Page 58 - Drumul_socialismului_1981_02

Pag- 3 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Acţionăm constant pentru întărirea capacităţii Adunări generale ale oamenilor muncii Fele

de mobilizare a organizaţiilor de bază Mai multă energie electrică 15.00 Telex
pe bază de cărbune 16,05 Telcşeo;
10,35 Curs d<
mană
Comitetul de partid de tru primirea în partid, în individuale cu comuniştii, 10,55 Profesii
lului
la întreprinderea minieră primul rînd a muncitori­ adunările pentru dezbate­ Energeticienii din judeţ reguli — deranjamente şi 17,20 Spectac
Huneuoara a cîştigat o bu­ lor, a oamenilor de nădej­ rea concluziilor ce s-au — de la Mintia, Paroşeni m REALIZĂRI LA opriri accidentale, uzura muzică
nă experienţă în afirma­ de în producţie, exemplu desprins din acestea, pre­ şi Gurabarza — au obţinut I. E. DEVA ÎN 1980. pronunţată a maşinilor şi 17.50 Tragere
rea tot mai accentuată a de comportament în toate cum şi acţiunea de pre­ rezultate meritorii în anul ® Depăşirea producţiei neefectuarea modernizări­ 18.00 Forum.'
38,25 Alraana
rolului său conducător, în împrejurările. schimbare a documentelor 1980, în întreg cincinalul industriale cu 85 milioa­ lor necesare, îndeosebi la 18.50 1001 de
coordonarea laturilor poli- în cursul anului trecut, de partid. Cu acest prilej, trecut, pe care ziarul nos­ ne lei, a producţiei nete Paroşeni, creşterea gradu­ 19,00 Telejur
tico-organizatorice pentru organizaţiile de bază au adunările generale — do­ tru le-a popularizat la tim­ la construcţia de ma­ lui de poluare a mediului, 19,30 Rod al
unirea eforturilor întregu­ primit 113 oameni ai mun­ vedind maximă exigenţă şi pul potrivit. Dar în munca şini cu 8 milioane lei şi înconjurător — se datorea­ sociali«'
nificatr
lui colectiv în scopul înde­ cii, dintre care 26 mineri, răspundere — au hotărît lor, colectivele de energe- a producţiei de energie ză neaprobării opririi în voluţii
plinirii obiectivelor şi sar­ 14 preparatori, 17 electro­ excluderea din partid a u- ticieni au avut şi unele electrică cu 470 milioa­ reparaţii a agregatelor de vom pic
tură
cinilor economico-soeiale. mecanici, 22 strungari şi nor oameni care au săvîr- greutăţi si deficienţe care ne kWh. ® Economisi­ bază, conform planului, din 20,10 Tclecin
Am putea spune că aceas­ lăcătuşi. O bună activitate şit abateri grave de- la au grevat asupra îndeplini­ rea (la C.T.E. Mintia) a partea centralei şi a Mi­ „Omul
tă experienţă dă colectivu­ în această direcţie desfă- principiile şi normele vie­ rii unor indicatori fizici şi 3 578 tone combustibil nisterului Energiei electri­ mi eră
lui capacitatea de a depăşi ţii de partid şi sociale. Al­ economico-financiari. Toa­ convenţional şi a peste ce şi neasigurării unor e- 21,35 Emisiu
versuri
unele greutăţi şi a-şi înde­ ţii au primit sancţiuni, iar te problemele şi carenţele 1 milion kWh energie e- chipamente necesare, iar 22,10 Telejui
plini obligaţiile ce-i revin. Imperativul unui număr de comunişti din propria activitate, ca lectrică. alte lipsuri — privind or­
Tot experienţa de pină perfecţionării li s-a atras atenţia în ve- şi acelea generate de unii ganizarea muncii şi disci­
acum ne-a demonstrat că derea eliminării unor lip­ colaboratori au fost ana­ 53 ANGAJAMENTE plina de producţie, gospo­ RAI
rezultatele pe care colecti­ continue a vieţii suri. lizate intr-un pronunţat PE 1981. © Realizarea dărirea valorilor materiale
vul le dobîndeşte în creş­ interne de partid Trebuie să spunem că spirit critic- şi autocritic în peste plan a 150 milioa­ — aparţin exclusiv colecti­ BUCUREŞ
terea producţiei de mine­ deşi aceste acţiuni au con­ cadrul adunării generale a ne kWh energie electri­ velor de energeticieni, la dioprogranii
reu se află în slrînsă legă­ tribuit la întărirea organi­ reprezentanţilor oamenilor că şi a unei producţii care se. face părtaş şi -or­ Radiojurnal
8,10
tură cu torţa organizaţiei şoară organizaţiile de ba­ zaţiilor noastre'de bază, la muncii. Este vorba, mai nete la construcţia de ganul de conducere colecti­ presei; 9,00
diilor;
de partid, iar aceasta, la ză de la atelier, coloana 2 instaurarea unui spirit de ales, despre nerealizarea maşini de 2 milioane vă pe întreprindere. 9,05 Itiispun
rîndul ei — cu activitatea auto, uzinele de preparare exigenţă şi responsabilita­ producţiei de energie elec­ lei. © Creşterea puterii Aducînd în dezbatere a- lor* 10,00 i
pentru întărirea numerică Zlaşti şi Teliuc, secţia mi­ te în muncă şi viaţa socia­ trică pe bază de cărbune medii efectiv utilizabi­ ceste probleme, precum şi K Muzici
r v _ ţările
si calitativă a fiecărei or­ nă Teliuc, schimburile B lă, noi considerăm că a- — atît din cauza aprovizio­ le cu 25 MW faţă de altele, asumîndu-şi partea JlRii inregis
ganizaţii de bază. Pornind din sectorul III şi schim­ cest spirit trebuie perpe­ nării neritmice cu cărbune plan, asimilarea a 15 de vină de care se fac „Vox hunii;
ştiri
de ia acest adevăr, biroul bul C din sectorul II Ghe- tuat şi întărit, de aceasta din Valea Jiului şi a ca­ repere noi de piese de răspunzători pentru unele tin de pionier
nul
comitetului de partid ur­ lari. depinzînd în măsură hotă- lităţii necorespunzătoare a schimb în atelierele pro­ nerealizări participanţii la premieră I
măreşte cu atenţie ca mun­ Dimensiunea şi comple­ rîtoare îndeplinirea tuturor acestuia (cu putere calori­ prii. discuţii Isaia Miulescu, Buletin Ue
ca de primire în partid să xitatea obiectivelor pe ca­ sarcinilor ce le avem de fică mică, datorată gradu­ Ion Damian, Gheorghe Ni- comoara fc
12,45 Cin tec
se desfăşoare pe baza unor re le avem pun cu acuita­ realizat, la un înalt nivel lui ridicat de cenuşă şi ti­ colae, Alexandru Aruncu- Ue la 1 la
studii ale birourilor orga­ te în faţa organizaţiilor calitativ. miditate), cît şi a funcţio­ nelui, dar şi a exploatării teanu, Adrian Rovinaru, invitaţilor;
nizaţiilor de bază, cu spri­ noastre de bază sarcina de nării adesea defectuoasă a şi întreţinerii necorespun­ Ioan Luţ, Mircea Bădărău nai; 10,15 /
;
citoreşti
jinul comisiei organizatori­ a folosi şi alte căi pentru DORU TOMA sistemelor de preparare a zătoare a agregatelor, a u- au accentuat asupra nece­ economice;
ce a comitetului. Axul cen­ întărirea rîndurilor lor. In secretarul prafului- de cărbune nece­ nor revizii şi reparaţii nee- sităţii conjugării eforturilor gistrări de
tral al acestei activităţi îl acest sens, de un real fo­ comitetului de partid sar în procesul arderii, ur­ l'ectuate la timp şi de sla­ tuturor factorilor şi a unui româneasc«
medicului;
constituie preocuparea pen­ los ne-au fost discuţiile de la I.M. Hunedoara mare şi a calităţii cărbu- bă calitate. O serie de ne- sprijin mai susţinut din ştiri; 17,03
partea organelor superioa­ i?,30 Hora
re de resort în vederea te; 17,45
înlăturării neajunsurilor, partid; li
20,00 Conc
învăţăm!ntul agrozootehnic îmbunătăţirea activităţii toate 20.30 Litera
sub
aspectele
de
20,50 Muzii
a
f Buletin di
viitor şi sporirea continuă in timp in ar»
între cerinţe si realităţi a producţiei de energie e- II-Iea eon?
O Ca răspuns la criti- că in baza prevederilor lectrică, îndeosebi pe bază 21,15 zi Cade
într-
O
cile formulate de ziar. legale, Comitetul executiv Marţea şi joia sînt zile­ tatea. Pină în ziua raidu­ teri. Adică oamenii întrea­ de cărbune. Cu toţii s-au juterii mu
întreprinderea de prepa­ al Consiliului popular ju­ angajat să muncească mai Nou stop
TIMIŞ04
rare a cărbunelui „Valea deţean a stabilit din a- le cînd au loc lecţiile în- lui nostru s-au predat nu­ bă, împărtăşesc din expe­ bine in acest an, să ampli­ maţii le zii
Jiului“ Petroşani, ne răs­ nul trecut unităţile co­ vuţămintului agrozootehnic. mai 8 teme din 12. Drept rienţa lor, ridică aspecte fice realizările, să se men­ tatea în i
Am ales o astfel de zi —
cauză a întârzierii este in­
ce nu le sînt clare. Astfel,
punde că s-au luat o merciale care pot fi date joia trecută — pentru a în­ vocat un curs de reciclare o lecţie seamănă cu o dez­ ţină în rîndul Unităţilor e- rea prod
seamă de măsuri atît în gospodărire şi gestiu­ treprinde un raid prin câ­ a specialiştilor, care a a- batere deschisă, sinceră. conomice fruntaşe din ju­ Schela de
şoara; răs
pentru îmbunătăţirea ca­ ne unor persoane fizice, teva unităţi agricole. Adam vut loc recent, fapt dealt­ — Un exemplu ar ii bi­ deţ şi din ţară. sori sonoi
lităţii cit şi pentru livra­ iar decizia a fost comu­ Raita, secretarul organiza­ fel adevărat, dar rămîne- nevenit. DUMITRU GHEONEA şi melodii
Pled
rea ritmică a cărbunelui nicată operativ întreprin­ ţiei de bază de la C.A.P. rea in urmă trebuie recu­ '— Azi, de pildă, la cer­ 20.30 cultură:
şi
cocsificabil. Drept urma­ derilor comerciale. De a- iul Adriaj
re, în luna ianuarie a.c.. semenca, recent, s-a dis­ Pestişu Mare, ne spune că perată. Acest lucru este cul de la cultura mare, am Realizări .,.Tocu-i di
avut tema „Cultivarea sfe­
in ziua respectivă nu se
posibil la cercul de la cul­
livrările către C.S. Hune­ pus intensificarea acţiu­ ţine învăţămînt deoare­ tura mare, dar la cel zoo­ clei furajere şi a plantelor program
Iară ioni A
doara au crescut cu 4 700 nii de predare a unor u- şi angajamente Emisiuner
tone faţă de media luna­ nităţi şi de popularizare ce lectorii celor două tehnic este problematică, tehnice“. Am prezentat cî- tăţi; scrii
cercuri — ing. Ioan Furca
ră a anului trecut. în a acestora prin diferite deoarece şeful fermei, teva lucruri ce trebuie să Coiecuvui uc Ia. Autoba­ bănăţeni:
F:
acelaşi timp s-au achizi­ mijloace locale. la cultura mare, şi Doina Gheorghe Miheţ, lipseşte le cunoască cei ce mun­ za 2 Havcg din cadrul dltura Jiter
unei
cesc la aceste culturi, ca şi
Deva
a
ţionat şi sînt in curs de © Direcţia judeţeană de Zubereţ la zootehnie — dii. unitate din motive ce-i I.T.S.A.I.A. 1980 realizări obţinut Muzeul li
sem­
anul
in
punere în funcţiune apa­ poştă şi telecomunicaţii, lipsesc din unitate, ămîn- aparţin în totalitate lui. sarcinile ce le are unitatea nificative la toţi indicatorii cronica 0
doi motivat.
noastră în aceste domenii.
rate de determinare ra­ răspunzînd unor propu­ L-am rugat pe Petru A- Vreo 5—6 participanţi au de plan. După cum sc ară­ a
pidă a conţinutului de neri formulate în ziar, a- în aceeaşi zi, discutăm chim, inginer şef al C.A.P. pus întrebări referitoare la ta in darea de seamă pre­ Iii*!
cu
prilejul
zentată
adună­
cenuşă, cu reglare auto­ rată că programul unor cu Viola Viţă, preşedinta Strei-Călan, să se refere la semănarea sfeclei şi plan­ rii generale a oamenilor
conţinutul învăţămîntului.
este,
mată a procesului tehno­ ghişee care au relaţii cu C.A.P. Hăşdat, care lector — Iată cum se desfăşoa­ telor tehnice, întreţinerea muncii — autentic for de
în
şi
timp
acelaşi
—,
logic de preparare. publicul nu ponte fi pre­ al cercului zootehnic. lor şi avantajele ce le a~ conducere muncitorească încheiat DEVA :
a
anul
fost
trecut
© Secţia L.5 C.F.R. De­ lungit sîmbăta după-a- ră o lecţie : la început, duc ele pentru unitate şi cu depăşiri de 1 la sută, la (Patria) ;
minute,
vreme
de
10—15
va ne face cunoscut că miază pină la ora 18, pro­ — Azi am predat cea de-a pentru membrii coopera­ venituri, de 5 ia sută, la (Al ta); 1
tul
Ioan:
s-au luat măsuri de cu­ gramul actual fiind stabi­ 10-a lecţie din programa lectorul ţine o expunere pe tori. tone transportate şi de 9 la (Flacăra)
beneficii,
răţire a zăpezii şi gheţii lit do Direcţia generală stabilită, „Modalităţi noi tema aflată la ordinea de sută la totodată o realizîn- (Siderurg
reducere
du-sc
de pe pasarela din staţia a poştelor şi telecomuni­ de sporire a producţiei de zi, apoi se trece la dezba­ TRAIAN BONDOR a cheltuielilor la 1 000 ici (Arta); 1
structoru
Simeria, ori de ' eîte ori caţiilor din M.T.Tc. pen­ furaje“. producţie marfă de 30 la Vagabom
este nevoie. Această sar­ tru întreaga ţară. In le­ — Cîţi oameni au parti­ sută. Pentru frumoasele re­ (Unirea);
zultate
Autobaza
obţinute,
cină revine Districtului gătură cu încasarea ta­ cipat ? 2 din Haţeg a ocupat locui (ii şi o i
o
povest
poduri Brănişca. xelor pentru convorbiri — Nouă din zece înscrişi. 1 pe judeţ in cadrul Noiembri
Deva.
® Referindu-se la arti­ telefonice se lucrează în Unul este plecat în staţiu­ I.T.S.A.I.A. auto cu intre con­ publica);
cele
mai
ducătorii
cuminte
colul „O experienţă care prezent la un' sistem de ne. N-am avut şi n-avem bune rezultate s-au numă­ Fugi, te
trebuie perfecţionată şi încasare descentralizat în probleme cu prezenţa şi rat Alexandru Negoiţă, se­ rcsc) ; \
de
generalizată“, publicat de municipiile Deva şi Hu­ nici eu respectarea progra­ cretarul pe organizaţiei Dragau (Luceafă
partid
autobază,
ziarul nostru, Direcţia nedoara, urmînd să se a- mului, deoarece obişnuim Ştefan, Codreanu Rusu, A- (Munci toi
Sunny
comercială a judeţului plice începînd cu luna să ţinem cursurile imediat rou Baie, Sigismund Avră- LA: Miei
Hunedoara ne informează martie. după terminarea progra­ mescu, Bucur Opreau şi (Muncito
mului de grajd. Materiale alţii. Pe aripi!
Participanţii
adunarea
ilustrative avem. broşuri generală s-au ia angajat ca le I-IJ
URICAN
de asemenea. sub conducerea şi îndru­ pro prol
în înfîmpmarea Congresului ţărănimiiîn conformitate cu spu­ marea organizaţiei de Noiembr
nii mei 1
sele tovarăşului Adam Mi- partid, în acest an să-şi de­ şic); Gl
(Urmare din pag. 1) ţinînd I.A.S. Simeria. Pe hăilă, inginer şef la C.A.P. păşească sarcinile la veni­ spunea
turi cu 300 000 lei, să redu­
ansamblul întreprinderii a Nădăştia, cele două cercuri că cheltuielile materiale cu ful); Ol
ţe umane şi mecanice la fost fertilizată cu îngrăşă­ ale învăţămîntului agro­ 2 la sută, să obţină impor­ gostea s
economii
la
executarea lucrărilor de se­ minte chimice o suprafaţă zootehnic se desfăşoară la tante şi lubrefianţi. combus­ Foc pe
GEOAG3
(Mircea
tibili
zon în cîmp. Această ac­ de 750 ha ocupată cu se­ un nivel corespunzător. A- C.S. Hunedoara. Aspect din hala laminorului de semifa­ Cincora, corespondent). re şi n;
tivitate are corespondent în mănături de toamnă, din firmatia nu reflectă reali- bricate. de culţi
fapte concrete de muncă. care 210 ba grîu, 290 ha beriada
(Populai
Astfel, pină în prezent au orz şi alte culturi. De ase­ nisipurll
fost fertilizate 1138 ha se­ menea, întreaga suprafaţă (Urmate din pag. 1) turii şi artei, sportului, să­ torul c£
mănături de toamnă cu în­ de 236 ha a fermei de ha­ administrea­ Autofinanţarea acţiunilor - un nătăţii si asistenţei socia­ de cultu
taşamen
grăşăminte chimice (79 to­ mei Romos a fost fertiliza­ duri care se le, motiv în plus pentru a cială <n
bănească, deziderat a! fiecărei localităţi
ne substanţă activă), s-au tă cu îngrăşăminte organi­ ză de organele locale în a- privi autofinanţarea locali­ vreau s:
transportat în total aproa­ ce şi chimice. Au fost du­ fara bugetului (fond sil­ tăţilor într-o viziune mai na).
pe 10 500, tone gunoi . şi se în cîmp aproape 10 000 vic, contribuţie largă.
s-au fertilizat 117 ha, pri­ tone gunoi care a fost ad­ ateliere şcoală, cantine, pă­ Aceasta impune introdu­
oritate avînd cele destina­ ministrat pe suprafeţele şuni comunale ele.). zitul pe fondul total de forţa de muncă, în confor­ cerea unui stil de muncă VJ
te culturilor legumicole. destinate culturilor legu­ în prezent se mai impun retribuire de la unităţile mitate cu Legea nr. 2/1980 dinamic, deplasarea cen­
Tot pentru asigurarea micole. cartofului, porum­ cîteva elemente noi, izvo- republicane, se va face nu­ este o sursă considerabilă trului de greutate al acti­ Timpv
18 febri
producţiei de legume s-au bului şi celor furajere. La rîte din necesităţile curen­ mai în concordanţă cu gra­ de alimentare cu venituri vităţii consiliului popular va fi h
amenajat 950 mp răsadni­ ferma pomicolă de la Au­ te ale activităţii. Se relevă dul de realizare a venitu­ a bugetelor locale. la unităţi-, în mijlocul co­ cu ceri
ţe, din care 700 mp au şi rel Vlaicu s-au făcut tăieri obligaţia unităţilor de a-şi rilor ceea ce stimulează într-un viitor foarte a- lectivelor de oameni ai dea nin
fost însăminţaţi cu varză la pomi pe 28 ha. între realiza veniturile, cunos- interesul administraţiei lo­ propiat, în lumina exigen­ va sufli
Te
est.
timpurie şi gulii. unităţile cu cele mai bune cînd că orice nerealizare cale pentru realizarea in­ ţelor puse în faţa noastră muncii, participarea ală­ va osci
rezultate se află fermele 2 de venituri conduce la di­ tegrală a planului în uni­ de conducerea de partid, turi de ei, la materializa­ 1 grad ;
LA I.A.S. SIMERIA Peştiş, 6 Orăştie, 9 Aurel minuarea în mod corespun­ tăţile din teritoriu. Dezvol­ vor trece la organizarea pe rea propunerilor şi la re­ tre 1 ş:
zător a cheltuielilor. Alo­ tarea activităţilor economi­ principiul autogestiunii e- Pentr
Vlaicu, Complexul 'zooteh­ zolvarea problemelor pe 3981: V
Atenţie deosebită se a- carea în bugetul unităţilor ce şi prestatoare de servi­ conomico-financiare şi in­ general
cordă executării acestor nic Bîreea şi ferma de ha­ administra ti v-teritoriăle a cii. care să valorifice su­ stituţiile de stat din dome­ care le ridică procesul ac­ variabil
lucrări şi in unităţile apar- mei Romos. sumelor derivate din impo- perior resursele locale şi niile învăţămîntului, cul­ tivităţii. servicii