Page 57 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 57
în întlmpSnarea Congresului ţărănimii
PROLETARI Dm ftg ATESAR ILE, UNIŢI-VA !
Eforturi susţinute pentru
pregătirea temeinică
a campaniei agricole
de primăvară
In toate unităţile agrico agricole sînt la S.M.A.
le socialiste ale judeţului Geoagiu în avans faţă de
nostru are loc sub condu grafic. Au fost finalizate
cerea organelor şi organi reparaţiile la grapele cu
zaţiilor de partid o largă disc şi cu dinii reglabili,
mobilizare de forţe, toate la cultivatoare, maşini fi-
eforturile fiind canalizate tosanitare, utilaje de încăr
Ia pregătirea temeinică a cat gunoi, semănători pen
campaniei agricole de pri tru păioase şi culturi pră-
măvară şi asigurarea tutu şitoare, maşini de plantat
ror condiţiilor ca lucrările răsaduri şi cartofi, maşini
să fie făcute la timp şi de de erbicidat, de adminis
calitate — cerinţă liotărî- trat îngrăşăminte, pluguri,
toare în obţinerea unor re şi se acţionează pentru ter
colte bogate în acest an. minarea reparaţiilor la ul
Toţi lucrătorii ogoarelor timele şase tractoare din
hunedorene acţionează cu plan.
hărnicie şi răspundere pen LUCRĂRILE DE SEZON —
tru a obţine;’ în cinstea IN CENTRUL ATENŢIEI
Anul XXXIII, nr. 7241 MIERCURI, 18 FEBRUARIE 1981 4 pagini — 30 bani Congresului ţărănimii, re In cadrul unităţilor care
zultate cît mai bune în fac parte din Consiliul unic
S.M.A. Deva, centrul me toate domeniile de activi
canic. Comunistul Iesif tate. agroindustrial Deva sînt
Munduca lucrează cu mul mobilizate importante for-
tă conştiinciozitate la pos IN AVANS
tul de montat distribuţia şi FAŢĂ DE GRAFIC N. BADIU
sistemul de ungere ale mo Lucrările de reparaţii şi
torului.
revizii ia maşini şi utilaje (Continuare în pag. a 2-a)
1------------------------- î
Anul 1981 pune în faţa gramului de măsuri adoptat vicii şi a altor activităţi
consiliilor populare şi a a- de Comitetul executiv al economice în vederea creş „Fiecare -a faptă de muncă
păratului financiar al aces Consiliului popular jude terii veniturilor proprii ;
tora sarcini deosebit de ţean pentru asigurarea rea îndeplinirea integrală a ceferiştilor
mari şi complexe pe linia lizării veniturilor prevăzu sarcinilor privind produc pentru inflo rirea patriei“
perfecţionării stilului şi te în bugetul local, precum ţia netă, fizică şi sortimen
metodelor de muncă, pen şi a acţiunilor de desco- tală şi, pe această bază, a Activitatea de muncă muncă patriotică, organi CIRCULAŢIE ÎN
tru înfăptuirea autocondu- indicatorilor financiari, cu pair iot iatT concepută in zate Ia obiective de inte DEPLINĂ SIGURANŢĂ
eerii şi autogestiunii eco- influenţe directe asupra consonantă cu cerinţele res local sau judeţean, în
nomico-financiare. în acest Consiliu! popular —* veniturilor ; reducerea chel economico-sociale ale tă agricultură, construcţii — Colectivul de ceferişti
scop, măsurile luate pe factor de decizie tuielilor de producţie ma rii, activitate desiăşurală tabere în care au ¡ost an de pe raza R.C.M. Pe-
plan judeţean sînt de natu teriale şi totale ; aplicarea sub genericul ,,Fiecare trenaţi peste 6 800 de pio 1 troşani depune eforturi i
ră să conducă la sporirea şi rezolvare a programului de reducere a pionier — o iaplă de mun nieri şi şcolari — şi-au ^ perseverente pentru asi- /
exigenţei şi la creşterea consumurilor de combusti că pentru inilorirca patri jusliiical rostul. Numai 1 gurarea în deplină sigu- •
răspunderii în utilizarea cu problemelor locale bili,-. energie, materii pri ei“, asigură participarea participarea elevilor la lu f ranţă şi cu maximă efi
maximum de eficienţă a me şi materiale; recupe tuturor şcolarilor la ac crările din agricultură s-a cientă a circulaţiei fe-
bazei tehnico-materiale e- rarea şi utilizarea mate;- ţiunea republicană de va- soldat cu recoltarea a 1 roviare, îndeplinindu-şi
xistente şi a fondurilor perire şi atragere a noi rialelor refolosibile ; dimi lorilicare şi introducere în 312 650 kg fructe, 250 100 * constant indicatorii de
puse la dispoziţie. surse de venituri la buget. nuarea cheltuielilor indi circuitul economic a ma kg legume, 480 505 kq po plan. în prima lună şi
în condiţiile actuale, au Aceste măsuri vizează ac recte ş.i a celor adminis- terialelor relolosibile, la rumb, 502 300 kg cartoli, t jumătate din acest an
tofinanţarea unităţilor ad- tivitatea în ansamblu a u- trativ-gospodăresti şi alte ocrotirea avuţiei naţionale. 510 000 kg sfeclă da za ) ceferiştii de aici au de-
ministrativ-terltoriale tre nităţilor. Ele cuprind : e- le. hăr. ) păşit planul la tone nete
buie privită într-un înţe xecutarea în bune condiţii Practic, în activitatea de Insuşindu-şi acţiunea Acum cînd s-au cînlăril \ kilometri cu 12 Ia sută
les mai larg, în scopul de a bugetelor de venituri şi zi cu zi, toţi factorii de drept deviză de muncă, fantele de muncă ale pur l şi la tone expediate cu
a crea toate condiţiile de cheltuieli proprii şi folosi răspundere trebuie să ac consiliile şi comandamen tătorilor cravatelor roşii / 6,0 la sută, s-au înscris
trecere la autofinanţarea rea cu maximum de efi ţioneze hotărît pentru a- tele pioniereşti au colec cu tricolor, s-a constatat 1 în viteza comercială a
tuturor localităţilor în ur cienţă a mijloacelor mate coperirea cheltuielilor din tat şi valoriiicat în anul că, în luncfie de reali ză l trenurilor şi în rulajul
1980: 892 000 kg materiale
mătorii 2—3 ani. riale şi financiare încredin venituri proprii, indiferent leroase şl neferoase, rite cbtinule la loare o- I pe vagon de marfă, suc-
Aparatul financiar este ţate ; asigurarea dezvoltă dacă activitatea este pre 312 000 kg lurlie. 50 000 bieclivele întrecerii, uni- 1 cese pe care le dedică
implicat din ce în ce mai rii continue a industriei văzută a se finanţa din bu lă(ile de pionieri de la ţ „Zilei ceferiştilor“.
mult în materializarea pro mici, a prestărilor de ser- get sau din celelalte fon- kg textile, 447 620 sticle, şcolile generale Păuliş şi
570 000 borcane, 137 300 .nr. 2 Orăşlie au ocupat \ LA BAZA
plante
kg
medicinale
loate forţele spre un singur ţel : ALEXANDRU IŞAN 95 000 kg fructe de pădu şi primul loc. • Pe- tocul II \ REALIZĂRILOR —
s-au clasat şcolile gene
membru al
DISCIPLINA SI
re, în valoare loială de
Comitetului executiv al aproape 1,5 milioane lei, rale nr. 1 Simeria şi Bucu- \ BUNA ORGANIZARE
Consiliului popular judeţean, angajamentul valoric la reşci, iar pe locul III Şcoa- \
directorul Administraţiei muncă patriotică fiind de LUCIA LIC1U \ Colectivul de muncă
financiare judeţene păşit cu 12,6 la sulă. l din cadrul staţiei C.F.R.
Colectivul întreprinderii din Valea Jiului, iar în acest / Simeria dedică „Zilei
miniere Paroşeni a lansat in an şi-a propus să reediteze (Continuare în pag. a 2-a) Cete 164 de tabere de (Continuare in pag. a 3-a) j ceferiştilor“ succese deo
acest an chemarea la între succesul, chemîndu-i la între sebite. Prlntr-o bună
cere către toate unităţile din cere pe ceilalţi ortaci din organizare a activităţii
industria minieră, juîndu-şi bazin. însă nu oricum, ci cu \ «IT toate locurile de ,
) la
între altele, angajamentul să condiţia ca fiecare brigadă ţ muncă, prin disciplină şi }
realizeze o producţie netă de acest fel să execute peste promptitudine în execu- )
suplimentară în valoare de prevederi 100 ml la lucrările ' tarea unor lucrări, ce- i
trei milioane lei şi să depă de pregătiri. ^ feriştii din Simeria an 7
şească planul Ia producţia Pe oameni de nădejde ca t reuşit să depăşească pla- i
fizică cu 20 000 tone de căr Geza Kalman, Laszlo Alexan ' nul Ia tone expediate cu |
bune. dru, Titu Teacenco, Fazakas \ 25,9 la sută, la încărcă-
~ \
^ tura statică pe osie cu
in aceste zile printre minerii din Paroşeni ’ 7,5 ia sută, ceea ce a ^
) condus la economisirea
\ a 93 de vagoane. în a-
Cum s-a pornit la înfăptui Francisc, Gheorghe Dineu, i celaşi timp, staţionarea ţ
rea acestor obiective ? „în Mlhai Agoston, Nicolae Bru- i vagoanelor la încărcare- l
treprinderea noastră - arăta tu şl alţii s-au bizuit şi se ^ descărcare a fost redu- )
inginerul şef electromecanic, bizuîe şefii sectoarelor I şi II i să cu 3,4 la sută. între J
Petru Voinea — dispune de — Mici Garaliu şi Ion Dăbu- ' cei care s-au evidenţiat
o bază tehnico-materială pu leanu —, cînd afirmă că fie 1 în mod deosebit la ob-
ternică. Este o unitate pilot care dintre aceste colective k ţinerea acestor realizări
în promovarea progresului va extrage suplimentar cîte se numără Nicolae Ra- ^
tehnic, în introducerea meca 10 000 tone de cărbune în a- 1 du şi, Tănase Toma, ma- i
nizării in subteran. In aceste cest an. in discuţiile pe care ^ nevranţi vagoane, Aure- >
condiţii, ceea ce ne-am pro le-am avut cu ei ne-au asi , lia Morar, magaziner \
pus noi este perfect realiza gurat că înainte de orice se ' comercial, Petru Bărnu-
bil şi acţionăm cu toate for acţionează pentru creşterea
ţele în acest sens". prod activităţii muncii, prin \ ţiu, şef de tren, Dumi-
Preocuparea pentru reali îmbunătăţirea organizării pro tru Albu, conductor.
zări viitoare cit mai mari ducţiei şi a muncii. I.C. Orăştie, sectorul sculăric„ Echipa de tratamentişli termici, condusă de Nicolae (loan Jura, corespon-
este una dintre cele mai im „Chiar din acest trimestru Baltaru, execută lucrări de bună calitate şi îşi depăşeşte sar cinile de plan lunare cu 10—15 ') dent).
portante la această între - arăta Vasile Nemeş, secre lă sută. Foto: VIRGIL ONOIU
prindere. Pregătirea noilor tarul comitetului de partid al
capacităţi de producţie, in întreprinderii - vom înregis
troducerea de utilaje com tra o substanţială depăşire la fabrică va contribui in Va economică intercooperatistă H ADUNARE FESTIVA,
plexe este analizată cu mult producţia de cărbune, care lea Jiului la o mai bună a- de sere Sîntandrei a înce în organizarea Consiliului o-
timp înainte şi i se acordă să ne permită, încă de la în provizionare cu produse de put recoltarea şi livrarea sa răşcnesc de cultură şi edu
panificaţie.
toată atenţia. Sectorul IV in ceput, dobîndirea succesului latei către unităţile de desfa caţie socialistă Simeria, loca la
clubul
sindicatelor
din
vestiţii a deţinut mulţi ani la la care ne-am angajat şi pe B ÎN DOTARE — NOI UTI cere. Situaţia la zi se pre-' litate a avut loc o adunare
AGRICOLE.
rînd locul de frunte între sec care sîntem siguri că-l vom 0 O NOUA UNITATE DE LAJE mecanizare Deva Staţiunea zintă astfel: 7 000 fire de sa festivă dedicată „Zilei cefe 1 •
de
a
pri
intrat
toarele minei. Chiar şi în ca obţine". Faptul că prima lu PANIFICAŢIE. A fabrica în mit in dotare noi utilaje a- lată puse la dispoziţia popu riştilor“. Adunarea a fost ur
producţie
curentă
de
drul sectoarelor de produc nă a anului a fost încheiată piine de la Livezcni, cu o gricole şi anume: 4 grape cu laţiei. mată de un reuşit program
ţie, unde sarcina princjpală cu rezultate pozitive confir capacitate de 20 tone in 24 colţi reglabili, 3 tăvălugi ine artistic.
este aceea de a scoate căr mă încrederea colectivului în de ore. Dotată cu utilaje mo lari, o semănătoare SUP 48 B DEMOGRAFICA. De la
deme
—
tunel,
dos-
cuptoare
bune, pregătirile au un rol puterea sa de mobilizare, de pitoare cu flux continuu, şi o remorcă cisternă. începutul anului, Ia mater
determinant. Brigada condu a spori producţia de cărbu cuve pentru frămîntat de ca nitatea municipiului Hune
să de Geza Kalman s-a si ne cocsificabil. pacitate mare — şi folosind 0 PENTRU APROVIZIONA doara au venit pe lume 2G0 IH
tuat in anul trecut pe locul I tehnologii noi de lucra, noua REA POPULAŢIEI. Asociaţia de copii.
între brigăzile de pregătiri CONSTANTIN IOVĂNESCU
i