Page 69 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 69

-TV'
                                                               yj
                                        )

                                                                                             r

                                      PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VÂ !                        Noaptea eîixd n-au

                                                                                                  venit bărbaţii acasă...

                                                                                                 Mai sus cu vreo sulă mugind. Vedeau luminiţe
                                                                                               de metri de albia Runcu- mişcindu-se înlr-o parte '
                                                                                             l lui, Intr-o după-amiază a şi-n alta. Sigur se intim- i
                                                                                             i iernii din lebruaric, un plase ceva. Că noaptea nu
                                                                                               deal din Rusca, tocmai cel se lucrează la mină.
                                                                                               în  care  era  împlînlală  mi­  Se întîmplase... Ghcor- V
                                                                                               na   Vest,   s-a   burzuluit,   glie Costa (Ghiţu), Ghcor- ţ
                                                                                               vrind  parcă  să  îngenun­  ghe Preda, Roman Vinca
                                                                                               cheze  oamenii  pentru  te­  (Slanciu) au urcat la ei, \
                                                                                                meritatea lor.          la 604 Est. Se puşcasc. Au i
                                                                                                 ...Prin  case,  la  Socet,  Le-   început să' copturcască
                                                                                               lese  ori  Runcu  Mare,  ne­  frontul. Apoi să încarce, j
                                                                                                vestele  îşi  aşteptau  barba-  Venise  şi  şelul  de  schimb
                                                                                               ţii  să  se  întoarcă  de  la  —Ghcorghe  Paveloni  (Da-  \
                                                                                                şut,  din  schimbul  II.  Cea-  mian).  De  abataj  sc.apro-  l
                                                                                                şurile  arătau  că  vremea  piau  artificierul  Petru  E-  i
                                                                                             l
                                                                                                trecuse de miezul nop\ii. năşesc şi maistrul Ion Ră- 1
                                                                                             ţ Bărbaţii nu mai veneau.  nuf.  Efectuau  primul  revit,  ţ
                                                                                                S-au  înfcles  între  ele  şi  Şi  deodată  pămînlul  înce-  1
                                                                                             \  au plecat elle două, elle pu să se zdruncine. Şelul )  .
                                                                                                                                .... .
                                                                                                                           ..»w
                                                                                                trei,  cu  lămpaşe  şi  şlcar-  de  schimb  alergă  să  vadă  ]   în   cadrul   centrului   ele
                                                                    illllll                    turi,  să  vadă  ce  Ii  s-a  în-  ce şi cum. N-a mai apucat ^  mecanicul   al   Gheorghe   Deva,
                                                                                                                                                               S.M.A.
                                                                                                                                                    reparaţii
                                                                                                                                                                       Ho-
                                                                                               lîmplal.  Mergeau  mai  mult
                                                                                                                                                                  înaltă
                                                                                                                                                                       ca­
                                                                                                                                                               cu
                                                                                               pe  marginea  rîpelor.  în­       DORIN CORPADE \    dor,   muncilor   evidenţiază   lună
                                                                                                                                                    lificare,
                                                                                                                                                           se
                                                                                                cet, încet au ajuns la mi-                          de   lună   în   întrecerea   so­
                Anul XXXIII, nr. 7244  SÎM3ÂTĂ, 21 FEBRUARIE 1981     4 pagini — 30 bani           Auzeau compresoarcle (Continuare in pag. a 2-a)  cialistă.  Foto: VIRC.IL ONOUT
                   Congresul                         de conducere ele umililor agricole                                       Viu interes, deplină aprobare
               socialiste, al întregii ţărănimi,   al cobéíúí oamenilor muncii                                              şi satisfacţie lată de cuvîntarea
                din industria alimentai, silui incultura şi gospodărirea apelor                                               tovarăşului Mae Ceauşescu
                                                                                                                               la inaltul forum al ţărănimii
              Vineri   dimineaţă,   cel   de  partid  şi  de  stat  au  ex­  acum  în  faţa  acestei  ra­  în  silvicultură  şi  gospodă­
            de-al  II-lea  Congres  al  con­  primat  deplina  lor  adeziu­  muri  de  bază  a  economiei   rirea apelor.
            siliilor   de   conducere   ale   ne   la   cuvîntarea   rostită   noastre   naţionale,   pentru   Toţi  vorbitorii  au  expri­
            unităţilor   agricole   socialis­  de   t o v a r ă ş u l    Nicolae   creşterea   rolului   agricultu­  mat,   în   numele   milioane­  In  toate  comunele  şi  satele  judeţului  nostru,  în  uni­
            te,  al  întregii  ţărănimi,  al   Ceauşescu  la  tribuna  Con­  rii  în  dezvoltarea  generală   lor  de  lucrători  ai  ogoa­  tăţile   agricole   socialiste,   ţăranii   cooperatori,   lucrătorii
            consiliilor   oamenilor   mun­  gresului  —  document  de  o   a  ţării,  in  edificarea  socie­  relor,   al   tuturor   celorlalţi   din  I.A.S.  şi  S.M.A,,  ţăranii  cu  gospodărie  individuală
            cii  din  industria  alimenta­  inestimabilă   valoare   teore­  tăţii   socialisto   multilateral   oameni  ai  muncii  pe  care   au  ascultat  la  radio  sau  au  vizionat  ia  televizor,  ma­
            ră,  silvicultură  şi  gospodă­  tică   şi   practică,   program   dezvoltate .în România.  ii   reprezintă   la   Congres,   gistrala   cuvîntare   rostită   de   tovarăşul   Nicolae
            rirea  apelor-  şi-a  continuat   mobilizator   de   acţiune   in                angajamentul   ferm   de   a   Ceauşescu,  secretarul  general  al  partidului,  la  înaltul
            lucrările  în  cadrul  a  nouă   activitatea   oamenilor   mun­  Insuşindu-şi   întru   totul   acţiona  cu  hotărire  şi  de­  forum  al  ţărănimii  din  ţara  noastră  —  Congresul  al
                                                                                   indicaţiile
                                                                               şi
            secţiuni, pe probleme.     cii  de  pe  ogoare  pentru  în­  recomandările   general   al   votament,   pentru   a   trans­  II-lea.  Acest  important  document  programatic  care  ja­
                                                                  secretarului
              Participanţii   la   dezbateri   făptuirea   noii   revoluţii   a-             pune   în   viaţă   înflăcăraţa   lonează  căile  şi  direcţiile  dezvoltării  agriculturii  ro­
            —   ţărani   cooperatori,   me­  grare   în   agricultură.   în   partidului,   preşedintele   re­  chemare   pe   care   partidul,   mâneşti   în   perioada   cincinalului   1981—1985   a   fost
            canizatori,   lucrători   din   spiritul   cuvîntării   secreta­  publicii,   participanţii   la   secretarul  său  general,  to­  urmărit  cu  viu  interes,  cu  deplină  satisfacţie  şi  apro­
            întreprinderile   agricole   de                       dezbateri  au  făcut  un  ma­  varăşul   Nicolac   Ceauşescu,   bare.  In  legătură  cu  acest  document  programatic,  dc
            stat,   producători   agricoli   rului  general  al  partidului,   re  număr  de  propuneri  me­  a   adresat-o   oamenilor   excepţională   însemnătate   teoretică   şi   practică   pentru
            din   localităţile   necoopera-   vorbitorii   au   analizat,   cu   nite  să  contribuie  la  îmbu­  muncii  de.  lh  sate,  între­  aşezarea  agriculturii  pe  baze  noi  şi  realizarea  unei
            tivizate,  oameni  ai  muncii   înaltă   responsabilitate   co­  nătăţirea   muncii   in   fieca­  gului  popor,  de  a  înfăptui,   profunde   revoluţii   agrare,   am   solicitat   opiniile   unor
            din   industria   alimentară,   munistă,   intr-un   pronunţat   re  unitate  şi  sector  al  a-   în  actualul  cincinal,  o  nouă   lucrători   din   agricultura   judeţului   nostru.   Iată   ce
            silvicultură   şi   gospodărirea   spirit   critic   şi   autocritic,   griculturii,   în   întreprinde­  şi  profundă  revoluţie  în  a-   ne-au declarat interlocutorii noştri :
            apelor, specialişti, activişti  sarcinile complexe ce stau  rile industriei alimentare.  gricultură.
                                                                                                                          FILIMON     MARGARE­     mele-verdeţuri   semănate
                                                                                                                        TA,  şef  de  echipă,  secreta­  din   toamnă,   am   transpor­
                                                                                                                        rul   organizaţiei   de   partid   tat  gunoi  şi  am  pregătit  şi
                                                                                                                        de  Ia  ferma  legumicolă  a   însămînţât   500   mp   răsad­
                                                                                                                        C.A.P.  Rapoltu  Mare.  „Noi,   niţă  cu-  varză  timpurie  şi
                                                                                                                        comuniştii,   toţi   cei   care   gulioare  şi  dăm  zor  pentru
                                                                                                                        muncim  în  ferma  legumi­  pregătirea  a  încă  1  000  mp
                                                                                                                        colă,  ca  dealtfel  toţi  cei  ce   paturi  calde  pentru  produ­
                                                                                                                        lucrează  pe  ogoare,  dăm  o   cerea   răsadurilor   de   care
                                                                                                                        înaltă   apreciere   cuvîn­  avem nevoie“.
                                                                                                                        tării   tovarăşului   Nicolae   EUFROSINA   BUFNEA,
                                                                                                                        Ceauşescu,   secretarul   gene­  inginer  şef  al  C.A.P.  Haţeg:
                                                                                                                        ral  al  partidului  nostru,  la   „Am   primit   cu   nespusă
                                                                                                                        Congresul   întregii   ţărănimi   bucurie  şi  satisfacţie  cuvîn­
                                                                                                                        —    document   programatic   tarea   tovarăşului   Nicolae
                                                                                                                        şi   mobilizator,   program   Ceauşescu,   secretarul   ge­
                                                                                                                        concret   de   acţiune   pentru   neral   al   partidului,   pro­
                                                                                                                        realizarea   unei   profunde   gram  şi  călăuză  pentru  toţi
                                                                                                                        revoluţii  agrare,  atît  în  ce   cei   ce   muncim   in   acest
                                                                                                                        priveşte   producţia   şi   pro­  important  sector  al  econo
                                                                                                                                                                          T
                                                                                                                        ductivitatea,   nivelul   tehnic,   miei  naţionale  —  agricul­
                                                                                                                        cît  şi  ridicarea  generală  a   tura.  Ţin  să  exprim  hotă-
                                                                                                                        gradului   de   civilizaţie   al   rîrea  noastră  de  a  nu  pre­
                                                                                                                        satelor.                   cupeţi  nici  un  efort  pen­
                                                                                                                          în  1980,  an  cu  condiţii   tru  a  realiza  planul,  pro­
                                                                                                                        climatice   nefavorabile,   am   ducţiile  planificate  în  con­
                                                                                                                        livrat   la   fondul   de   stat   diţii  dc  eficienţă  şi  renta­
                                                                                                                        895  tone  legume.  Anul  a-   bilitate  tot  mai  ridicate,  de
                                                                                                                        cesta  —  primul  an  al  cin­  a  spori  în  mod  substanţial
                                                                                                                        cinalului 1981—1985   —    veniturile  si  beneficiile  coo­
                                                                                                                        ne-am   angajat   să   depăşim   perativei.   Avem   asemenea
                                                                                                                        producţia   planificată   cu   posibilităţi  şi  le  vom  fruc­
                                                                                                                                                   tifica  cît  mai  deplin.  Dacă
                                                                                                                        1000  kg/ha  şi  să  livrăm  su­
                                                                                                                                                   anul  trecut,  care  a  fost  un
                                                                                                                        plimentar  la  fondul  de  stat   an mai vitreg pentru agri-
                                                                                                                        50  tone  de  legume.  Am  şi
                                                                                                                        pornit   la   acţiune   pentru           N. BADIU
                                                                                                                        pregătirea   viitoarei   pro­
                                                                                                                        ducţii.  Am  fertilizat  legu­  (Continuare în pag. a 2-a)


                                               ASPECT DIN SALA CONGRESULUI.
                                                                                                                                Principalii indicatori depăşiţi
                                                                                                                            Oamenii  muncii  din  ca­  sortimente  fizice,  cele  mai
              Ascultînd   cuvîntarea   to­                                                   dăm  patriei  tot  mai  multe
            varăşului   Nicolae   Ceauşescu        Cuvîntul tovarăşului                      produse agroindustriale.     drul   întreprinderii   chimi­ -semnificative  depăşiri  s-au
            —    magistrală   sinteză   a                                                      Sintem  cu  toţii  încredin­  ce  Orăştie  şi-au  concen­  înregistrat  la  mase  plas­
            marilor   înfăptuiri   obţinute                                                  ţaţi  că,  aşa  cum  aţi  apre­  trat  eforturile  si  preocu­  tice  cu  8  la  sută,  şi  ia  o-
            de  agricultorii  ţării  în  anii         Marin Dogaru                           ciat  dumneavoastră  în  cu­  pările  în  vedere’a  înde­  xizi  de  fier  cu  8,6  la  sută.
            cincinalului   trecut,   amplă                                                   vin  tarea  rostită  la  consfă­  plinirii  exemplare  a  pla­  De   menţionat   că   aceste
            şi   cutezătoare   deschidere   cest  sector  —  a  spus  vor­  dica  şi  agricultura  judeţu­  tuirea  de  lucru  de  la  Bra­  nului  la  principalii  indi­  sporuri  de  producţie  s-au
            spre  sarcinile  mari  ce  ne   bitorul.   Cooperatorii,   ţăra­  lui  la  nivelul  marelui  pres­  şov   şi   cu   alte   prilejuri,   catori.  Astfel,  de  la  în­  obtinut  pe  seama  creşte­
            stau  în  faţă  de  aici  înain­  nii   din   zonele   necoopera-   tigiu  de  care  se  bucură  in­  toate  judeţele,  inclusiv  Hu­  ceputul  anului  şi  pînă  în  rii   productivităţii   muncii
            te  —  înţelegem  mult  mai   tivizate,   toţi   truditorii   o-   dustria,  că  vom  munci  şi   nedoara,   dispun   de   posi­  prezent,   harnicii   chimişti  cu  115  lei  pe  om  al  mun­
            temeinic   marile   eforturi   goarelor  din  judeţul  Hune­  vom  acţiona  în  spiritul  re­  bilitatea   autoaprovizionării   şi-au  depăşit  sarcinile  de   cii,  cît  şi  printr-o  mai
            care  ni  se  solicită  pentru   doara   mi-au   încredinţat   voluţionar   al   siderurgi.şti-   cu  cea  mai  mare  parte  din   plan   la   producţiile   glo­  hună  organizare  a  activi­
            modernizarea   şi   dezvolta­  mandatul   să   vă   asigur,   lor  şi  minerilor,  pentru  ca,   produsele   agroalimentare   bală  cu  4,1  la  sută,  la
            rea   agriculturii   noastre,   mult   stimate   tovarăşe   se­  odată  cu  oţelul  şi  cărbu­  necesare şi creşterea con-  marfă  cu  5,6  la  sută,  iar  tăţii  în  toate  atelierele  şi
            pentru   realizarea   unei   noi   cretar   general,   de   dorinţa   nele  pe  care  îl  dau  Hune­          la netă cu 5,9 la sută. în  secţiile întreprinderii.
            şi profunde revoluţii în a-  noastră înflăcărată de a ri­  doara şi Valea Jiului, să  (Continuare in pag. a 2-a)
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74