Page 6 - Drumul_socialismului_1981_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

*
Adunări de activ pentru .dări d© seamă în organizaţiile de partid

Darea de seamă prezen­
înaltă exigenţă comunistă I.J.T.L. La acestea se mai tată în faţa activului comi­ Toate laturile misnci 9,00 Telcş
de
adaugă
numărul
mare
absenţe motivate sau ne­ tetului orăşenesc de partid 11.15 Călăi
mod
Seria
pentru afirmarea iepiiă motivate de la lucru. aseme­ Brad a abordat în realist de partid-subordonate 12.15 Dosai
luare.
profund
concret,
apreciat, de
S-a
nea, că deşi a crescut pre­ toate laturile activităţii turile
şi
a noi calităţi ocuparea pentru de piese, desfăşurate de organele de organic Înfăptuiri cgriţalor omul
recuperări
munc
de
partid,
organizaţiile
recondiţionări
şi
asimilări şi autoutilări — oamenii muncii — în lu­ 12.50 Telex
16.00 Telex
desprinse
din
Municipiul Hunedoara a partid trebuie să se pună sarcină subliniată în nenu­ mina ideilor secretarului ge­ noului mecanism 16.05 Curs
cuvîntările
16.25 Viaţa
încheiat cincinalul 1976— un accent mai hotărît pe mărate rînduri de secreta­ neral al partidului, tova­ 17,10 Deşii:
1980 cu rezultate remarca­ realizarea principiilor nou­ rul general al partidu­ răşul Nicolae Ceauşescu, la (II) :
bile în producţia materia­ lui mecanism economico-fi- lui, t o v a r ă ş u l Nicolae plenarele din octombrie şi na li.si
Iar
lă : nanciar, ca pivot al creş­ Ceauşescu — în afara co­ decembrie anul trecut şi la economico-financiar 17.40 Clubi
lectivelor de la combinatul
© cincinalul a fost în­ terii eficienţei economice a siderurgic şi întreprinderea plenara Consiliului Naţio­ 18.20 Indrii
crălo
cheiat cu 34 de zile întregii activităţi producti­ minieră, în celelalte unităţi nal al Oamenilor Muncii. ş.a.), care nu şi-au realizat ganizaţiile de partid, con­ 18.50 1001
mai devreme ; ca ur­ ve. Un loc central, aici, îl nu se acţionează încă la Astfel, s-a relevat eă la indicatorii producţiei fizice. ducerile colective, organi­ 19.00 Tclej
mare, s-au produs ocupă încadrarea riguroasă nivelul posibilităţilor. nivelul oraşului sarcinile Raportîndu-se, în cuvîn- zaţiile sindicale trebuie să 19.20 Aclu;
peste prevederi : în normele de consum la cincinalului au fost înde­ tul lor, la sarcinile mobi­ acţioneze mai energic în 19.40 An eh
tatea
CC 000 tone de cocs, toate produsele, realizarea în acest fel au fost re­ plinite cu mult mai devre­ lizatoare ce stau în faţa oa­ direcţia întăririi ordinii şi cinst«
977 000 tone de fontă, unei productivităţi mai levate şi alte rezerve ale me, iar în anul 1980, prin menilor muncii din oraşul disciplinei în producţie, a- 20.25 Teati
62 000 tone oţel, înalte. eficienţei între care nece­ depăşirea producţiei indus­ Brad în acest an şi cinci­ plicării ferme a principii­ renta
358 000 tone laminate; Meritul principal al adu­ sitatea înlăturării unor de­ triale cu 4,3 la sută, a pro­ nal al calităţii şi eficienţei, lor noului mecanism eco- trovs
ţară
nării constă în faptul că, fecţiuni în activitatea din la ideile desprinse din cele 22.25 Telc.
© s-au livrat suplimen­ ducţiei marfă cu 1,1 la su­ nomico-financiar în toate
tar la export produse pornind de la aceste rea­ investiţii, agricultură, co­ tă şi a celei nete cu aproa­ mai recente cuvîntări sectoarele, realizării ritmi­
în valoare de 500 mi­ lităţi şi cerinţe, a pus în merţ şi prestări de servicii pe 8 procente, s-au obţi­ ale tovarăşului Nicolae ce a sarcinilor de plan.
lioane Iei valută ; evidenţă căile prin care către populaţie. nut în plus importante can­ Ceauşescu, la cele cuprin­ creşterii productivităţii IK*
trebuie să se acţioneze cu Analizînd ansamblul ac­ se în Hotărîrea-Apel a Co­
© au fost puse în func­ şi mai multă hotărîre. tivităţii productive, aduna­ tităţi de metale nobile, mitetului Politic Executiv muncii, economisirii mate­
BUC DU
ţiune 13 obiective in­ La producţia de oţel s-a rea de activ a cristalizat plumb, zinc, cupru, maşini al C.C. al P.C.R., vorbitorii, riilor prime şi materiale­ dioprogra
dustriale şi 14 soeial- înregistrat o rămînere în cu claritate principalele di­ şi utilaje miniere, mobilă, relevînd o serie de greu­ lor, combustibililor şi ener­ Kadiojuri:
culturale, între care: urmă faţă de sarcinile pe recţii de acţiune ale între­ confecţii textile şi alte pro­ tăţi ce s-au ivit în activi­ giei, valorificării unor re­ presei; 8
oţelăria electrică nr. 1980 datorată nu numai u- gii munci organizatorice şi duse. De asemenea, prin tatea lor, au subliniat prin­ surse locale şi secundare, diilor; 9,<
2, laminorul de semi­ aplicarea fermă a noului a creşterii calităţii şi efi­ 9.05 Răsp
nor cauze obiective, ci şi politico-educative. în acest cipalele căi de eliminare lor; 10,00
fabricate nr. 2, cen­ altora care vizează capaci­ context, ea a relevat cerin­ mecanism economico-finan- a lor, moduri concrete de cienţei producţiei. 10.05 Di;i
trul de cercetare-pro- tatea colectivelor din oţe- ţa ca organizaţia munici­ ciar s-au obţinut beneficii acţiune care, puse neîntîr- Referindu-se la activita­ 10.25 Atl
Mioriţa;
iectare, fabrica de în­ lării : greutatea medie încă pală de partid să-şi îmbu­ în valoare de 11 milioane ziat în practică, vor duce tea din agricultură, la fap­ ştiri; 11,0
călţăminte, întreprin­ redusă pe şarjă, durata nătăţească stilul şi meto­ lei. Dar, tot aici, s-a arătat la realizarea sarcinilor eco- tul că acestui important Avanprer
derea de tricotaje, prea mare de intrare a dele de muncă, să se im­ că rezultatele anului pre­ nomico-sociale. sector îi revin sarcini de 12.00 Iîul
Din
co
două şcoli cu 48 săli cuptoarelor la producţia no­ plice mai puternic în solu­ cedent puteau fi mai sub­ — Avem sarcini deose­ seamă pe linia asigurării nostru ;
a
de clasă, centrul sto­ minală după reparaţii, re­ ţionarea eficientă a proble­ stanţiale dacă în toate u- bite în acest an — arăta, legumelor, fructelor, produ­ P —: îs.
matologic, 9 383 mp medierea cu întîrziere a u- melor cu care se confruntă nităţile economice se acţio­ în cuvîntul său, Nicolae selor lactate şi cărnii ne­ 15,0« Clu
Railiojur
spaţii comerciale, nor defecţiuni survenite la colectivele de muncă, să na în direcţia folosirii per­ Lungu, directorul I.M. Bar­ cesare aprovizionării popu­ nate eco
3 000 apartamente. utilajele de deservire. Mai determine creşterea mai manente şi raţionale a în­ za. Pentru realizarea lor, laţiei oraşului, Mircea O- manenţe
Adunarea de activ a co­ rău stau lucrurile la fabri­ accentuată a responsabili­ tregului potenţial uman şi organizaţia de partid şi prişa, preşedintele C.A.P. mânesc;
cuini; 17
mitetului municipal de ca dti încălţăminte, care, tăţii organizaţiilor de rezervelor materiale de consiliul oamenilor muncii, Brad şi Herta Faur, pri­ 17.05 Rac
partid a foşt străbătută de după aproape un cincinal partid, a cadrelor din toa­ care acestea dispun. Lucru întregul colectiv acţionea­ marul comunei Crişcior, au lor; 17,:
la un capăt la altul de spi­ de la intrarea în funcţiune, te domeniile, să asigure o valabil, mai ales, în acti­ evidenţiat principalele căi ale muzi
rii; 20,00
ritul unei înalte exigenţe este departe de a lucra cu largă mobilizare a tuturor vitatea de investiţii, unde ză pe mai multe fronturi: de creştere a producţiei a- nare; 20.
comuniste, de preocuparea întreaga capacitate. oamenilor muncii din mu­ sarcinile de plan au fost finalizarea unor obîective gricole în zona respectivă, saj inii u
manifestă de a contura Depăşirea a 14 norme de nicipiu pentru îndeplinirea realizate doar în proporţie de dezvoltare a capacităţi­ necesitatea aplicării con­ 20,30 IU
româncs
mai bine căile şi mijloace­ consum — printre care la în condiţii mai bune a sar­ de 91,1 la sută, dar şi pen­ lor de producţie, descope­ secvente şi în unităţile a- ştiri; 21.
le prin care să se asigure cocs, utilaj de turnare, me­ cinilor pe anul 1981. tru unele întreprinderi rirea şi punerea în exploa­ gricole a principiilor auto- 22.00 O ;
ridicarea la un nivel cali­ tal, cărămizi refractare, (E.M. Ţebea, U.U.M.R. Criş- tare de noi zăcăminte mi­ gestiunii şi autoconducerii. 5.00 Non
turn.
tativ superior a întregii feroaliaje, combustibili şi CORNEL ARMEANU eior, cooperativa „Moţul“ nerale utile, extinderea
munci de partid. Ea a a- energie electrică, elemente tehnologiilor de mare pro­ O serie de vorbitori (Ro-
bordat cu deplină maturi­ cu pondere mare în pro­ ductivitate In subteran, in­ mulus Neag, Ion Dumitran
tate cerinţele izvorîte din ducţia siderurgică — a de­ troducerea masivă a pro­ ş.a.), arătînd importanţa
documentele Congresului al terminat o diminuare cu gresului tehnic. Ştim ce muncii politico-educative
¡Xll-lea al partidului cu 85 milioane lei a produc­ trebuie să facem şi avem în conştientizarea cetăţeni­
DEVA
privire la creşterea econo­ ţiei nete pe municipiu. toate condiţiile să realizăm lor, în mobilizarea lor în Jupiter
mică a patriei în contextul Importante rezerve neu­ ce ne-am propus. producţie, au subliniat ne­ târînă
crizei energetice şi de ma­ tilizate, care au influenţat O mare atenţie a fost a- cesitatea amplificării şi di­ RA : V
terii prime, oprindu-se cu negativ producţia fizică, se cordată modului în care se versificării acţiunilor poli­ I-II (FL
miciliu
insistenţă asupra pîrghii- regăsesc în gradul de folo­ folosesc capacităţile de pro­ tico-educative şi cultural- nul hai
lor ce trebuie utilizate cu sire a capacităţilor de pro­ ducţie, utilizării maxime a artistice. taşamer
maximă intensitate pentru ducţie şi a forţei de muncă. fondului de timp. Viorel în final, comuniştii din cială (
TROŞA
îndeplinirea obiectivelor şi Indicii de utilizare a prin­ Petruţa, directorul E. M. activul de partid au adop­ Nu-mi
sarcinilor ce revin Hune­ cipalelor agregate siderur­ Ţebea, Nicolae Pantea, pre­ tat o serie de măsuri me­ iem' ie
■' _pub
doarei în anul 1981 şi în gice au fost afectaţi de ce­ şedintele consiliului orăşe­ nite să ducă la reali-jâ’-e I »era, c
perspectiva întregului cin­ le peste 218 ore neutilizate nesc al sindicatelor, Con­ importantelor sarcini l^j- tural);
cinal abia început. la furnale, ca urmare a re­ stantin Lupu, şeful Auto­ nomice ce stau în faţa oa­ tec (M
Darea de seamă (care a- paraţiilor accidentale, pes­ bazei de transport auto, Li- menilor muncii din Brad, CAN: '
fărul);
nalizează activitatea din te 500 ore la oţelăriile Mar­ via Guran, secretarul co­ la întărirea vieţii de partid, despre
octombrie 1979 pînă în pre­ tin şi 3 000 ore la cele e- mitetului de partid de la la îmbunătăţirea muncii (Mineri
zent). ca şi participanţii la lectrice, de numărul încă cooperativa „Moţul“, şi al­ politico-educative şi perfec­ timul
resc);
dezbateri, printre care to­ mare de defecţiuni meca­ ţii, arătînd că în anul tre­ ţionarea activităţii organi­ (Steau;
varăşii Ionel Dobrln, Vic­ nice la liniile de laminare, cut unele colective s-au zaţiilor de masă şi ob­ Jocuri
tor Petroescu, Andrei Pe- cuptoarele de prăjire, uti­ confruntat cu o serie de şteşti.' Ultimu
GEOAC
tresc, au subliniat cu tărie lajele de la fabrica de în­ probleme în domeniile a- rii (Ca
eă în întreaga muncă de călţăminte. I.U.G., I.T.A., mintite, au subliniat că or­ MIRCEA LEPĂDATU ŢEG:
firi (P
constel
LAN:
sul Po
în lumina hotărîrilor ple­ buna organizare si coordo­ tura);
narelor C.C. al P.C.R., din Unităţile agricole din jurul Devei - chemate să contribuie nare a muncii. Specialiştii la ma
ILIA:
octombrie şi decembrie — al căror rol trebuie să
S980, a indicaţiilor cuprinse crească — sînt chemaţi
în cuvîntarea tovarăşului să-şi sporească aportul la
Nicolae Ceauşescu la şe­ substanţial la mai buna aprovizionare a populaţiei bunul mers al activităţii din
dinţa de lucru de la Bra­ agricultură, să contribuie
şov. agricultura judeţului cole din Şoimuş şi Bîrsău), Devei au un mare rol în stat au înregistrat coope­ reşedinţa judeţului. Pămîn- în mod mai hotărît la ob­ Rozii
din 1
nostru este chemată să-şi de orz (la C.A.P. Bîrcea aprovizionarea municipiului rativele din Deva (1037 tul din lunca Mureşului o- ţinerea unor producţii su­ Bologn
sporească substanţial rolul Mică, Deva, Cristur, Hărău şi a judeţului — nici aici hl), Cristur (1013 hi), Ve- feră condiţii propice obţi­ perioare. în ce priveşte Brescii
în economia hunedoreană, etc.), porumb (la unităţile ţel (410 hl) şi altele. Nerea- nerii unor recolte mari de zootehnia — domeniu în Cagliai
rezultatele
să realizeze o adevărată re­ din Hărău, Cristur, Banpo- la nivelul nu s-au situat lizări au fost înregistrate cartofi şi legume cu con­ care judeţul Hunedoara a- Fioren
planificat,
uni­
Juv
voluţie în ceea ce priveşte toc, complexul din Chimin- şi la natalitate, ajungîn- diţia să se folosească fie­ re bogată tradiţie şi con­ Fioren
organizarea şi desfăşurarea dia) — n-a fost un an prea tăţile din consiliu înregis- care bucată de teren, să se diţii minunate — se impu­ Juv
muncii pentru a reuşi să rodnic pentru agricultură, trînd o restanţă de 2 017 du-se doar la circa 52 la militeze pentru creşterea ne a se acorda mai multă Inter
asigure în întregime canti­ la nivel de consiliu neîn- kg la hectar din cauza sla­ sută la bovine, cele mai producţiei la hectar. în con­ atenţie asigurării unei ba­ Inter
tăţile de legume, carne, bei organizări a muncii în slabe rezultate în acest do­ ze furajere bogate, unor
de
cifrele
lapte şi fructe de care are deplinindu-se- cultura vegetală. siliu există, de asemenea, efective de animale ce a- Napol:
la
plan
condiţii bune pentru spori­
nevoie buna aprovizionare Nerealizările se datoresc şi rea producţiei de cereale, sigură producţii mari de Napol
Roma
a populaţiei. Această idee condiţiilor neprielnice ale In pregătirea Congresului ţărănimii a celei de furaje, pentru a carne şi lapte. Este, de ase­ Roma
a stat în centrul dezbateri­ ridica zootehnia la noi co­ menea, necesar ca în zoo­ Torim
lor ce au avut loc în adu­ anului, dar — cum au su­ te de eficienţă şi a livra tehnie să lucreze acei oa­ Torim
Fom
narea generală a Consiliu­ bliniat în cuvîntul lor Ti- perioada plantărilor, între­ meniu înregistrîndu-se la la fondul de stat cantităţi meni cărora le place mun­ Ici.
lui unic agroindustrial de tus Marinoiu. Gheorghe ţinerii şi recoltării legume­ C.AP. Cristur, Banpotoc şi cit mai mari de carne, ca cu animalele, capabili
stat şi cooperatist Deva. o- Diaconescu, Virginia Belea lor, a calităţii slabe a lu­ Popeşti. lapte, ouă, să asigure o bună furajare
ferind un cadru propice şi alţii — şi modului de­ crărilor efectuate de unii Anul 1981 pune în faţa şi îngrijire. în lumina a-
luării unor măsuri energi­ fectuos cum a fost organi­ mecanizatori etc. agriculturii judeţului sar­ înfăptuirea acestor obi­ cestor cerinţe de mare în­
ce pentru traducerea exem­ zată şl coordonată munca în zootehnie, în 1980, cini mobilizatoare, îndeo­ ective de mare importanţă semnătate actuală, consilii­
Tim
plară în viaţă a hotărîri- pe ogoa . Astfel, erbicida- s-au atins în toate unită­ sebi în asigurarea aprovi­ actuală impun să se acţio­ le populare. Consiliul unic febru
îor conducerii partidului şi rea nu s-a făcut la timp şi ţile — excepţie face I.A.S. zionării populaţiei cu pro­ neze cu mai multă stăru­ agroindustrial Deva trebuie mentl
statului cu privire la dez- pe 5 ‘reaga suprafaţă pla­ Mintia — efectivele stabi­ duse agroalimentare din inţă şi responsabilitate pen­ să-şi îmbunătăţească stilul riabil
voltar 'a agriculturii în 1981 nificată. recoltarea cerea­ lite la bovine, iar la ovine surse proprii. în acest con­ tru folosirea pămîntului, şi metodele de muncă, în preci
de pi
şi n cincinalul în care am lelor a durat mult. ceea ce numărul planificat a fost de­ text, unităţile agricole din pentru sporirea rodniciei aşa fel îneît să aibă un rol va S'
:
pă^it recent. a dus la pierderi de recol­ păşit, evidenţiindu-se coo­ Consiliul unic agroindus­ fiecărui metru de teren hotăritor în înfăptuirea mă­ din s
Adunarea generală, ca­ tă. S-au manifestat nume­ perativele din Deva, Şoi­ trial Deva sînt chemate să cultivat. în acest scop este reţelor obîective ce stau — ratur
să îr
racterizată prlntr-un pro­ roase deficienţe la întreţi­ muş, Bîrcea, Hărău ş.a. E- dezvolte în ritm mai sus­ necesar să se acorde aten­ în 1981 şi în cincinalul ac­ 1 grs
nunţat spirit critic si auto­ nerea culturilor prăsitoare, fectlvul matcă însă nu s-a ţinut producţia de cereale, ţia cuvenită fertilizării, e- tual — în faţa agriculturii tre C
tuturor
fectuării
lucrărilor
critic. a reliefat eă 1980 — în ee priveşte cultura le­ realizat, producţia totală de plante tehnice, carne, lapte, la înalt nivel calitativ şi în hunedorene. va s
deşi s-au obţinut unele pro­ gumelor — sector foarte lapte a fost sub nivelul a- legume şi fructe, la nive­ timpul optim, accentul roloe
Tutu
ducţii bune de grîu la hec­ important ţinîndu-se sea­ tins în 1979. Mari restanţe lul cerinţelor aprovizionă­ principal punlndu-se pe TRAiAN BONDOR
tar (ta cooperativele agri­ ma că unităţile din jurul în livrarea la fondul de rii oamenilor muncii din