Page 63 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 63
5Í242 © JOI, 19 FEBRUARIE 1931 Pag. 3
naşterea marelui poci ar Bugetul
delean.
n „PE VALEA MURE
Ş U L U I e s t e titlul specta de venituri
colelor prezentate de for
orei 9,00 - a „CARNAVAL VESEL maţiile artistice ale cămi şi cheltuieli
ectă: Şedinţa H U N E D O R E A N S u b acest nului cultural Chiscădaga
e a Congre- generic, grupul iolcloric — taral, solişti vocali, o-
u al consilii- maghiar al Casei munici bicci de nuntă şi „şezătoa (Urmare din pag. î)
icere, ale u- pale de cultură clin Hu rea de Ia Chişcădagu“ —
:ole socialis- nedoara a prilejuit locui pe scenele căminelor cul încadrează în indicatorii e-
ţărănimi, al torilor din Jeicdinţi înlîl- turale din localitate, din conomid.
nenilor mun- nirea cu un irumos pro Bohoil şi din Ilici. Aecentuînd puţin latura
ria alimenta gram artistic, semnat de » SEARĂ'CULTURAL-E-, practică, concretă, a-buge
ra şi gospo- Jancsd Terez (coregralic) DUCATIVÂ PENTRU CE tului de venituri şi chel
r. şi Kadar Istvăn, (regizor FERIŞTI. Z/Zeie trecute, la tuieli, factorii care conduc
i şi dirijor). Dansul popular Deva a iost organizată o la încadrarea în indicato
Ui maghiar cu sticle, de pe reuşită seară cultural-edu- rii noului mecanism econo-
pe glob Valea Nlrajului, piesa de cativă penlru-hicrătorii ce- mico-financiar, ing. losif
rurală
»1 pentru co teatru „O după-masă liniş ierişti şi cei din transpor Kelemen, directorul LU.M.
mino". Epi- tită'‘ şi buchetul de ctnle- turi şi telecomunicaţii. Au Petroşani a ţinut să adau
ce populare interpretat de participai oameni ai mun ge :
1 Liceul energetic din Deva. în atelierul de înalţă tensiune, maistrul instructor Nicolae
moaştem le- corul mixt au pierit spec cii de la Secţia L 5, C.T. 4, Sorea efectuează revizia unui întreptor de 20 kv cu elevii de la profilul eleo.troener- — Planificarea economi
tatorilor o scară plăcută. Şantierul 34 C.C.F., I.P.I.- getie. Foto: VIRGIL ONOIU că se împleteşte armonios
indru româ- (George I. Dogar iu, Hune C.C.F., D.J.P.Tc., I.T.A., cu cea financiară, se inte
doara). staţiile C.F.R. Deva şi grează într-un proces unic,
cr ului
in Univers Mintia. subordonat aceluiaşi ţel i
a SĂPTÂMINA CĂRŢII După înmlnarea diplo calitate, dezvoltare, eficien
BELETRISTICE, din cadrul melor de „brigada frunta ţă. în atenţie permanentă
„Lunii cărţii la sate“, a şe“ şi a insignelor de frun Olnd înţelegi bine rosturile meseriei avem cîteva elemente foar
iost marcată, la Vălişoa- taş pe 1980, au avut Ioc te importante : aprovizio
rci, de un medalion literar atractive concursuri de (Urmare din pag. 1) noştri condiţii bune dc în narea tehnico-materială rit
1 : 0,00 Ka- „Octavlan Goga“, închinat 'muzică populară, uşoară şi văţătură şi nc străduim să şi-a realizat toţi indicato mică, realizarea unor pro
rii de plan, fapt ce o si
iniincţii; 7,00 împlinirii unui veac de Ia jocuri distractive. duse de calitate şi livrarea
8,00 Revista cu totul absorbii. L-ani ru nu ducă lipsă de nimic. tuează pe un loc irunlaş
trierul raelo- gat totuşi să nc spună ce — Munca noastră pre pe R.C.M. şi Regionala lor operativă către bene
eti'V rte ştiri; va despre meseria sa dc supune o stare de veghe C.F.R. Timişoara. Trei ce ficiari, reproiectarea şi mo
i asculiători- 0 întrecere cu certe funcţii dernizarea produselor, uti
tin tle ştiri; şei de manevră. permanentă — intervine în ferişti din cei 25, eviden
i — iniţiati- — Răspunderea este ma discuţie magazinerul Petru ţiaţi în întrecerea socia lizarea integrală, raţională
iţi; 10,15 Ti- re. Trebuie să asigurăm Manga. Cei care nu-şi poa listă, care s-au angajat în a capacităţilor de produc
muzică uşoa- educative şi estetice ţie şi a forţei de muncă,
iţii corale de condiţii depline de sigu te impune o asemenea recenta adunare generală creşterea pe toate căile a
i Buletin de ranţă a circulaţiei, fără e- conduită nu poate deveni a oamenilor muncii să îm
aiul, munca, venimente. Am fost întîi ceferist. Eu lucrez în a- bunătăţească în acest an productivităţii muncii. Pe
ment folclo- (Urmare din pag. 1) ţie sanitară, de autogospodă- manevrant. M-am străduit riodic analizam costurile
premicră Ua- rire — şi unde şcolile gene cest domeniu din 1955. indicatorii la tone expe de producţie la nivelul sec
itadiopuUlici- nr. 7 Deva, nr, 3 C.S.H., nr. rale Blăjeni-Plai, Simeria Ve să-mi completez studiile, Nu-i uşor, dar satisfacţia diate cu 1,5 la!sulă, la sar
itin de ştiri; uimind o şcoală de caiiii- datoriei împlinite este cina statică cu 0,5 la su ţiilor şi pe fiecare produs,
i, cintec nou 2 Geoagiu, Orăştioara de che, Tirnava de Criş, Vaţa de care C.F.R. de gradul ii mare. Al\l eu cit şi soţia în vederea evitării oricăror
ţiulară; 12,45 Jos, Brânişca, Unirea, Bră- Jos, nr. 5 Deva, Biăjeni, Du tă, iar la încărcări-dcscăt-
uzicii uşoare dăţel). pă Piatră, Haţeg, nr. 7 Pe Ia Timişoara. îmi place mea, care lucrează ia cări cu 0,20 tone/vagon. cheltuieli inutile, a elimi
1 De la 1 la mult meseria aceasta care I.C.R.M., am reuşii să cul Angajamente realizabi nării cauzelor care ar du
univers 20 ; In pregătirea tehnico-prac- troşani, 3 Hunedoara şi li ce la neacoperirea cheltu
al; 16,15 Cîn- tică concursul a apropiat ceele pedagogice nr. 3 Deva, impune o viaţă ordonată, tivăm copiilor noştri in le. Pentru că aceşti oa ielilor din venituri sau la
16,25 Telmi- mai mult elevii de meserie, 3 Hunedoara s-au situat în o disciplină severă, con teresul peniru muncă, ast meni, conştienţi de rostu
e in agricul- feră demnitate. Nevasta fel ca şi ei să devină ce rile meseriei lor, au înţe eficienţă scăzută, in acest
îtee mindru le-a întărit răspunderea faţă frunte — este relevantă, ea scop am introdus o nouă
folclor con- de folosirea raţională a ma argumentindu-şi funcţiile for mea a urmat şi ca o şcoa tăţeni demni ui societăţii. les că între munca ¡acu
i Sfatul suc- şinilor şi utilajelor din ate mative şi estetice. lă de calificare şi lucrea- 7*C tă conştiincios şi cu fo modalitate de acţiune —
Buletin de ză tot aici, ca impiegat Trei ceferişti ne-au vor controlul economic pre
i limbii ro- lierele şcoală, şi poate nu Progresele, consemnate în los pentru prosperitatea ventiv.
! apăr şi te atît valoarea producţiei rea majoritatea şcolilor hunedo- informator, in urma ridi bit despre muncă şi des societăţii şi bunăstarea Preocupările si măsurile
sa; 18,00 O- lizate (21 milioane iei) este rene, au ocolit unele unităţi, cării caliiicării şi retribu pre rosturile ei. Ei iac
Ateneu. Cîn- ţiile sini mai mari. Le-am parte din colectivul staţiei Fiecărei iamilii este o luate la I.U.M. Petroşani
i; 20,30 Ma- elocventă, cit valoarea edu mai bine zis, acestea n-au pe linia elaborării, aplică
co-ştiinţific ; cativă, formativă a acestei făcut eforturi pentru a le creat celor doi băieţi ai C.F.R. Deva, unitate care slrînsă legătură. rii şi materializării buge
s ştiri; 21,05 activităţi în care s-au deta înregistra. In unităţi, ca ace
22,00 O zi tului de venituri şi chel
,00 Bijuterii şat în mod deosebit colecti lea din Densuş, nr. 2 Petri tuieli se concretizează, Sa
10—5,00 Non vele liceelor industriale Criş- la, nr. 2 Petroşani, 4 Vulcan, anul 1980, în rezultate deo
nocturn. cior, nr. 1, 2, 4, 5 Deva, 1 Rapoltu Mare, laboratoarele Industria mică — industria marilor posibilităţi sebite : depăşirea produc
Hunedoara, Simeria, 1 Petro şi cabinetele nu au funcţio ţiei nete cu peste 6 mili
şani, Călan, agroindustrial nalitatea corespunzătoare, u- oane lei, a producţiei glo
Haţeg, şcolile generale nr. 5, nele dintre ele nedepăşind Confruntare cu nevoile populaţiei bale cu 31 milioane lei şi
6 Petrila, 5 Petroşani, 5 Vul aspectul unei săli de clasă. a producţiei marfă cu 12
ic dimineţii can, 11 Hunedoara, 4, 5, 6 Or, între obiectivele întrece Luni, 36 februarie la se milioane lei, reducerea sen
' II ' f a>; Deva, A fost stimulată şi rii, aceste criterii ocupă un se din fontă pentru insta lele şi potcoave şi alte pro sibilă a cheltuielilor totale
Biete. „oa- munca de creaţie şi valorifi loc distinct I diul G.l.G.C.L. din Deva a laţii sanitare, grătare tip duse ce vor- intra în fabri
I-1I (Flăcă fost deschisă o reuşită ex camping şi grătare pentru caţie de serie. Despre mo şi materiale ia 1 000 lei
ii t (Siderur- care a experienţei bune în Acum cînd se cunosc lo poziţie ou produse ale in producţie marfă, înregistra
allor sălba- conceperea şi realizarea u- curile fruntaşe la fazele zo aragaz, diferite ustensile mentul intrării în fabrica rea unor beneficii supli
oi aventuri nor materiale dida.ctice nece nale şi municipale, cînd zeci dustriei mici fabricate in necesare în bucătărie şi în ţia de serie, tovarăşul Dan
:lon (Con- sare procesului de învăţămînt, de colective din unităţile de unităţile proprii. Expoziţia, general în gospodărie, ea- mentare dc peste 2 mili
3TROŞANI; ale cărei exponate au fost iele, potcoave şi multe al Edward Brener, directorul oane lei.
seriile I-LI iar în cazul şcolilor generale învăţământ ale judeţului în economic al G.l.G.C.L. ne Acţiuni si măsuri ferme
i de argint nr. 1 Brad, După Piatră, cearcă bucuria de a se nu repede vîndute era desti tele.
Pădurea nată unei prime confrun spunea : „Pentru cele mai concrete se aplică, şi în a-
Republica) ; Bucureşci, nr. 5, 6 Petroşani, măra printre fruntaşi, o nouă tări cu cerinţele cetăţeni Că produsele au căutare, cest an, toate vizând dez
ire de gra- 6 Petrila, 4, 5 Deva, 2 Orăş- ediţie a întrecerii se află la a dovedeşte faptul că în multe dintre aceste produ voltarea activităţii, îmbu
eriile l-II ; tie, liceele industriale Petro start. Chemările la hărnicie lor, confruntare care s-a treprinderile de comerţ in se, condiţiile de fabricare
mată (Cul- şani, Petrila, nr. 3, 4 Deva, şi perfecţionare, ce pornesc dovedit fructuoasă. vitate la expoziţie au co nătăţirea calităţii şi creş
4: Reţeaua în serie sînt create. Pen terea eficienţei economice
); Ştrenga- 1, 3 Hunedoara, 1 Lupervi, din aite colective dornice de Au expus fabrica de in mandat pe loc : 30 tone de a întreprinderii'. în toate,
); LONEA: agroindustrial Haţeg, in ex o îndemna şi a se obliga dustrie mică Hunedoara, tuccrie comercială, 4 000 tru altele rămîne să per
nortal (Mi- perimentarea unor metode totodată, vor stimula cu si E.G.C.L. Orăştie şi Brad, fectăm preţurile. în viitor bugetul de venituri şi chel
A ; Micuţa grătare tip camping, 600 tuieli operează ca instru
1 (Muncito- active de muncă la clasă. guranţă noua ediţie, pentru S.G.C.L. Haţeg. In total au bucăţi cadre metalice pen vom extinde gama. aces ment de maximă eficaci
SA: Probă Influenţa pe care concur ca, in 1981, şcoala noastră fost prezente în expoziţie
ancitoresc); sul o avut-o în sporirea efi să fie pentru tot mai multe 31 de sortimente, între ca tru solarii, 3 000 bucăţi cu tor produse“. tate financiară.
'iuri despre
laie (7 No- cienţei acţiunilor de educa unităti casa noastră. re : tucerie comercială, pie iere, mari cantităţi de ca
: Uimitorul
Steaua ro-
tZA: I se
ui (Mine-
Am fost O poveste d®... dragoste
ta); Nu-mi
(Flacăra) ;
Pălărie ta- ...S-au cunoscut ,din visat în toţi anii in care lui Orfeu, mai de cîte-o să iasă pe geam în loc
rtof (Casa
EG: Detec- în timpi are la bufetul eu... hm... înţelegi tu. geantă sau altceva... de uşă, A.C. era pradă
(Popular) ; „Mercur“ din Deva. „Că — Iată, lîngă tine e su In seara zilei de 25 de sigură pentru cei doi a-
1 nisipuri- sînt copil al nimănui/ Şi fletul acela. Nici pe mi cembrie 1980, Maneta şi morezi de ocazie. Mircea © Comitetul municipal al U.T.C. a organizai, recent,
nitoruî că- l-a ajutat să găsească la Liceul industrial nr. 1, o expunere cu tema „Grevele
sa de eul- n-am nici bani în casă“ ne nu m-a cruţat viaţa. Mircea fuseseră invitaţi ceferiştilor şi petroliştilor din februarie 1933". Expunerea,
’î-ca fiului — fredona încetişor Mir- Şi vreau să-ţi mărturi la o aniversare. Marieta drumul drept, şi pentru
RIA: Cas- cea, privind-o cu ochi de sesc, cu sinceritatea care nu avea palton şi Mircea, a fi mai uşor i-a luat Ia care au participat peste 120 elevi şi cadre didactice,
(Mureşul); îndrăgostit lulea pe Ma- văzînd atîtea paltoane în ceasul de pe mină (putea a fost prezentată de prof. Viorel Manolescu.
să nud ni- m-a caracterizat întotdea
GHEI.ARI: rieta, prin pîcla deasă de una, că şi eu am trecut jur, a simţit un gol în să se spargă, mai ştii ?) © La I.P.I.C.C.F. a avut loc zilele acestea, un sim
corn poftitor „Naţionale“ şi „Mără- pe acolo... Şi eu sînt co stomac. A înfulecat la şi 1 800 lei (puteau fi pozion cu tema „Asimilarea, omologarea şi trecerea la
şeşti“. Ea se apropie pilă a nimănui, n-am nici repezeală un „sandvici“, pierduţi, nu ?), apoi au producţia de serie a opt repere, piese de schimb pen
sfielnică de locul în care bani, nici casă, dar am a băut un pahar de vin plecat la gară. Deşi prin tru autocamionul „Roman Diesel“, piese care pînă în
el, Mircea, continua să tre bagajele lor cei doi prezent se importau. © De asemenea, la această între
KPRES cânte încet. nu aveau nici un ulcior, prindere au fost asimilate şi au intrat în producţia de
— Singurel, singurel ? F o i l e t o n ar fi trebuit să ia seama serie 120 repere diferite pentru utilaje de încărcat şi
erii din 18 ■ — Singur şi nemîngîiat la zicala cu ulciorul... A- transportat.
trei copii la cei 22 de şi a început să-i cînte junşi la Simeria, Marieta © Astăzi, orele 17, la sala mică a casei de cultură
— răspunse Mircea cu o
li), 3. 10, 0. voce de bas. Ah, viaţa ani ai mei — dar nu se Marietei încet la ureche şi Mircea au fost opriţi, va avea loc, în organizarea casei pionierilor şi şoimilor
„traşi pe o linie secunda
13, 14, 10, asta, de atîta vreme de vede, nu ? — despre ca o romanţă din care ea a ră“ şi li s-au aplicat... si patriei, a doua etapă a acţiunii „Concursul isteţilor“,
priceput ce trebuie. A a-
re nu mai ştiu nimic cam
ciştiguri : unul singur... e foarte de un an de zile. Mă în pucat-o subit somnul şi a gilii. Aşa se încheie ro dedicat aniversării a 60 de ani de la crearea P.C.R.
greu, mai ales pentru u- trebi de tatăl lor. Nu plecat... să prindă în bra manul de dragoste al Participă şcolile generale nr. 6, 7 şi 8 din municipiu.
nul eu temperamentul l-am ştiut prea bine nici ţe un palton pe care Marietei şi al lui Mircea. © Pentru apropiatele zile de 1 şi 8 Martie, I.C.S.M.t.
meu ! Vezi tu, dragă pen odată. Mircea îl aruncase pe a pus în vînzare o gamă variată de mărţişoare (peste
tru cîte am pătimit via geam. Şi uite aşa Marie P.S. Inculpatul Ara- 300 000 bucăţi) şi un bogat sortiment de produse cos
ţa este în restanţă cu Şi aşa, din vorbă-n vor ta avea de acum palton ; nyasz losif-Mireea a fost metice, bibelouri, lenjerie, tricotaje etc.
cîţiva ani faţă de mine. bă, Marieta şi Mircea s-au trimis în judecată pentru
ii peniru cunoscut, descoperind că pe care nu-1 mai avea săvîrşirea a cinci infrac © Sîmbătă, 21 februarie, orele 9, în sala mică a
Vreme în Crezi că e uşor să ajungi S.E., o altă invitată. casei de cultură va avea loc consfătuirea scriitorilor din
medă. Cer la 29 de ani — atîta am au gusturi comune, prin ţiuni de furt calificat în cenaclurile literare hunedorene.
ca ninsori eu, dar nu se‘vede nu ? tre care şi cel al călăto în seara zilei de 29 de pagubă avutului personal,
l vă sufla cern lorie 1980, se cinsteau iar inculpata Marieta Tri- In cadrul acţiunii lunare ..¡ntîlnire cu muzicu,
1 şi nord- — să fii condamnat de riilor. De bani făceau împreună cu un amic, fu — pentru infracţiunea poezia şi arta plastică“, mîine, la sala de- lectură e
î minime şase ori ? Simt în mine rost după cum era cazul:
ninus 9 şi mai uşurau de cîte un a- A.C., la restaurantul „Iz de furt si vagabondaj. bibliotecii judeţene va avea loc o şezătoare literară,
iar cele un gol imens pe care vorul Veseliei“, Posesor organizată în colaborare cu cenaclul literar „Ritmuri".
inus 2 şi aştept să-l umple un su parat de radio pe cîte un al mai multor hîrtii de-o ARON S1COE,
îorolog de flet delicat, aşa cum as călător aflat în braţele GHEORGHE GOSTIAN
asşyaR). sută .şi afumat incit voia procuror