Page 51 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 51
yl 239 Q DUMINICA, 15 FEBRUARIE 1981 Pag. $
Seminarul de dramaturgie şi teatrologie-M.Soresc*
UNICA
Uite !
patriei
rial pentru co
amele «ic Mon- Cu Marin Sorescu despre... Seminar
a“. Episodul 1(1
. sănătatea
»tullli Cum apreciaţi acest Se buie să mulţumesc şi gaz probabil şl altele), vor con
i muzicii minar din punctul de vede delor, atît de primitoare ale stitui cuprinsul unei sau u- *
Enescu şi in- re al configurării unui por
isăi judeţului, care au arătat că nor cărţi, in afară de pu *w»
iii patriei tret f arta este oricind bine ve blicarea în revista „Vatra",
— Sînt bucuros câ sub nită pe meleagurile hurte- unde ne vom intîlni cu toţii
duminical /
ruinele cetăţii de la Deva dorene. muţind cu generozitate vo
se încearcă reconstituirea — Ca scriitor care cu cile noastre de la Deva la
ri după ope fazei istorice a teatrului noaşteţi pulsul mişcării atît Tg. Mureş şi in întreaga
re româneşti : meu prin prezentarea pie-' al poeziei cît şi al tealm- ţară.
mei nopţi de
după Tudor selor „Răceala" şi „A treia lui în întreaga lume, cu — Cum aţi vedea aceasta
u ţeapă". Totodată, o altă di sau aceste cărţi ?
ran pentru cei O P I N I I
recţie, care o consider im — Ca nişte dosare foor-
portantă, deci oceea a tea fce bogate, conţinînd mărtu AGENDĂ
prin ţara trului ontologic, este pre rii, opinii, fotografii din ,,Literatura lui Marin So decii opera sa. Cu Iralelc
burtea de Ar- zentă prin excelentul spec rescu este o bogăţie inepui Iui mai mic am iost coleg
jleme ale u- spectacole, puncte de vede o Ziua a doua a Se
• tiriâr tacol de la Petroşani, „Plu re ale regizorilor, actorilor, zabilă ca acelea ale solu de bancă, Iralcie lui mai minarului de dramatur
l varietăţilor ta meduzei". Sigur că mai criticilor, intr-un fel nişte lui şi subsolului şi iace mare mi-a iost proiesor la gie şi teatrologie — Ma
istic : „Cui ii era loc pentru „Paraclise bătălii pe care le susţinem parte din avuţia naţională. liceu, iar cu „decanul“ Ma rin Sorescu, a prilejuit
magazin
ipe ţară. Pro- rul" sau „Există nervi", sau la un moment dramatic şi Era firesc să se consacre rin m-am cunoscut la o ]n- vizite şi fructuoase în-
i> studiourilor chiar „Matca", dar oricum care sper să fie cîştigate în undeva şi cîndva o dezba lîlnire la Tv. unde tineri tîlniri ale scriitorilor cu
cele trei piese cred că pot confruntarea nu numai cu tere republicană măcar a- liind încercam drumul ariei. oameni ai muncii de la
i.
oferi o bază de discuţii. Iar prezentul: ci şi cu viitorul. supra unei părţi a creaţiei Eu învăţam să rostesc ver întreprinderea eleetro-
NI prietenii mei, Ion Carami- Oricum, ele râmîn ca nişte sale. Sinlem bucuroşi că suri, iar Marin bălea Ia eentrale Mintia, Ţesăto-
in limba tru şi Virgil Ogăşanu îmi documente vii ale unei e- locul potrivit a iost găsit poarta liricii româneşti şi ria de mătase Deva, cu
vor reaminti de faza ante poci -care doreşte din tot nu ştiam alunei că ne vom elevi şi cadre didactice
ori la Deva şi timpul potrivii
i rioară a scrisului meu, pre- sufletul să promoveze fru e cel de azi. Seminarul de intîlni peste zece ani prin de la liceele industriale
ea economică zentind pe scenă poezii - mosul şi valoarea estetică. piesa ,,Răceala“. Era o ne nr. 2, 3 şi 4 Deva.
ar ştiinţific, arătînd partea lor dramati De aceea, consider foarte dramaturgie şi teatrologie cesitate acest Seminar, căci ® După amiaza de
unui vulcan — Marin Sorescu este un
nilelon. Tre- că. in general, pot să spun importantă această acţiune moment cuilural reprezen aşa cum îl iubim, sîntem ieri, Casa de cultură din
ilârcţ. Episo- că Deva mă găzduieşte în noaşteţi acţiuni de genul de la Deva. tofi prin Marin Sorescu ; Deva a găzduit un re
aceste zile cu atît de multe acestui Seminar ? — Aceste cărţi sînt argu tativ şi o izhîndă spirituală prin opera lui ne spunem cital din <"■•' ■ ‘ ' iui Mu-
tondial irurnousă“, (Valentin Silves
păcii, senin, lucruri îneît mă sperii... şi — in felul acesta şi de a- mente ale eficacităţii criti gîndurile şi olurile. Chema
realizat cu iată-mă vorbind despre mi semenea amploare, nu. Se cii teatrale şi pentru aceas tru). rea noastră la Deva ne o-
unor forma ne ca despre un străin - fac întîlniri de poezie. Ea ta ar fi de ajuns să ne norează. Putem să ne îm
li de amatori „Bucuria de a sărbători
•¡arilor din ceea ce nu-mi stă în fire. este mai bine organizată imaginăm că documente de părtăşim gînduri şi aceasta
i Braşov şi — Consideraţi acest Se internaţional. Teatrul însă, acest fel s-ar fi păstrat de pe Sorescu la Deva e mai esie loarle bine“. (Virgil
minar o ieşire in arenă ? are nişte festivaluri de altă la opera lui Eschil sau So- mult decît o manifestare Ogăşanu).
— E bine din cind în cînd natură, nestructurate pe cite focle. de suflet. E o sărbătoare .
Sorescu
„Teatrul
Marin
să te supui unei analize un dramaturg şi cu carac — Să nu mergem atît de a spiritului de libertate în descIUde un lui nou capitol in
spectrale făcută cu toată ter de exegeză, in această departe, ni s-ar părea ex circuitul creaţiei româneşti. dramaturgia română. Sorescu
seriozitatea. Şi este bine că privinţă, iată că România traordinare dacă s-ar fi Această libertate devine
SS5$3$SS8SS este un creator al dramatici-
Valentin Silvestru, motorul oferă un bun exemplu. realizat la noi, la timpul principiu de creaţie a unei tăţii intense, ai ideii profun
I: 7,00 Ra- acestor seminarii, ţine cu Comunicările referitoare respectiv, despre Alecsandri generaţii încărcate de şa de. Piesele lui oferă un aspect
iminiea mc- indîrjire să demonstreze că la Seminarile de pînă acum sau Caragials ! poetic aşa cum poezia sa ne
Revista pre- bloane. Zarurile au fost surprinde cu un aspect dra
•ioprogramul există o drampturgie româ (cu opera lui Teodor Mazi- aruncate de Sorescu pe un matic“. (Amita Bhose, P r( >f.
gazin durai- nească contemporană de lu şi Dumitru Radu Popes-. Interviu consemnat de eîmp de luptă încărcat de
de actuali- cu) şi acesta de acum (şi DUMITRU VELEA univ. Bucureşti).
; 12,00 De cea mai mare atenţie. Tre toate neamurile care au
oţi ; 13,15 bîntuit pe acest pămînt. „Faptul că Deva organi
şortativ — rin Sorescu, s„., inut in
y
ndy; 14,00 Nu ne debarasăm de isto zează acest seminar Marin tr-o excepţională inter
14,30 Muzică rie deoît zknbind, aşa cum Sorescu constituie o demon pretare de cunoscuţii
in fonoteca face Sorescu luîndu-şi în straţie de energie culturală
Clubul ar- actori ai scenei şi cine
tin de ştiri; Consemnări Muzeul satului serios misiunea sa de crea şi de deschidere către un matografici româneşti :
nor; 17,00 tor, O lume nouă, vie, tip de spiritualitate". (Cornel Ion Caramitru şi Virgil
rice; 17,30 Ungureanu). : Ogăşanu, precum şi de
rctutindeni ; fiu girului clc a scrie piedică pe oameni să pe lă şi pune-o-n pod/ Pen proaspătă bîntuie drama
ştiri ; 18,30 despre LA LILIECI, m-arn treacă. Ba aş zice că ideea tru iarnă — ca să ai./ turgia lui“, (Ion Caramitru). un grup de recitatori
•u to ti: ; 20,00 surprins aşternînd Uliul cea mai de seamă care po — Păi, de la oameni ?/ ,,Seminarul oferă şansa de la Casa de cultură
15 Nt de stabilire u poziţiei reale Deva.
icâ de mai sus, tura! de la goară din bolta viziunii — Păi, de la oameni, că ,,Marin Sorescu ne uneş a autorului în discuţie. De
sul niUio. - o superbă poezie, deve Iui Sorescu asupra lor este e pămîntul lui Dumnezeu“. te pe loţi, nu numai pe noi o Ieri seara. Teatrul
urnal; 22,10 nită celebră, tot a lui Ma aceea a petrecerii în cele După ulii mul vers al creatorii spectacolelor, ci aceea a irezii un remarca Naţional din Craiova a
rtiv ; 22,30 rin Sorescu. A iost ca un două înţelesuri tundamen- pe to(i creatorii ariei. Eu bil interes“, (Titu Popescu). susţinut, intr-o aleasă
ii ţe; 23,00 celei dc a treia cârti,
23,05 Ring lei de imbold lainic. Tai laic ale ei: petrecerea în scrie, ca la romane, „siîr- aş vorbi mai mult despre realizare regizorală şi
cred
este
Buletin de nic, dar nu neiiresc, dacă lume şi petrecerea din lu şil“. Dar nu e de crezul. omul Sorescu, care îmi un „Acest seminar sănătate că cultura interpretativă cea de-a
semn
de
Non stop te gindeşU că în LA LI me. In primele două cârti Abia de acum îşi vor în umple sufletul. Mă leagă de lă, de vigoare şi cura.)". (Mir- treia piesă adusă în se
LIECI, din care a treia se aude îndeosebi vuietul cepe loji oamenii aceştia el afinităţi mult mai vechi eea Cornişteanu). minar: „A treia ţeapă“.
laamssss®, carte a apărut (şi s-a e- petrecerii în lume. Criticul via/a lor de apoi, purtaţi Colectivul craiovean a
puizal) recent, Sorescu in Eugen Simion observa în conştiinţa iiccăruia din justificat distincţiile cu
ventează un muzeu al sa chiar că timpul acestor ţă tre cei cc i-am cunoscut cerite cu această piesă
tului, deasupra căruia a- rani „se desfăşoară in în noul muzeu al salului. Marin Sorescu la „Festivalul teatrului
ii, petrolul şea/.ă bolta nu întotdeau funcţie de oxa mesei şi de Purlafi şi hrăniţi cu nos istoric ’80“ : premiul
ria); Moa- na senină a unei viziuni consistenţa alimentelor“, pentru cel mai bun
ta); HU- talgia aceea pe care So
(Flacăra); proprii şi insolite. Un mu în ciuda faptului că în rescu n-o lasâ-n ruptul spectacol prezentat în
(Siderur- zeu mai viu dccît cel pe deobşte „praznicul“ cort- Reminiscenţe festival, premiul pentru
S (Arta) ; care-1 ştim la Şosea, unde stă în mămăligă cu varză capului ia vedere: o di cea mai bună interpre
c dragoste simulează, o invăluie-n u- tare masculină (Tudor
,'onstructo- casele sînt goale şi uli acră presărată cu ardei mor, o îngroapă sub un Ne uităm la nori
î I: Cuscrii ţele pustii. Aici, în LA pisat, iată însă ca în cea Si spunem că seamănă cu o (urină de oi. Gheorghe), premiul pen
(7 Noicm- LILIECI, oamenii loicsc de de a treia carto bate vîn- morman de lapte diverse. Tresărim speriaţi cînd vedem lupul tru interpretarea unui
noapto de Din cînd în cînd ii mai rol episodic (Petre
î 1-If (Re- colo, colo, se cheamă la tul răcoros al celeilalte dă şi cile un bobîrnac cu In cartea de zoologic. *
I : Pe arl- gard, se adună la circiu petreceri. Se duce cînd Gheorghiu — Dolj), pre
serille I-II mă, se duc la prăşii, luîn- unul, cînd altul. Ciula vreo poantă. Ca pe urmă, Alteori ne apucă un dor de munte miul pentru regie şi
ul oaselor scăpată la larg, nostalgia premiul pentru lumini.
VULCAN : du-şi cu ei şi copiii mici, moare „de şale“, după ce salului de odinioară să ră Atît de puternic, îneît
seriile ca Gheorglvţa lui Ceapă, „a ţipai un an do zile“, Vedem cum începe să crească iarba grasă • Astăzi au loc la ca
ti) ; Ci- care „făcea o ţîră gaură ioana Iui Traşca s-a pe bufnească în noi. Oare de pe birouri. ‘ sa de cultură, incepînd
(Muncito- ce ? Pentru că fiecare do> la orele 9,30. expu
Jn ostatic în păiiunt/ Şi-i băga cu trecut la 92 de ani, nu fă
; PETRI- fundu-n ea să nu plece“. ră a-şi tusa învăţat urile dintre noi sîntem/ Cioba Sint gînduri care continuă să ne sosească nerile, comunicările,
Londra Şi aici însă, „bunăstarea celor cinci icte: „Să nul care şi-a pierdut oile/ Pe vechea noastră adresă, dezbaterile din cadrul
ÎINOASA: în subconştient". seminarului, la care par
nii (Mun- materială, fericirea şi no siringi, mumă, să siringi A Pentru că fiecare dintre noi sîntem
II: Proba rocul (...) Sînt slab repre (...) Dacă dai peste niş Ciobanul care şi-a pierdut oile ticipă reputaţi critici,
liembrie); zentate“. Ceea ce nu-i îm te ceapă/ Ia şi tu o poa RADU CIOBANU In subconştient. scriitori, regizori si ac
l (Steaua tori din ţară.
:ZA: Me-
tertil); o-
(Patria) ;
)dă Lă-
ile 1-11
1IU-BAI :
do cul-
Oulos A-
•opular) ;
domici-
letectivul
miltură) ;
.1 Iunie);
ta — se-
; ILIA:
le I-II
Ri: Ar-
ardelenii
Secvenţe «lin specia» uleie prezentate »le teatrele tlin Sibiu („Răceala“), Petroşani („Pluta Meiluzei") şi Craiova („A treia ţeapă-,.
