto o iancu Drăgan, Vaţa de Diwero din R.D.G., în spectacolul „Unora le place iului menajer, cu toate că a concluzie: Ceea ce se poate râturile v
tre —10 ş
la
neridiearea
sesizată
turismelor. Oare primăria Jos. Prezentaţi-vă la S.F.E. hazul", iar mîine, de la orele 17 şi 20, Ansamblul artistic fost cit şi faptul că rămîne face astăzi, nu trebuie lăsat tea şi ini
timp,
Devei nu poate proceda ca Baia de Criş, pentru » profesionist de cîntece şi dansuri „Banatul" din Timi mult gunoi pe jos, in urma pe mîine, pe sea’ma vremii tre ! ziua. Dini
început,
un
lucru
Odată
peni.
alte municipalităţi, sistematl- primi suma de bani recla şoara prezintă spectacolul „Mîndre plaiuri timişene". ridicării din containere, aceste buie dus pînă la canat ! diţii (Moţe
ţii.
zînd spaţiile de parcare şi mată. GHEORGHE GOSTIAN intervenţii nu au fost pe de Bcnţe Di
plin soluţionate. Li darea de
scamă sînt şi miile alte re- C. A. LINE5CU