Page 55 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 55
. 7240 ® MARŢI, 17 FEBRUARIE 1981 Pag. 3
La I.M.C. Bîrcea
IS-2&
tm încheierea ¡leiţilor „Seminarului
Situaţia in anul trecut să îndemne ia
în Univers, de dramaturgie si teatrologie Marin SoresGu“
ştiinţific
episodului 6 meditaţie, ia angajare
Duminică s-a încheiat pă" — dincolo de succesul al revistei „Vatra"), condu
Producţie netă ? Produc măsurilor tehnico-organi- list (cazul secţiei de tu „Seminarul de dramaturgie scenic, au demonstrat for cătorul seminarului, ale u-
imbă engleză tivitate ? Producţie marfă ? zatorice corespunzătoare. buri — spunea Sabin Du şi teatrologie Marin Sores- ţa de creaţie a lui Marin nor reputaţi scriitori, regi
toric: Necro- Angajamente suplimenta cu" — amplă manifestare Sorescu — „unul din marii zori, actori, scenografi, cri
la Alba lulia Apoi, indisciplina, anul ca, şeful acesteia), iar fie
î creţului re ?... Multe semne de în trecut, a fost la ea acasă. care om al muncii să-şi culturală organizată sub dramaturgi ai veacului nos tici - Dumitru Radu Popes-
ii în sprijinul trebare în dreptul princi Prin nefolosirea raţională vadă conştiincios dc mun auspiciile Comitetului de tru" — cum afirmă criticul cu, Mircea Cornişteanu, Iu
tului politico- palilor indicatori de plan a timpului de lucru s-a ca sa (Gheorghe Buia). Să. cultură şi educaţie socia Edgar Papu. De asemenea, lian Visa, Radu Dinulescu,
din 1980 ai I.M.C. Bîrcea- pierdut o producţie de 25 se insiste mult mai mult' listă al judeţului Hunedoa recitalurile de cintece şi Ion Pecie, Cornel Ungurea-
i pentru Iu-
in agricultură Deva. Nerealizările s-au milioane lei. De asemenea, pe calitatea producţiei — ra, Secţia de critică a poezie, beneficiind de in nu, Natalia Stancu, Edgar
ieri înlănţuit, iar la adunarea calitatea slabă a anumitor aceasta să nu fie o sarci A.T.M., revista „Vatra“ din terpretarea lui Tudor Gheor Papu, Victor Biblcioiu, Con
I Tirgu Mureş şi Teatrul de ghe, Ion Caramitru şi Vir-
ea economică generală a reprezentanţilor produse a dus la înregis nă numai pentru C.T.C. —, stantin Cubleşan, Amita
sănătatea oamenilor muncii s-a în trarea unor refuzuri din pe ritmicitatea îndeplini stat „Valea Jiului“ din Pe gil Ogăşanu, au dat un Bhose, Grigore Smeu, Ma
*81: cercat pasarea responsabi partea beneficiarilor. Iar rii planului, aproviziona troşani. plus de culoare reuniunii. rian Popescu, Patrel Ber-
teligente Timp de trei zile, prezen Ultima zi a Seminarului ceanu, Rofnulus Diacones-
. : „în fieca- lităţilor între ministerul de de soluţii tehnice de redu- rea tehnico-materială şi de
ă“ de Angc- resort, centrala industrială, pozitarea corespunzătoare ţa la Deva a unor cunos a fost rezervată criticii. Co cu, Constantin Barbu, Du
Premicră pe furnizori, beneficiari şi, a produselor (Cornel Gro- cuţi scriitori, critici şi oa municările prezentate cu a- mitru Velea, Nicolae G!ier-
mai puţin, I.M.C. Deva, Atfanări gesieraie za, Gheorghe Micula, Va meni de teatru, manifestă cesl prilej au dezvăluit nu ghe şi Pelrişor Ciorobea -
şoarăT inter-
; Cornel Con- deşi nici aici treaba nu a lentin Sîngioan). în gene rile desfăşurate cu acest meroasele faţete ale operei au inşfemnat tot atîtea con
şi formaţia mers bine, deşi factorii res aie oamenilor m::nsii ral toate luările de cuvlnt prilej au suscitat un viu in dramatice soresciene, pro tribuţii valoroase la siaoi-
ponsabili cunoşteau pro aveau un laitmotiv — pre teres din partea publicu filul stilistic al unor piese. lirea poziţiei reale a lui
I.
blemele, dar n-au acţionat ocupare, preocupare... lui larg. Cele trei specta Expunerile lui Marin Sores Marin Sorescu in contextul
cu fermitate pentru rezol cere mai accentuată a con Şi, totuşi, în seama cui cole — „Răceala“, „Pluta cu, Valentin Silvestru, Ro- dramaturgiei contemDorane
varea lor. sumurilor şi a cheltuielilor cade această preocupare ? Meduzei" şi „A treia ţea- mulus Guga (redactorul şef româneşti şi universa ''
Conducerile secţiilor nu de producţie să nu mai Rezerve sînt suficiente şi
au urmărit în permanenţă vorbim. Există şi comisii la îndemîna oricui. Sin-
I : (>,00 tta- realizarea producţiei fizi create special pentru ase guri, stimaţi tovarăsi, aţi
limin"'ţri * '7,00
8,00 Revista ce, pe sortimente, la nive menea scopuri, dar de ele apreciat că „a sosit .timpul
irierul melo- lul schimburilor şi forma se aude numai o dată pe an să terminăm cu orice ri
etin de ştiri; ţiilor de lucru, nu au în — la alegeri. sipă şi nerealizare de
î ascultători- treprins măsuri eficiente
tin de ştiri; „Cu o asemenea situaţie plan“. De dumneavoastră
e muzicale ; pentru recuperarea rămî- nu vrem să ne mai întil- depinde totul pentru a vă
.doric ; 10,40 nerîlor în urmă la timpul nim“, apreciau participan realiza sarcinile de plan şi
Buletin de potrivit. Nu a existat o ţii la discuţii. Pentru a- a nu rămîne datori econo
L Maryla Ro-
kVanpremieră preocupare susţinută pen ceasta însă, este necesar mici naţionale.
i Radiopubli- tru mobilizarea oamenilor ca indicatorii de plan să
etin de ştiri; muncii şi găsirea la timp a fie stabiliţi mult mai rea DORIN CORPADE
ara foleloru-
5 Cintece de
la 1 la 3 ;
’ioşilor; 16,00 în întîmpinarea
3,20 Coordo-
;; 16,40 Suc-
i uşoare ro- Congresului
Sfatul medi-
îtin de ştiri; ţărănimii
.zinul femei-
mele eterne Foto: VIRGIL ON G IU
00 Orele se- (Urmare din pag. 1) Aspect din timpul desfăşurării seminarului.
:e revoluţio- (Urmare din aag 1) n-au putut umbri însă în
lânia — pei- vară. în perioada care a trecerea care, aşa cum a
ontemporan; trecut de la începutul anu
pămîn tului Sus, Geoagiu, Dineu Mic apreciat preşedintele juriu Intre preocupare şi delăsare
Buletin de lui şi pînă în prezent s-au (Marti n eşti), Topliţa, To- lui — Livia Micu, instructor
intîmpinarea transportat în cîmp aproa teşti au făcut eforturi pen principal în Consiliul Cul
a congres al pe 68 000 tone de îngrăşă tru a ieşi din închistare şi turii şi Educaţiei Socialis La unitatea de pîine si ţigoi şi Cornelia Leaha ci
Cadenţe so- în magazinele alimenta teau, mîncau, fără să le
într-o oră; minte organice. A fost fer şablon, spunînd ceva publi te, „a impresionat prin mo re nr. 1 şi 90 din Brad produse de panificaţie nr.
¡top muzical tilizată o suprafaţă de cului ! Au urcat scena fazei dalităţile de exprimare sce gospodărirea judicioasă a 22, am ajuns la orele 14, pese că cetăţenii aşteptau
peste 1 500 ha şi în primul judeţene şi formaţii repre- nică a problematicii con fondului de marfă şi apro cind ar fi trebuit să se fa în dreptul raioanelor lor.
rind terenurile pe care se zentînd căminele culturale temporane, deosebit de vizionarea ritmică cu bu că schimbul. Nu servea ni Mai mult, Corina Filin,
-¿MsææsBai
vor cultiva legume, cartofi Ribita, Boiţa (Răchitova), bine realizată de formaţiile nuri de consum sînt me meni şi 15 persoane aş şefa de unitate, spunea cu
si sfeclă de zahăr. Tisa (Burjuc), Tîmpa (Băcia) de gen ale Casei de cultu- reu în atenţia colectivelor teptau cu nerăbdare doar un ton nepăsător: „Pen
!££EES3!*SES
EXECUTAREA cu teme-omagiu rădăcinilor ră din Deva, C.S.H. şi de muncă. în consecinţă, va veni cineva la tejghea. tru că am să predau ges
a romanţă LUCRĂRILOR neamului şi tulpinelor lui I.C.S.M. Brad, ca şi prin planul pe luna ianuarie a Singură în unitate, Fiorica tiunea magazinului, nu
ivigbeto ’ea DE REPARAŢII viguroase ce urcă spre vii creaţia originală a colecti fost depăşit la unitatea nr. Gruieţ primea şi recepţio m-am ocupat de aprovizio
OARA: jaie- în atelierul central de 1 cu 200 000 lei, iar la nr. na marfă. Să fie oare o nare“. Probabil pentru că
seriile I-Il tor, dar au fost şi prezen vului Casei de cultură din
iul revelion reparaţii si la secţiile de ţe care puteau fi lipsite de Hunedoara, cu reale posi 90 cu 30 000 lei. întîmplare că în ziua aceea pleacă din unitate n-a gă
Amatorul mecanizare ale S.M.A. ...efortul deplasării ! Consi La restaurantul „Perla vînzătoarele din schimbul sit de cuviinţă să rezolve
»torul (Con- Baia de Criş se munceşte bilităţi de afirmare pe plan
STROŞANI: cu sîrg şi răspundere la e- liile comunale de educaţie naţional, care demonstrea Crişului“, cu linie de au
seriile I-II politică şi cultură socialis toservire, igiena localului, £&PS*OWSSi®MARE QUNJ&
ape o po- xecutarea lucrărilor de re ză că arta adevărată se a-
e (7 Noiem- paraţii şi revizii, pentru tă au datoria să mediteze corectitudinea preţurilor SERVIRE ®B»EEmT8VA
1 (Republi- asupra acestui aspect ! Ele flă aici la ea acasă". pentru fiecare meniu, ser
> să fiu cu- ca întregul parc de maşini virea ireproşabilă a con
(Cultural) ; şi utilaje să fie în perfec
(Muncito- tă stare de funcţionare la sumatorilor impresionează în vreun fel nici unele ob
1 : Pilotul plăcut. II au întîrziat 10—15 mi
1NEA: Solo începerea campaniei de Gospodărirea fondului de nute ? Nu s-ar zice, din servaţii consemnate in re
I) ; PETRi primăvară. Datorită efor In ateiţla fcgumiculteriler moment ce sesizările din gistrul unic de control. Cu
la Londra turilor depuse de persona marfă este o altă obligaţie „Jurnalul cumpărătorului“ alte cuvinte, „după mine
uminoasa: a tuturor şefilor de uni
lui — serii- lul muncitor şi tehnic de Trustul horticulturii informează legumicultorii, pe tăţi. Că obligaţia nu este nu-s puţine. potopul“. De la cine să
»ncitoresc) ; specialitate s-au încheiat Da unitatea 48, electro înveţe ceva bun lucrătoa
mei indie- deja reparaţiile la grapele toţi cetăţenii care doresc să cultive legume că, îm respectată peste tot, ne-am tehnice, pentru aprovizio rele din subordine ?
ie) ; ORAŞ- preună cu Complexul de seminţe din Oră.ştie, a luat convins la magazinul ali Desigur, astfel de atitu
jstea se în- c disc, grape reglabile, măsuri şi s-au pus în vînzare, atît prin magazinele narea cu unele articole so
: Foc pe cultivatoare, maşini de ad mentar nr. 10 „Gura Mo licitate, ca baterii electri dini, opuse unui comerţ
GEOAGIU- ministrat îngrăşăminte, ma cooperaţiei de consum, cit şi prin cele ale I.L.F., di rii“, unde lucrătoarea ges ce, cordoane, întrerupătoa civilizat, nu caracterizează
formidabil şini fitosanitare, la semă- ferite seminţe de legume. Toţi cei interesaţi găsesc în tionară Cornelia Iga distri re, prize, ştechere ş.a. se pe lucrătorii comerciali din
); HAŢEG: unităţile de profil din raza consiliilor unice agroin buia făină albă după bu
seriile I-II nătorile de cereale păioase fac puţine eforturi, drept Brad. Tocmai de aceea, se
ZI: Sezonul şi porumb, la pluguri şi se dustriale Brad, Ilia, Ilaţeg, Orăştie şi Hunedoara, se nul plac, unora cantităţi care cetăţenii ies nemulţu impun măsuri care să du
AN: Uimi- dă zor pentru terminarea minţe de salată, spanac, morcov, pătrunjel, păstîrnac, mai mari, altora mai mici, miţi de aici. că la înlăturarea tuturor
emo (Casa ţelină, ridichi, castraveţi ş.a.
IERIA: De- lucrărilor la tractoare şi creînd nemulţumiri în rîn- Şi mai nemulţumiţi ies acestor practici dăunătoa
siune spe- maşini de plantat fcartofi. dul cumpărătorilor. însă de la magazinul vecin, re.
ILIA: A „Prichindelul“. Unitatea nu E. SÎNA,
(Lumina).
este bine aprovizionată. AL. JURCA
Cîrad prograsnyi de grajd este alandala — Vînzătoarele Cornelia Pi- corespondent
XPRES
BBBBBBHB
producţia animalieră nu poate fi... a!!feS
agerii spe-
uarie 1981: Conform unei înţelegeri malele primesc paie, co vacuarea gunoiului nu Veţel, a enit la programul
3, 8, 15, 14. ce a devenit o eficientă ceni, siloz şi ciocălăi to funcţionează, nu există gă de grajd la timp, dar fap
, 32, 20, 28,
metodă de colaborare, spe caţi, nici un gram dc fin leţi suficiente, astfel că tul nu a avut cine ştie ce
41, 27, 36, cialiştii Direcţiei judeţene insă, deoarece unitatea nu mulsul se face în... serii; efecte. Şi iată de ce : cu
pentru agricultură şi in mai are. în aceste condi separatorul nu funcţionea răţenia s-a făcut cam în
23, 3, 40,
dustrie alimentară şi lucră ţii nu este de mirare că ză de multă vreme şi ca dorul lelii ; furajarea ani © Comitetul sindicatului de la I.C.S. Hunedoara orga
30, 12, 33, tori ai ziarului participă producţia de lapte scade. urmare viţeii nu primesc malelor a fost anapoda ; nizează in 19 februarie o consfătuire cu caracter de schimb
periodic, din primele ore Mai notăm că în depozitul lapte degresat. Şi, lucrul s-a pus în iesle întîi siloz de experienţă, care va aborda o largă tematică din do
), 32, 18, 9, ale zilei, la desfăşurarea apoi fin şi grosiere, ori tre meniul protecţiei muncii. Vor participa inspectorii şi res
i: 2 065 185 programului de lucru în Âcţâurîeo d@ lesrsiâ cs ziarului buia făcut exact vicever ponsabilii cu protecţia muncii de la toate şantierele de
fermele zootehnice. Iată ce sa. înainte de a începe construcţii ale întreprinderii.
am constatat cu prilejul mulsul, îngrijitorii au spă © Astăzi dupâ-amiazâ, la orele 18,00, la casa de cul
unei deplasări recente. lat ugerele cu apă rece,
Plin Sînt îngrijite animalele Ş luată din vălăul din curte, tură este organizată o audiţie muzicală pentru elevii li
UNA ALBĂ, WlS®t sînt gospodărite furajele « deşi sectorul dispune de ceului de matematică-fizică. în prima parte, instructorul
ALTA NEAGRA cultural Mircea Golan va prezenta viaţa şl opera lui An
1 pentru un boiler. în ziua raidului tonio Vivaldi, după care urmează audierea unora dintre
Vremea C.A.P. Cristur. Inginerul s-au muls 38 litri de lapte, cele mai reprezentative lucrări ale marelui compozitor.
. Cerul va şef al unităţii, respectînd de furaje dezordinea se a- cel mai grav: vacile şi în seara precedentă — a-
at va nin- planificarea întocmită în flă la ea acasă. junincile aflate în ultimele flăm — cam tot atîta. Dar ® Spectacole. Pe scena clubului minerilor, elevii şi şoi
fla mode- mii patriei din Ghelari au prezentat simbătă, în faţa pă
Tem pera- acest sens, a sosit în sec două luni de gestaţie pri nimeni nu-şi poate explica rinţilor lor, un atrăgător spectacol de poezie, muzică şi joc.
oscila în- torul zootehnic odată cu în VACILE GEST ANTE mesc un fel de tocătură cum din laptele rămas din
nus 3 gra- grijitorii, coordonînd con NU SE ŢIN CU... (compusă din paie, coceni, ziua precedentă au dispă 0 Mîine seară, la orele 19, ansamblul artistic al studen
imă între cret activitatea acestora. ţilor de la Institutul de subingineri din localitate va oferi
aţă locală TOCĂTURĂ ciocălăi, sfeclă şi siloz) al rut vreo 14 litri. Se bănuie
Programul a început la o- terată, din care cauză cinci că s-au furat, nu se ştie colegilor lor şi publicului hunedorean un spectacol folclo
februarie rele şase — se cere a fi C.A.P. Simeria, sectorul dintre ele au avortat. de către cine şi cum. Pro ric la casa municip«.'ă de cultură. O in aceeaşi sală, as
continua blema merită studiată. tăzi, la orele 17 şi 20, Ansamblul artistic de cintece şi
Cerul va precizat că toţi cei ce mun zootehnic Cărpiniş. Primul CIND LIPSEŞTE
os şi vor cesc în grajduri sînt local lucru constatat: nimeni CONTROLUL dansuri „Banatul“ din Timişoara va prezenta spectacolul
be locale, nici — cu curăţarea adă din conducerea unităţii nu IOAN MĂRGINEAN, „Mîndre plaiuri timisone".
sforma în SABIN IONESCU
posturilor, continuînd cu participă la programul de Toma Neamţu, şeful fer din cadrul D.G.A.I.A.
mulsul şi furajarea. Ani , grajd ! Instalaţia pentru e- mei zootehnice a C.A.P. TR. BONDOR