Page 69 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 69
-TV'
yj
)
r
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VÂ ! Noaptea eîixd n-au
venit bărbaţii acasă...
Mai sus cu vreo sulă mugind. Vedeau luminiţe
de metri de albia Runcu- mişcindu-se înlr-o parte '
l lui, Intr-o după-amiază a şi-n alta. Sigur se intim- i
i iernii din lebruaric, un plase ceva. Că noaptea nu
deal din Rusca, tocmai cel se lucrează la mină.
în care era împlînlală mi Se întîmplase... Ghcor- V
na Vest, s-a burzuluit, glie Costa (Ghiţu), Ghcor- ţ
vrind parcă să îngenun ghe Preda, Roman Vinca
cheze oamenii pentru te (Slanciu) au urcat la ei, \
meritatea lor. la 604 Est. Se puşcasc. Au i
...Prin case, la Socet, Le- început să' copturcască
lese ori Runcu Mare, ne frontul. Apoi să încarce, j
vestele îşi aşteptau barba- Venise şi şelul de schimb
ţii să se întoarcă de la —Ghcorghe Paveloni (Da- \
şut, din schimbul II. Cea- mian). De abataj sc.apro- l
şurile arătau că vremea piau artificierul Petru E- i
l
trecuse de miezul nop\ii. năşesc şi maistrul Ion Ră- 1
ţ Bărbaţii nu mai veneau. nuf. Efectuau primul revit, ţ
S-au înfcles între ele şi Şi deodată pămînlul înce- 1
\ au plecat elle două, elle pu să se zdruncine. Şelul ) .
.... .
..»w
trei, cu lămpaşe şi şlcar- de schimb alergă să vadă ] în cadrul centrului ele
illllll turi, să vadă ce Ii s-a în- ce şi cum. N-a mai apucat ^ mecanicul al Gheorghe Deva,
S.M.A.
reparaţii
Ho-
lîmplal. Mergeau mai mult
înaltă
ca
cu
pe marginea rîpelor. în DORIN CORPADE \ dor, muncilor evidenţiază lună
lificare,
se
cet, încet au ajuns la mi- de lună în întrecerea so
Anul XXXIII, nr. 7244 SÎM3ÂTĂ, 21 FEBRUARIE 1981 4 pagini — 30 bani Auzeau compresoarcle (Continuare in pag. a 2-a) cialistă. Foto: VIRC.IL ONOUT
Congresul de conducere ele umililor agricole Viu interes, deplină aprobare
socialiste, al întregii ţărănimi, al cobéíúí oamenilor muncii şi satisfacţie lată de cuvîntarea
din industria alimentai, silui incultura şi gospodărirea apelor tovarăşului Mae Ceauşescu
la inaltul forum al ţărănimii
Vineri dimineaţă, cel de partid şi de stat au ex acum în faţa acestei ra în silvicultură şi gospodă
de-al II-lea Congres al con primat deplina lor adeziu muri de bază a economiei rirea apelor.
siliilor de conducere ale ne la cuvîntarea rostită noastre naţionale, pentru Toţi vorbitorii au expri
unităţilor agricole socialis de t o v a r ă ş u l Nicolae creşterea rolului agricultu mat, în numele milioane In toate comunele şi satele judeţului nostru, în uni
te, al întregii ţărănimi, al Ceauşescu la tribuna Con rii în dezvoltarea generală lor de lucrători ai ogoa tăţile agricole socialiste, ţăranii cooperatori, lucrătorii
consiliilor oamenilor mun gresului — document de o a ţării, in edificarea socie relor, al tuturor celorlalţi din I.A.S. şi S.M.A,, ţăranii cu gospodărie individuală
cii din industria alimenta inestimabilă valoare teore tăţii socialisto multilateral oameni ai muncii pe care au ascultat la radio sau au vizionat ia televizor, ma
ră, silvicultură şi gospodă tică şi practică, program dezvoltate .în România. ii reprezintă la Congres, gistrala cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae
rirea apelor- şi-a continuat mobilizator de acţiune in angajamentul ferm de a Ceauşescu, secretarul general al partidului, la înaltul
lucrările în cadrul a nouă activitatea oamenilor mun Insuşindu-şi întru totul acţiona cu hotărire şi de forum al ţărănimii din ţara noastră — Congresul al
indicaţiile
şi
secţiuni, pe probleme. cii de pe ogoare pentru în recomandările general al votament, pentru a trans II-lea. Acest important document programatic care ja
secretarului
Participanţii la dezbateri făptuirea noii revoluţii a- pune în viaţă înflăcăraţa lonează căile şi direcţiile dezvoltării agriculturii ro
— ţărani cooperatori, me grare în agricultură. în partidului, preşedintele re chemare pe care partidul, mâneşti în perioada cincinalului 1981—1985 a fost
canizatori, lucrători din spiritul cuvîntării secreta publicii, participanţii la secretarul său general, to urmărit cu viu interes, cu deplină satisfacţie şi apro
întreprinderile agricole de dezbateri au făcut un ma varăşul Nicolac Ceauşescu, bare. In legătură cu acest document programatic, dc
stat, producători agricoli rului general al partidului, re număr de propuneri me a adresat-o oamenilor excepţională însemnătate teoretică şi practică pentru
din localităţile necoopera- vorbitorii au analizat, cu nite să contribuie la îmbu muncii de. lh sate, între aşezarea agriculturii pe baze noi şi realizarea unei
tivizate, oameni ai muncii înaltă responsabilitate co nătăţirea muncii in fieca gului popor, de a înfăptui, profunde revoluţii agrare, am solicitat opiniile unor
din industria alimentară, munistă, intr-un pronunţat re unitate şi sector al a- în actualul cincinal, o nouă lucrători din agricultura judeţului nostru. Iată ce
silvicultură şi gospodărirea spirit critic şi autocritic, griculturii, în întreprinde şi profundă revoluţie în a- ne-au declarat interlocutorii noştri :
apelor, specialişti, activişti sarcinile complexe ce stau rile industriei alimentare. gricultură.
FILIMON MARGARE mele-verdeţuri semănate
TA, şef de echipă, secreta din toamnă, am transpor
rul organizaţiei de partid tat gunoi şi am pregătit şi
de Ia ferma legumicolă a însămînţât 500 mp răsad
C.A.P. Rapoltu Mare. „Noi, niţă cu- varză timpurie şi
comuniştii, toţi cei care gulioare şi dăm zor pentru
muncim în ferma legumi pregătirea a încă 1 000 mp
colă, ca dealtfel toţi cei ce paturi calde pentru produ
lucrează pe ogoare, dăm o cerea răsadurilor de care
înaltă apreciere cuvîn avem nevoie“.
tării tovarăşului Nicolae EUFROSINA BUFNEA,
Ceauşescu, secretarul gene inginer şef al C.A.P. Haţeg:
ral al partidului nostru, la „Am primit cu nespusă
Congresul întregii ţărănimi bucurie şi satisfacţie cuvîn
— document programatic tarea tovarăşului Nicolae
şi mobilizator, program Ceauşescu, secretarul ge
concret de acţiune pentru neral al partidului, pro
realizarea unei profunde gram şi călăuză pentru toţi
revoluţii agrare, atît în ce cei ce muncim in acest
priveşte producţia şi pro important sector al econo
T
ductivitatea, nivelul tehnic, miei naţionale — agricul
cît şi ridicarea generală a tura. Ţin să exprim hotă-
gradului de civilizaţie al rîrea noastră de a nu pre
satelor. cupeţi nici un efort pen
în 1980, an cu condiţii tru a realiza planul, pro
climatice nefavorabile, am ducţiile planificate în con
livrat la fondul de stat diţii dc eficienţă şi renta
895 tone legume. Anul a- bilitate tot mai ridicate, de
cesta — primul an al cin a spori în mod substanţial
cinalului 1981—1985 — veniturile si beneficiile coo
ne-am angajat să depăşim perativei. Avem asemenea
producţia planificată cu posibilităţi şi le vom fruc
tifica cît mai deplin. Dacă
1000 kg/ha şi să livrăm su
anul trecut, care a fost un
plimentar la fondul de stat an mai vitreg pentru agri-
50 tone de legume. Am şi
pornit la acţiune pentru N. BADIU
pregătirea viitoarei pro
ducţii. Am fertilizat legu (Continuare în pag. a 2-a)
ASPECT DIN SALA CONGRESULUI.
Principalii indicatori depăşiţi
Oamenii muncii din ca sortimente fizice, cele mai
Ascultînd cuvîntarea to dăm patriei tot mai multe
varăşului Nicolae Ceauşescu Cuvîntul tovarăşului produse agroindustriale. drul întreprinderii chimi -semnificative depăşiri s-au
— magistrală sinteză a Sintem cu toţii încredin ce Orăştie şi-au concen înregistrat la mase plas
marilor înfăptuiri obţinute ţaţi că, aşa cum aţi apre trat eforturile si preocu tice cu 8 la sută, şi ia o-
de agricultorii ţării în anii Marin Dogaru ciat dumneavoastră în cu pările în vedere’a înde xizi de fier cu 8,6 la sută.
cincinalului trecut, amplă vin tarea rostită la consfă plinirii exemplare a pla De menţionat că aceste
şi cutezătoare deschidere cest sector — a spus vor dica şi agricultura judeţu tuirea de lucru de la Bra nului la principalii indi sporuri de producţie s-au
spre sarcinile mari ce ne bitorul. Cooperatorii, ţăra lui la nivelul marelui pres şov şi cu alte prilejuri, catori. Astfel, de la în obtinut pe seama creşte
stau în faţă de aici înain nii din zonele necoopera- tigiu de care se bucură in toate judeţele, inclusiv Hu ceputul anului şi pînă în rii productivităţii muncii
te — înţelegem mult mai tivizate, toţi truditorii o- dustria, că vom munci şi nedoara, dispun de posi prezent, harnicii chimişti cu 115 lei pe om al mun
temeinic marile eforturi goarelor din judeţul Hune vom acţiona în spiritul re bilitatea autoaprovizionării şi-au depăşit sarcinile de cii, cît şi printr-o mai
care ni se solicită pentru doara mi-au încredinţat voluţionar al siderurgi.şti- cu cea mai mare parte din plan la producţiile glo hună organizare a activi
modernizarea şi dezvolta mandatul să vă asigur, lor şi minerilor, pentru ca, produsele agroalimentare bală cu 4,1 la sută, la
rea agriculturii noastre, mult stimate tovarăşe se odată cu oţelul şi cărbu necesare şi creşterea con- marfă cu 5,6 la sută, iar tăţii în toate atelierele şi
pentru realizarea unei noi cretar general, de dorinţa nele pe care îl dau Hune la netă cu 5,9 la sută. în secţiile întreprinderii.
şi profunde revoluţii în a- noastră înflăcărată de a ri doara şi Valea Jiului, să (Continuare in pag. a 2-a)