Page 62 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI NIL
în lumina sarcinilor stabilite de Congresul al Xîl-lea al partidului
_■ ——B«—i -«—■ an— —a—— mm rin iirifi—rfirm-rrunr-riTTnTTirrm-rrî-nrTrTrrrrT'mT-r-irn—u *?JZr¿x**:iinsxirfmx*XMOMi.ru¡iwacmrx*rti£>iWtsiMXKW*>ti\ry*'.'r/x. anicitmjosaxnraríyr.aiaacnaKUXiiMí -xtJnj. mmm III ■ i »HM
Ifei
SÎSfe
ICULTURA ilOOHi Transmisie <
In jurul
de deschid
sului al Ii
lor de cor
muu mn vegetale rataţilor aţ
te, al intre
consiliilor n
Ciî clin ind
ră, silvica
1-a hotărîtor pentru realizarea dărirea ap
1G,00 Telex
1G,05 Tcleşc-
16,25 Viaţa
17,10 Report
emu ui de creştere a 17,30 Viaţa
18,35 Film î
i pii: „J
sudul
Samuilă Dragotă, secretar bilite de partid - trebuie sâ fermoi noastre - integrin- 19,00 Telcju
al organizaţiei de partid din înregistreze noi salturi cali du-se în strădaniile ţărănimii 19,20 Să ne
Sile
cadrul C.A.P. Silvaşu de Jos : tative. in 1981, ca şi în cin judeţului — sint hotărîţi să 19,55 Cîntec
Cooperativa agricolă de pro cinalul în care am păşit de muncească mai bine pentru «esc
ducţie din satul nostru se curînd, vom milita pentru fo a asigura populaţiei cantităţi 20,15 Ora ti
21.05 Călălo
numără de mulţi ani printre losirea în totalitate a pămîn- tot mai mari de legume. 22.05 Tcleju
unităţile fruntaşe ale agricul tului, pentru respectarea în Emil Jeldujer, directorul
turii hunedorene şi acest fapt tocmai a tehnologiei fiecărei Complexului de creştere a
îşi are izvorul în sprijinul a- culturi în aşa fel încît să în viţeilor din comuna Sîntămă- KAI
cordat de stat şi în activita deplinim şi să depăşim sar ria-Orlea : Unitatea noastră
tea membrilor cooperatori ca- cinile de plan ce ne revin. funcţionează abia din mai
xjţ au in frunte, ca pe un Pâmînt rău nu există — cum 1980, dar prin munca respon dioprograui
puternic factor mobilizator, se zice, pe bună dreptate - sabilă a colectivului am reu Radio juma
organizaţia de partid. Comu de om depinde ca fiecare şit să obţinem unele rezul piesei; 8,11
duh 3,00
niştii, ceilalţi membri coope palmă sâ producă cît mal tate bune. Pînă în prezent 9.05 Kftspui
ratori muncesc cu responsa mult. Vom face tot ce este am livrat unităţilor ce alcă lor; 10,00
bilitate în sectoarele în care necesar ca de pe suprafaţa tuiesc asociaţia economică 10.05 Gosp
sint repartizaţi, fiind exemple de care dispunem sâ reali intercooperatistă circa 300 Centrul de reparaţii capitale pentru tractoare al S.M.A. Haţeg. Atei se desfăşoară zi vc — posi
autori
neri
demne de urmat. in anul zăm recolte tot mal mari. viţele gestante, iar la fondul de zl o activitate intensă pentru executarea la timp şi de calitate a reparaţiilor şi asam râ; 10,35 F
1980, de pildă, in producţia de stat o însemnată canti blarea motorului. In imagine: Aspect din hala unde se fac reparaţiile la transmisia trac la sate;
vegetală am obţinut o pro tate de carne. In 1981 şi în torului. între meseriaşii care muncesc aici se află Tudoran Gheorghe, Altei Lcja, Şutii ştiri; 11,0
—
bucuria
Ştefan şi alţii.
ducţie netă în valoare de Opinii ale delegaţilor cincinalul 1981-1985 ne re ric; 11,30 1
pestş 1 686 000 lei, am livrat vine sarcina de a extinde ac dio-Tv.; 1
la fondul de stat circa 8 000 hunedoreni Sa tivitatea complexului, prin tate; 12,00
12.05 Ţară
hl lapte, 100 tone carne, ac Congresul ţărănimii intrarea în producţie a noi — muzici
tivităţile anexă n-e-au adus un capacităţi, să contribuim mai Agricutea hunedoreană - (Urmare din pag. î) Succese a
beneficiu de peste 4 milioa substanţial ia realizarea şi româneşti
3 ; 15,00 i
ne lei. Membrii cooperativei Maria Ana Udrescu, şefa îmbunătăţirea efectivelor de pe coordonatele dezvoltării r e dispune agricultura, în 16.00 Radi<
noastre — conştienţi de ma fermei legumicole a C.A.P. animale, ca şi la aprovizio primul tind a pămintu- tcce patrii
rile sarcini puse în faţa agri Sintandrei : Avem sarcina, în narea populaţiei judeţului cu lui ca principal mijloc că şi orga
16,4
tură;
culturii de conducerea parti lumina recentei legi adoptate carne. Sint sarcini pe care şi modernizării de producţie in agricul pentru ţa:
dului, de tovarăşul Nicolae de Marea Adunare Naţiona colectivul complexului este tură, mobilizarea şi io- temporan;
Ceauşescu — sint ferm hotă- lă, să asigurăm din resurse hotărît să le înfăptuiască e- (Urmare din pag. 1) doptate . vizează creşterea Iosirca tuturor forţelor dicului; 17,0
ştiri;
rîţi să muncească în viitor proprii atît aprovizionarea xemplar. umane şi materiale la În mâne; 17,
productivită
a
cu şi mai multă răspundere populaţiei cît şi livrarea can Petru Gavrilă, ţăran cu vele au crescut în 1980 fa producţiei, randamentelor, spo deplinirea sarcinilor de chit, patr
ţii
şi
şl devotament. Anul 1981 va tităţilor de produse la fon gospodărie individuală din ţă de 1975 cu 8 500 capete, rirea efectivelor şi a pro creştere a producţiei, rele scrii;
Roi
tarea
fi hotărîtor din acest punct dul de stat. Acest obiectiv comuna Balşa : Localitatea din care la vaci cu 5 700, ducţiei animaliere, onora productivităţii muncii, gazin
de vedere, fiind anul cînd impune sporirea suprafeţelor noastră dispune de condiţii iar la ovine cu peste 20 000 rentabilităţii şi eficientei 21.00 Bule
vom aplica cu mal multă cultivate cu legume şi a pro foarte bune, ca şi de expe capete. Aceste rezultate rea obligaţiilor la fondul in producţia agricolă ve Kadiocens or
de stat, creşterea contribu
într-o
fermitate noul mecanism eco- ducţiei legumicole. Ferma pe rienţă bogată in creşterea a- puteau fi însă mai mari ţiei ia buna aprovizionare getală şi animalieră, dez muzicale;
«romico-financiar. care o conduc asigură peste nimalelor. In lumina orientă dacă nu erau şi unii ani a populaţiei. Toţi cei ce voltarea industriei mici stop mu:
Traian Suba, preşedintele 35 la sută_ din veniturile coo rilor date de conducerea mai puţini favorabili pro şi a prestărilor de ser
C.A.P. Lâpuşnic : Anul in ca perativei noastre şi are o partidului, in ultima vreme ducţiei agricole, dacă se muncesc pe ogoare, mobi vicii, creşterea roiului
re am păşit de curînd tre contribuţie de mare însemnă s-a acţionat pentru sporirea acţiona cu mai multă fer lizaţi şi însufleţiţi de sar consiliilor unice agroin
buie să fie - cum sublinia tate la aprovizionarea Devei, efectivelor de animale, a cinile şi indicaţiile date de
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a judeţului în general, cu le producţiilor acestora, fiind în mitate pentru înlăturarea secretarul general al parti dustriale in procesul de
concentrare şi integrare
secretarul general al partidu gume proaspete, in acest an fiinţate asociaţii pentru creş unor lipsuri şi neajunsuri dului, tovarăşul Nicolae h;
lui, în cuvîntarea rostită la sîntem hotărîţl sâ obţinem terea bovinelor în satele Bal în conducerea şi organiza Ceauşescu, l;v şedinţa de 1___vtîDO
şedinţa de lucru de la Bra producţii superioare celor şa, Stăuini, Voia, Galbena, rea producţiei agricole, în lucru de la Braşov, de che nide — i
Zbo;
ra);
şov - an decisiv în realiza planificate, scop în care au Almaşj Mic de Munte, pre tărirea ordinii şi discipli mările cuprinse în docu Âzl încep în gislul); 1
rea unor producţii vegetale fost repartizaţi să muncească cum şi asociaţii ale crescăto nei, mobilizarea mai acti mentele adoptate de Comi tici (Art
şi animaliere tot mai însem în fermă mecanizatorii şi. coo rilor de ovine în Balşa, Vă- vă a tuturor lucrătorilor o- tetul ■ Politic Executiv al Capitală lucrările pe vasul
structorui
nate. Unitatea noastră o ob peratorii cei mai pricepuţi. lişoarq, Techereu, Roşia etc. goarelor pentru îndeplini C.C. al P.C.R. din ianuarie Vagnbonc
ţinut în 1980 recolte bune de Am fertilizat cu îngrăşăminte Am pus recent bazele unei rea sarcinilor ce le-au stat si februarie, acţionează în Congresului (Unirea)
cereale la hectar. Producţia organice peste 60 la sută din asociaţii pentru crescătorii de în faţă. • mod energic, cu responsa (7 Noicn
spînzuraţ
ce grîu a fost de 3 500 kg la suprafaţă. Producţia de le- capre. Prin aceste forme vom îndeplinirea sarcinilor pe bilitate, pentru temeinica ţărănimii LUPENI:
hectar, şi ne-am situat pe lo gume-verdeţuri se prezintă reuşi să dezvoltăm continuu 1981, primul an ai actua pregătire a campaniei de dul trei
cul III pe judeţ, iar la po bine, dealtfel am şi livrat creşterea animalelor in co- lului cincinal, preocupă a- primăvară, pentru realiza Dumbrav 7
turnl);
rumb de 5 000 kg la ha. A- primele cantităţi la fondui de . muna noastră şi să livrăm ia cum pe toţi oamenii mun rea în acest an de început a producţiei agricole. Un ,,S-‘ (Lu<
ceste rezultate constituie pen stat. Am început amenajarea stat cantităţi tot mai însem cii din agricultura judeţu de cincinal a unui salt. ho loc important in dezba rii (Mun
tru noi un Imbold puternic paturilor calde, avem pregă nate de produse, contribuind lui nostru. Adunările gene tărîtor în creşterea produc teri 11 vor ocupa perfec Al trelle; !
norul);
pentru activitatea viitoare ca tite răsaduri pentru gulioare astfel ia buna aprovizionare rale care au avut loc. dis-, ţiei agricole vegetale şi a- ţionarea organizării pro Mo — se
re — în lumina sarcinilor sta- şi varză timpurie. Lucrătorii a populaţiei. cutiile purtate, măsurile a- nimaliere. ducţiei şi a muncii, În resc); t
tărirea disciplinei şi a de micro
UR1CANI
• Fondurile de inves de peste 153 000 bovine, liarcle lei, fiind de 1,6 ori reprezenta 50,2 la sulă clin proprii Întregul necesar răspunderii fa(ă de rea probleme
ieinbrie);
tiţii în agricultura coope 175 000 porcine, 253 500 o- mai marc ca in 1980. totalul producţiei agrico de carne şi ouă de care lizarea planului de pro căpitan ;
ratistă au fost cu 82 mi vine şi caprine. Iîălţata © Producţiile medii la le. are nevoie populaţia ju ducţie şi financiar, valo şic); G\
lioane lei mai mari în românească — ce are con hectar vor creşte, in cin ® Producţia dc carne in deţului, ajungindu-se la un rificarea deplină a resur spunea i
1980 decît în 1975. diţii foarte bune în ju cinalul aciuai, cu peste 17 viu se va dubla, iar cea consum mediu urban pe selor de sporire a pro rul); Ol
şaispreze
9 Producţiile globală şi deţul nostru — reprezin de lapte va li cu peste 28 locuitor de 19,5 k(j carne ducţiei in gospodăriile furaţi er
marfă au crescut, în cin tă circa 60 la sută din la sută mai mare. bovine, 46 kg carne de populaţiei şi in zonele GEOAGIl
cinalul 1976—1980, cu 134 efectivul dc bovine. ^ealszârâ şî @ Electivele de anima porc, 6 kg carne ovine, necooperativízale. O a- re şi na
cultur
de
tenfie deosebită se va a-
şi respectiv 65 milioane le vor creşte cu 18 300 ca 25,5 kg carne dc pasăre, corda Îmbunătăţirii acti tivul T
iei. © Se află în funcţiune perspectiv® pele la bovine şi 90 000 210 ouă şi 220 litri lapte. BRAZT:
© Fondurile fixe au în prezent 14 complexe capele la porcine. ® Vor fi redate in cir vităţii stafiunilor de me lor; CÂT
Ne
pitan
crescut cu mai mult de specializate în creşterea la sută la păioase, 25 la © Livrările la fondul de cuitul arabil 2 500 ha, se canizare a agriculturii, tură);
195 milioane Iei. sută la porumb, 18 la su stat vor li mai mari cu vor tace desecări pe 6 000 integrării acestora in (11 Iulie
animalelor, faţă de nu procesul da producţie al eadorul
9 Livrările de carne la tă la sfecla de zahăr, 19 3,3 ta sută la cereale, 84 ha şi lucrări de amelio TLIA; Ni
fondul de stat au crescut mai 4 cîte existau în 1976. la sulă la carloli, cu mai Ia sută ia sfecla de za rare in complex pe 41 600 unităţilor agricole pen mie (X^r
tru
realizarea
recoltelor
cu 1 600 tone, iar la lapte mult de 11 la suia la le hăr, 80 la sută la cartoii, ha pajişti. pianilicale şi ridicarea Speriaţi-
(Muncite
cu peste 50 000 hl. © In 1985 producţia glo gume. 18 la sută la legume. (Datele din graficele de randamentului muncii.
© în momentul de fa bulă totală a agriculturii © în 1085 ponderea © în cincinalul actual mai jos se referă numai Aliaţi in acest mare
ţă, judeţul nostru dispune va ajunge la peste 4,2 mi- producţiei animaliere va se va asigura din resurse la sectorul cooperatist).
forum al agriculturii, re
prezentanţii ţărănimii hu
nedorene Îşi vor expri Rezult;
ma şi c u acest prilej a- februa
DINAMICA DEZVOLTĂRII CREŞTEREA CREŞTEREA PRODUCŢIEI GLOBALE CREŞTEREA PRODUCŢIEI deziurtea deplină a lucră Extr. 1
torilor ogoarelor ia(ă dc
Extr.
ZOOTEHNIEI FONDURILOR FIXE SI MARFA GLOBALE TOTALE = politica internă şi exter 26, 38, I
nă a partidului şi statu
Fond
(mii capete bovine) (milioane lei) (milioane Iei) IN CINCINALUL 1981-1985 precum şi angaja- 1 208 813
lui,
’ meniul lor ierm de a nu
(milioane lei precupeţi nici un efort
pentru traducerea in via
tă a măreţelor obiective
stabilite de Congresul al Timpi)
19 febri:
XII-lea al partidului pen general
tru cincinalul 1981—1985, acoperii
de a face din anul 1981, tem porc
239,9 un an hotărîtor in rea moderai
Tei
est.
GLOBAiA- GLOBALA I lizarea programului dc vor osc
minus
creştere a producţiei h-
maxime
gricole vegetale şi ani-
\ 1975 1880 1975 1080 1975 “ 9 8 0 19 80 1 S85 j ! malicie. l scivfciu
grad.