Page 61 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 61
îl
Cind inîelegi line rosturile meseriei
— Ce ne puteţi spune, iuri pentru întreprinderi ca electrician. în cei cinci
tovarăşe Mircea Dăvîncă, le de pe raza municipiului. ani, de cînd sînlem că
despre satisfacţiile şi. îm In medie, înlr-o tură, e sătoriţi, ne-am asigurat
plinirile ce vi le-a adus vorba de 28 de trenuri de conlortui locuinţei pentru
munca de impiegat de miş călători şi tot atîtea de noi şi pentru cei doi copii
care ? marlă. Ştiam că se cere o pe care-i avem...
— Lucrez Ia staţia C.F.R. mare răspundere, că la Pe o linie secundară,
Deva de zece ani. Esle o calea ierată mai mult ca Petrea Şchiopa coordona
muncă complexă. Coordo oriunde, disciplina e ri activitatea de compunere
nez circulaţia trenurilor guroasă, dar tocmai a- a unui tren de marlă. Era
de călători şi de marfă în
staţie cît şi activitatea ceasla m^a atras spre o E. ŞINA
de manevrare a vagoane astlel de activitate. Soţia
lor sosile cu dilerile măr- mea lucrează tot la C.F.R., (Continuare în pag. a 3-a)
Bugetul de venituri şi cheltuieli-instrument
de taă a! echilibrului financiar
In contextul aplicării totodată fondurile , pentru flecte sporirea continuă a
ferme â noului mecanism propria dezvoltare, unită eficienţei economice, folo
economico-flnanciar, al a- ţile economice au datoria sirea integrală şi cu ran
Azi încep în Capitală lucrările dîncirii principiilor auto- de a elabora cu cea mai dament sporit a mijloace
conducerii,
mare atenţie bugetele anu
şl
autofinanţării
si
băneşti,
lor
materialo
autogestiunil, bugetul de ale de venituri şi cheltu reducerea costurilor de
Congresului ţărănimii NOUL MECANISM ECONOMIC - producţie totale şi îndeo
sebi a celor materiale, creş
aplicat ferm, corect, eficient terea valorii producţiei ne
te, instaurarea unui regim
Agricultura hunedoreană- venituri şi cheltuieli con ieli, de a urmări cu rigu sever de economii în toate
In Capitala patriei compartimentele producţiei
noastre încep astăzi, lu stituie instrumentul esen rozitate realizarea lor. materiale. Ca urmare, sta
crările Congresului ţără ţial de îndrumare, control — La întreprinderea do bilim măsuri concrete, fer
nimii — eveniment de o pe coordonatele şi echilibru financiar, la utilaj minier Petroşani, e- me in aceste direcţii, la
deosebită importanţă, cu îndemina organelor de con _laborarea bugetului de ve nivelul fiecărei secţii, a
prolunde semnilicaţii în ducere din fiecare unitate nituri şi cheltuieli are la căror materializare o urmă
viaţa politico-socială a dezvoltării şi modernizării economică. Pentru ca fie bază in fiecare an realiză rim consecvent în cursul
României socialiste. In- care întreprindere să-şi rile concrete din anul an anului.' Trimestrial efectu
stituţionalizarea acestui sporească permanent coefi terior, ca şi planul econo ăm analize privind modul
înalt iorum al celor ce cientul rentabilităţii, să mic pe anul în curs, cu an în care fiecare secţie —
muncesc pe ogoarele ţă VIOREL OCOŞ poată asigura acoperirea samblul său de indicatori pentru că la noi bugetul
rii—din iniţiativa tovară secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R, cheltuielilor din veniturile stabiliţi de organul ierar de venituri şi cheltuieli es
şului Nicolae Ceauşescu, proprii şi să restituie din hic superior — ne spune te defalcat pe secţii — se
secretarul general al Agricultura hunedoreană tăţirea organizării şi per rezultatele obţinute, intr-un Gheorghe Stan, şeful birou
partidului — constituie o s-a înscris puternic pe ca fecţionarea activităţii con termen cît mai scurt, fon lui financiar al întreprin DUMfTRU GHEONEA
nouă expresie a înaltu lea dezvoltării intensive şi siliilor unice agroindustria durile băneşti primite de derii, Bugetul de venituri
lui democratism care ca multilaterale, a moderniză le, crearea unor organisme la societate, constituindu-şi şi cheltuieli trebuie să re (Continuare în pag. a 2-a)
racterizează orînchurea rii pe scară largă — aşa politice Ia nivelul consilii
noastră socialistă. cum prevăd Programul lor unice, întărirea coope
Forumul ţărănimii este partidului, hotărîrile Con rării şi specializarea in
chemat să dezbată şi să gresului al XII-lea, ale ple producţie prin crearea u-
adopte măsuri pentru narelor C.C. al P.C.R. din nor asociaţii horticole de
perlecţionarea şi ridica octombrie şi • decembrie stat şi cooperatiste, aşeza
rea pe o treaptă calitativ 1980, precum şi orientările rea preţurilor Ia produsele
superioară a întregii ac date de tovarăşul Nicolae agricole pe criterii econo
tivităţi din agricultură, Ceauşescu, secretarul gene mice, de eficienţă, au drept
pentru participarea tot ral ai partidului, la şedin scop ridicarea pe o treaptă
mai activă, directă şi ţa de lucru pe probleme de calitativ nouă a activităţii
responsabilă a ţărănimii agricultură de la Braşov. din agricultură. Se are în
la conducerea agricultu Toţi cei ce muncesc pe vedere creşterea tot mai
rii, Ia realizarea sarcini ogoarele judeţului, mobili accentuată a producţiei
lor de importanţă majo zaţi de organele şi orga vegetale şi animaliere, ri
ră ce revin acestei ra nizaţiile de partid, acţio dicarea rentabilităţii, apli
muri de bază a economi nează cu fermitate şi răs carea consecventă a prin
ei naţionale în cincina pundere pentru materiali cipiilor noului mecanism e-
lul 1081—1085. zarea acestor obiective în conomico-finaneiar şi obţi
Congresul ţărănimii va noua etapă de dezvoltare nerea pe această bază, de
analiza şi dqzbate — în economîco-socială a ţării.' către fiecare unitate agri
lumina Programului parti O caracteristică fundamen colă socialistă, a unor ve
dului, a holărîrilor Con tală a dezvoltării agricul nituri care să acopere in
gresului al XII-lea şi a turii o constituie înfăptui tegral cheltuielile şi să a- în hala combinelor de abataj de la I.U.M. Petroşani, munca nu cunoaşte răgaz.
documentelor adoptate de rea unei adevărate revolu ducă beneficii. Aici, bătălia principală se dă pentru calitate, pentru adaptarea importantelor utilaje la
plenarele C.C. al P.CJl. ţii în toate sectoarele aces Agricultura hunedoreană, condiţiile de zăcămînt din minele Văii Jiului, îneît să realizeze randamente cit mai mari
din octombrie şi decem tei ramuri. Transformările datorită fondurilor puse de în cărbune. In acelaşi timp, er acordă • mare atenţie bunei gospodăriri şi economisirii meta
lului.
brie 1080, a sarcinilor şi cu caracter revoluţionar stat la dispoziţie, înzestră Foto: VIRCIL ONOIU
orientărilor date de se vizează deopotrivă atit ba rii ei cu noi tractoare, corn-,
cretarul g e n e r a l al za tehnico-materială, cit şi bine şi utilaje moderne de
partidului, t o v a r ă ş u l mare randament, a cunos
organizarea producţiei, fo
Nicolae Ceauşescu, la losirea raţională a pămîn- cut o dezvoltare ascenden ,Şcoala noastră — casa noastră'
şedinţa de lucru de Ia tului, încheierea procesu tă. Aşa de exemplu, în ul ' TRANSMISIUNE
Braşov din ianuarie a- lui de raionare a culturilor timii 10 ani fondurile fixe
nul acesta, precum şi a şi stabilirea asolamcntelor, s-au dublat, fiind în 1980 DIRECTĂ 0 întrecere cu certe
Tezelor Consiliului Na concentrarea şi specializa cu peste 270 milioane lei
ţional al Agriculturii — rea producţiei,, mecanizarea mai mari, iar investiţiile LA RADIO ŞI TV.
vasta problematică pri complexă a lucrărilor şi au crescut de la 29 mili educative si estetice
vind înfăptuirea revolu chimizarea producţiei, mo oane lei în 1971, la 128 Astăzi, în jurul orei 9,00
ţiei in agricultură, rea milioane Iei în 1980. Asi posturile de radio şi tele
dernizarea patrimoniului gurarea unei baze tehnico- viziune vor transmite di
lizarea unei noi calităţi pomicol, creşterea în con materiale puternice îşi gă Ediţia 1980 a concursului treţinere şi reparaţii a mijloa
în întreaga producţie a- tinuare a efectivelor şi seşte oglindirea în creşte rect şedinţa de deschide „Şcoala noastră — casa noas-. celor de învăţărrvot, au avut
gricolă. în centrul dez îmbunătăţirea raselor de a- rea producţiei agricole glo re a Congresului al If-lea tră" şi-a demonstrat cu pri implicaţii reale şi în perfec
baterilor vor sta proble nimale, rezolvarea proble bale şi marfă îjaigjBO faţă al consiliilor ele conduce sosinţă funcţiile educative şi ţionarea procesului instructiv
re ale unităţilor agricole
me de importanţă majoră mei furajelor. de 1971 ,cw pes?§^6{> şi socialiste, al întregii ţă- estetice, implicaţiile pe care educativ.
privind folosirea inte Măsurile luate în acest respectiv 120 milioane lei. renimi, al consiliilor oa le-a avut în perfecţionarea r întrecerea a stimulat preo
grală şi raţională a bazei an de conducerea partidu Au crescut, de asemenea, menilor muncii din indus învăţămîntului, în integrarea cupările pentru extinderea
tehnice materiale de ca- lui şi statului privind per efectivele şi producţia ani tria alimentară, silvicultu lui cu practica socială. Răs- spaţiilor destinate activităţi
punzînd prin fapte chemări
fecţionarea raporturilor malieră. La bovine efecti- ră şi gospodărirea apelor. lor la întrecere, unităţile de lor educative (grădiniţele nr,
(Continuare în pag. a 2-a) dintre S.M.A. şi unităţile învăţămint din judeţ au reu 2 Petroşani, cu program pre
agricole socialiste, îmbună (Continuare în pag. a 2-a) şit să creeze o emulaţie în lungit nr. 2 I.C.S.H., casele
de copii preşcolari Orăştie
rindul colectivelor didactice şi Bretea Strei), pentru con
■ — . m, f mov # — — mm* » , r #■ mmm 0 mmm 0 wnir 0 0*000* * 0000m . m , i, i„ # ■ ■ 1* » - , h— * r * şi ale elevilor. Eforturile fă
l Geoagiu-Băt, in faţa unei h fecţionarea materialului di
* meria s-a deschis ieri un B MOMENT SOLEMN. La silii arlii pline, formaţiile ar- | cute de colectivele şcolilor dactic (grădiniţele cu proqram
nou magazin de mărfuri in Şcoala generală din Pâuliş, generale nr. 4 şi 5 - Deva, normal şi prelungit Brad,
staţiune,
promo-
\ dustriale. Bine aprovizionat, adunarea de rostire şi sem tistice in din etapele superioare ale « j Blăjeni, nr. 1 Brad, Câlan,
vate
*» noul magazin desface produ nare a lcgămîntului pionie Festivalului naţional „Cînta- j 1. M, Hunedoara, Petrila, nr.
se electrice, electrotehnice, resc de către primii zece e- llia, Gurasada, nr. 2 Orăştie, 2, 8 Deva, cu program pre
I electrocasnicc şi materiale Ievi ai clasei a V-a a prile rea României“ au prezentat , nr. 8 Hunedoara, nr. 6 Pe-
artistic.
spectacol
* cultural-sportive. juit un moment solemn, c- un reuşit oamenilor muncii a- ) | trila, nr. 7 Petroşani, Haţeg, lungit nr. 1 Haţeg, Oraşul
Dedicat
JJ CONTRACTĂRI. Cetăţe moţionant. Desfăşurat in pre flaţi la odihnă şi tratament, , nou - Câlan, ca şi pentru
5 nii comunei Densuş au în a ÎN RÎND CU CEI MARI. zenta părinţilor copiilor şi spectacolul a reunit inter- | şi ale liceelor industrial nr. 4, diversificarea activităţii în
* cheiat in acest an contracte Pionierii şi elevii de la Şcoa susţinut de un program ar preţi de muzică populară şi | pedagogic Deva, agroindus cercurile tehnico-aplicative şl
pentru 155 porci, 700 hi lap la generală din comuna Te- tistic ce a adus elogii însem tinâră, recitatori de poezie ,
l te vacă, 180 capete tineret liucu Inferior au holărît re nelor pioniereşti, momentul şi brigada artistică, | trial Geoagiu, industrial Pe pe loturile experimentale
s cent să crească şi să Îngri rostirii şi semnării iegămin- troşani, nr. 1 Hunedoara, (grădiniţele Blăjeni, Baia de
bovin, 1 200 kg lină şi alte tului a oferit un cadru de
\ produse. jească in acest an un număr adincă vibraţie patriotică. pentru a împlini baza mate Criş, cu program prelungit
\ însemnat de păsări şi doi rială cu noi laboratoare şi
B UN NOU MAGAZIN. In porci pentru cantina elevilor H SPECTACOL ARTISTIC. LUCIA LICIU
\ centrul civic al oraşului Si- din internat. La Casa de cultură din cabinete, dotate modern,
t pentru efectuarea cu forţe
proprii a unor lucrări de în (Continuare în oaq a 3-a)
