Page 7 - Drumul_socialismului_1981_02

îl. 7 228 © MARŢI, 3 FEBRUARIE ÍSCI Pag. 3

judeţeană-prÉâ a de creaţie, de candoare si frumos Primul examen trecut eu succes
i ' i
rumbescu“ din Bucureşti formaţiile folclorice din (Urmare din pag. 1) asemenea, pe total judeţ,
coală „dar mă aşteptam din par­ zona pădurenilor ne-au o- 1 629 apartamente. în prezent
orie in Univers, tea unui judeţ cu un fol­ ferit adevărate valori, ca şi acţionăm la peste 35 de lu­
i ştiinţific — re- clor atît de bogat şi va­ cele de la Orăştioara, Bo- că se munceşte serios, cu
a episodului 4 răspundere şi hărnicie, că crări importante. Altele ur­
ele istorici. Drep- riat să aducă această co­ şorod, Liceul „Aurel Vlai- se lucrează în acord global mează să fie atacate. întîm-
fundamcntale ale moară pe scenă prin for­ cu“ Orăştie, »Simeria. Este şi se cîştigă bine. Succesele pinăm insă greutăţi deoarece
ui : Dreptul la Festivalul naţional „Cîn- ces, prin mesaj şi realiza- maţiile de muzică popu­ foarte greu ca după vizio­
i noastre au la bază munca unii beneficiari nu au gata
tarea României“ a oferit şi re, acestor preţioase indi­ lară“. O observaţie subli­ narea acestor nestemate neobosită a instalatorilor documentaţia. Astfel, o serie
copiilor şcolari cadrul ge­ caţii, mai mult, au apărut niată şi de Livia Micu, in­ ale copilăriei să poţi clasi­ Gheorghe Vîzdoagă, Vasile de obiective cu termene de
de limbă engleză neros de a-şi proba puterea genuri noi — jocurile mu­ structor principal în Con­ fica o singură formaţie, predare în 1981 nu pot fi a-
şcolii zicale — iar dansul mo­ siliul Culturii şi Educaţiei din fiecare gen, pe locul Zmeu, Petru Sabău, Oliviu
nul unor mituri de 'creaţie şi frumos, de Socialiste : „Este vorba de Tizmote, Vasile Aramă, Petri- tacate. Nu exemplific, insă
Afirmarea raţio- a-şi pune în valoare talen­ dern s-a înţeles la valoa­ I. Am nedreptăţi formaţii că Ursu, Anton Solomon, ca numărul lor nu este deloc
nului — documen- tul inepuizabil, însăşi per­ rea lui. Foarte multă co­ zona Haţeg, unde e nece­ foarte bune de a participa să dau numai citeva exem­ mic.
sonalitatea. Ediţia a IlI-a regrafie de bun gust' ne-a sar să fié mai mult valori­ la faze superioare, îngrădi­
il tineretului ficat folclorul local, deşi a- te fiind de nişte reguli ri­ ple. — Alte necazuri ?
mări pentru lu- a marii întreceri a antre­ oferit această fază ! Cele Anul 1981 a fost început — Este supărătoare uneori
rii din agricultură nat colectivele de elevi din trei municipii s-au detaşat dresez sincere felicitări ca­ gide. Cred că în următoa­ bine. Experienţa cîştigată, re­ calitatea tuburilor PVC, o pre­
:1c seri fiecare şcoală hunedoreană, prin creaţia nouă — aş re­ drelor didactice de aici rea ediţie a festivalului ar
irnal marca în mod deosebit şco­ pentru strădania de a adu- fi necesară o mai elastică zultatele bune obţinute tre­ fabricatelor „de Bircea", a
litatea economică eforturile şi calitatea artis­ buie continuate. radiatoarelor. De asemenea,
îta tv. : Creduli- tică, promovînd pentru fa­ lile generale nr. 6 Petrila, întîmpinăm greutăţi cu trans­
— aliată a ne- za judeţeană 182 de forma­ Aninoasa, nr. 4 Deva, nr. — Din prima zi de muncă portul materialelor în şantie­
ţii de diferite genuri şi 55 1 Hunedoara, ca şi zonele a noului an — sublinia Tro­
■i tv. : „Un post ian Gavrilescu, secretarul co­ re deoarece I.J.T.L. Deva nu
>¡1“ de A. N. Oş­ de interpreţi individuali. Brad, Orăştie, Simeria. asigură maşini de mică ca­
ti. Premieră pe Desfăşurată în trei locali­ Aceluiaşi scop i-au răs­ mitetului de partid pe şantier pacitate.
tăţi — Petroşani, Haţeg, puns, printr-un repertoriu — ne-am concentrat forţele la
irnal. lucrările mai importante, cu Comuniştii, oamenii muncii
Deva — pe parcursul a bine ales, formaţiile de din cadrul Şantierului nr. 6
două zile (sîmbătă şi dumi­ teatru. Preşedintele juriu­ termene de predare în acest instalaţii Deva sînt hotărîţi
nică), într-o foarte bună lui acestui gen, regizorul an. Aşa sînt : spitalul din Ha­ să acţioneze cu forţe sporite
organizare, faza judeţeană Marcel Şoma, de la Tea­ ţeg, ferma de vaci din O- pentru ca şi următoarele e-
a transformat oraşele gaz­ trul de stat „Valea Jiului“ răştie, extinderea capacităţi­
ŞTI I : c,oo Ra­ dă în adevărate scene unde Petroşani, aprecia că au lor la „Avicola" Mintia, ho­ xamene care îi aşteaptă să
iul dimineţii: 7,00 s-au întilnit candoarea co­ fost prezentate spectacole telul şi spitalul din Deva, de fie trecute cu succes.
1 ; 8,00 Revista
I Curierul melo- pilăriei eu măiestria artis­ îngrijite, care au pus în
Bulelin de ştiri; tică, puritatea trăirilor me­ valoare frumuseţea textu­
idem ascultători- sajului eu seriozitatea mun­ lui, avînd cuvinte de laudă
Buletin de ştiri;
>g interpretativ ; cii comune: profesor-elev. la adresa instructorilor de
folcloric ; 10,40 Evoluţiile de pe scenele formaţii care s-au orien­
11.00 Buletin de tat spre interpreţi de va­
Discuri noi; 11,20 caselor de cultură din Pe­
îrâ Radio-Tv. ; troşani, Haţeg, Deva, ale loare, precum şi la pre­
n de ştiri; 12,05 teatrului „Arta“ şi liceelor zenţa bună în concurs a
oara folclorului pedagogie şi „Decebal“ formaţiilor din municipiul
12,45 ^ :>iece de Hunedoara. „Dacă la Pe­ ® „Tribuna ideilor înaintate" - manifestare cu largă
De - * la 3 ; Deva au demonstrat su­
1 curioşilor; 16,00 perioritatea actualei e- troşani formaţiile de gen Printre formaţiile de dansuri populare prezente in faza audienţă în mase — programează pentru această săptă-
I; 16,20 Coordo- tape a întrecerii, prin ale pionierilor au fost slab judeţeană s-a aflat şi cea de ia clasele primare ale Şcolii mînă, joi, 5 februarie a.c., la Institutul de subingineri, o
mice; 16,40 Per­ generale din Ilia. dezbatere pe tema : „Doctrina cu privire la influenţa re­
le clntecului ro- numărul şi structura genu­ prezentate, la Haţeg am a-
,55 Sfatul medi- rilor de formaţii şi, ceea vut surpriza plăcută adu­ voluţiei ştiinţifico-tehnice asupra sistemelor politice con­
Buletin de ştiri; ce e mai relevant, prin ca­ să de formaţia Şcolii gene­ ce în scenă formaţii cu va­ participare pentru fiecare temporane".
nagazinul femei- • Miine, după-omiază, lucrătoarele din cadrul secţiei
Poemcle eterne litatea interpretativă. rale din Pui“. lori artistice ridicate faţă gen, dat fiind faptul eă
; 18,00 Orele se- — Fiindcă aţi urmărit, cu — Brigăzile artistice au de ediţia anterioară. Dealt­ formaţiile caută noi moda­ nemetalifere Zlaşti, a întreprinderii miniere Hunedoara, vor
intece rcvoluţio- ochiul specialistului, şi edi­ răspuns, prin text şi pre­ fel şi la Petroşani şi la lităţi de exprimare artisti­ participa Ia o întîlnire-dezbatere axată pe o largă proble­
România — pei- zenţă scenică, scopului de­ Deva s-a privit cu foarte că şi vin cu tot mai mult matică de legislaţie, la care îşi vor aduce contribuţia de
a! contemporan; ţiile anterioare ale festiva­
loria pămintului lului, am dori să cunoaş­ clarat pe care-1 au : efi­ multă seriozitate latura e- inedit şi prospeţime“. „Sub­ specialitate jurişti de la procuratura locală şi judecătoria
21.00 Buletin de tem prin ce s-a remarcat cienţa — ne spune Dinu A- ducativă şi artistică a for­ scriu sincer la această idee, municipală.
Cadenţe sonore; petrei, actor la Teatrul de maţiilor. Felicit în mod deoarece faza judeţeană de • Castelul Corvineştllor din localitate se bucură de un
ntr-o oră; 23,00— actuala etapă — ne-am a-
op muzical noc- dresat maestrului coregraf stat „Valea Jiului“ Petro­ deosebit cele de la Ani­ aici o impune — precizea­ viu interes în rindul marelui public. In anul trecut, spre
Vasile Chevere.şan. şani. Constatarea e îmbucu­ noasa şi Petrila, cu pre­ ză maestrul de balet de la exemplu, acest monument istoric a fost vizitat de peste
— Am fost bucuros să rătoare pentru aceste apre­ zenţe remarcabile, cele de Centrul meridional de cul­ 80 000 de hunedoreni, de turişti din ţară şi de peste ho­
constat că orientările pe ciate forme propagandisti­ la Jieţ-Lonea care au adus tură din Italia, Eniilian tare. în ciuda timpului nefavorabil marilor drumeţii, nu­
care secretarul general al ce, care în etapa actuală în scenă obiceiul piţărăi- Barteş, prim balerin la O- mărul vizitatorilor din prima lună a anului 1981 se ridică
partidului, t o v a r ă ş u l au cîştigat în omogenitate. lor, iar la Deva ni s-a o- pera română din Cluj-Na- la aproape 1 000. f
Nieolae Ceauşescu le-a dat în evoluţia genurilor mu­ ferit foarte multă culoare, poca. Multe evoluţii au • Duminică, 1 februarie, in prezenţa a numeroşi hune­
n căutarea lui acestei ediţii a festivalului, zicale s-a remarcat ţinuta mişcare, inedit, calitate, se­ fost rezolvate surprinzător doreni iubitori de frumos, a avut loc vernisajul expoziţiei
tria); Pumni în de a stimula creaţia nouă, elevată a muzicii culte — riozitate în abordarea re- de profesional. E greu să de pictură a artistului plastic Eugen Patachi, din CIuj-Na-
a); HUNEDOA- după cum aprecia prof. pertoriilor, în valorificarea deliberăm pentru că valo­
iondul — seriile au fost materializate. Mon­ poca, amenajată la casa municipală de cultură. Expozi­
a); Vizită la do- tajele literar-muzical-core- univ. Petre Crăciun, de la folclorului, în ţinuta sce­ rile sînt apropiate. Copiii ţia, care s-a bucurat de o mare afluenţă de vizitatori chiar
(erurgistul); Ha- grafice au răspuns cu suc­ Conservatorul „Ciprian Po- nică. Ca de fiecare dată, au interpretat cu trăire fie- din prima zi, va fi deschisă pină la 15 februarie a.c.
lor (Arta); De- care moment. Se simte
u misiune spe- SABIN IONESCU
¡tructorul); pe- munca îndrumătorilor de
Roiul (Unirea) ; la toate nivelurile. Şi încă
•i copilul (7 No- o remarcă : disciplina spec­
opole de toamnă
: LUP r *• Li- tatorilor. Aceasta spune
stea mec» foarte multI Vorbeşte de TRAIAN ÀNGHEL
1 pentru un cin- calitatea spectacolului. Pen­
oresc) ; VUL-
a soţie (Lucea- tru că marele festival al
4EA: Interviuri muncii şi creaţiei şi asta In ziua de 2 februarie lor de partid Cugir, Oră.ş-
ileme personale ţinteşte. întrecerile sînt
VNINOASA: Ul- 1981, a încetat din viaţă tie şi al aparatului Comi­
nent (Muncito- acte de cultură şi pentru tovarăşul Traian Angliei. tetului judeţean Hunedoa­
1: Caută vîntul interpreţi, şi pentru spec­ Născut în anul 1925, în ra al Partidului Comunist
ie); ORAŞTIE : tatori. ' Ei, copiii în cazul
oapte (Patria) ; comuna Ighiu, judeţul Român.
irt (Flacăra) ; de faţă, dau verdictul fi­ Alba, Traian Angliei a in­ Amintirea sa va răminc
Al : Braconie- nal care e cel mai just. In­ trat de tînăr în rîndurile
î cultură); HA- terpreţii de aici sînt ama­ mereu vie în inimile tova­
na de tranda- clasei muncitoare, lucrînd răşilor de muncă, ale tu­
•); BRAZI: Sub tori, dar ne-au oferit o car­ ca lăcătuş Ia Atelierele
gemenilor; CA- te de vizită egală cu o li­ C.F.R. Simeria. turor celor care l-au cu­
.venturi pe va- cenţă“. noscut.
(Casa de cul- în ediţia a IlI-a a Festivalului naţional „Cintarca României“, fiecare şcoală din o- Membru al P.C.R. din
4IA: Vedere de raşul Hunedoara s-a prezentat cu o formaţie corală. In fotografie: corul şcolii generale nr. LUCIA LICIU 1946, a îndeplinit diferite
i (Mureşul) ; 8 cvoluind in faza judeţeană. Foto: VIRGIL ONOIU UN GRUP DE ACTIVIŞTI
ţia (Lumina). VIORICA ROMAN funcţii în cadrul comitete­ DE PARTID
iOSPORT La consfătuirea judeţea­ provizionare a populaţiei
nă a reprezentanţilor con­ O muncă de calitate trebuie cu bunuri de consum. Iată
concursului trolului oamenilor muncii, un obiectiv pe care tre­
¡arie 1981 : unul dintre vorbitori, afir­ buie să şi-l permanentize­
Como X ma nu fără temei: „Tre­ să determine servicii de calitate
»scoli 2 ze controlul oamenilor
istoiese 1 buie- să accentuăm mai muncii în comerţ — com­
mult pe calitatea activită­ baterea tendinţelor de a
(pauză) X ţii noastre, doar în felul a- einstiţi, cunoscători ai pro­ te să lipsească dintr-o ac- Dacă se analizează obiec­ ţă de cauză, cei desemnaţi stoca mărfuri in propria
cesta puţind să determinăm blemelor, roadele contro­ tivitate bine condusa şi tiv frecvenţa controlului în pentru a exercita controlul
(final) 2 cămară şi a tarelor ce de­
nzaro o servire de calitate în sec­ lului efectuat de către oa­ bine executată este conlu­ diferite sectoare de acti­ evită să se amestece intr-o rivă de aici, enunţate mai
(pauză) 1 toarele pe care le contro­ menii muncii sînt cele aş­ crarea. Controlul ca scop vitate, nu scapă observa­ activitate ale cărei cerinţe sus.
nzaro lăm“. teptate. Exemple sînt nu­ în sine nu poate aduce ci­ ţiei faptul că sînt sectoare nu le cunosc. Prin urma­ Amînarea — tendinţă a
(final) X
iese (pauză) X S-a discutat mult la con­ meroase şi le oferă oricare ne ştie ce servicii oricît de „bătute“ la metru pătrat, re, instruirea temeinică a unor lucrători din sectoare­
iese (final) 1 sfătuire despre calitatea dintre domeniile de activi­ echipelor, înarmarea lor eu le de prestări, generatoare
lino (pauză) 1 controlului efectuat în dife­ tate supuse controlului. în de purtare pe drumuri —
llino (final) X virtutea unei asemenea ce­ CONTROLUt OAMENILOR MUNCII — ACTIV, cunoştinţele necesare de­
ugia (pauză) 1 rite sectoare ale vieţii so­ vine o condiţie obligatorie cere, de asemenea, o inter­
ugia (final) 1 ciale de către oamenii mun­ rinţe, tot experienţa de pî- PERMANENT, EFICIENT a eficienţei — neîndeplini­ venţie mai hotărîtă şi per­
ştiguri: 885 027 cii. Ce-i lipseşte — potrivit nă acum arată că acolo tă pină acum în măsura manentă din partea contro­
analizei temeinice făcute cu unde consiliile locale ale cerută. lului.
immawaagg’ această ocazie — activită­ F.D.U.S. au tratat controlul conştiincios ar fi făcut. Ser­ cum se spune, şi sectoare Acestea ar fi, citeva din­ Peste puţin timp va a-
ţii de control al oamenilor cu toată seriozitatea şi răs­ vicii aduce atunci cînd cei mult mai puţin vizitate de vea loc consfătuirea pe ţa­
muncii pentru ca aceasta punderea, acesta a devenit ce sesizează un neajuns, controlul oamenilor mun­ tre dezideratele activităţii ră a reprezentanţilor con­
să-şi sporească participarea un adevărat ferment pen­ fac din înlăturarea lui la cii. Unul dintre ele este de control al oamenilor trolului oamenilor muncii,
muncii. Obiectivele pe ca­
babil pentru 3 la perfecţionarea organiză­ tru îmbunătăţirea activită­ timp o cauză comună cu cel al producţiei bunurilor învăţămintele desprinse din
l: Vremea se rii vieţii sociale, să influ­ ţii într-un domeniu sau al­ cea a cetăţenilor in nume­ de consum, altul este cel re trebuie să le vizeze cu consfătuirea judeţeană tre­
, cu cerul va- enţeze mai mult, în bine, le cărora este exercitat con­ prioritate izvorăsc, de ase­
sînt posibile ini. Sub aspectul acestei trolul. Or, rezolvările con­ sanitar, altul — cel al cul­ menea, din experienţa acu­ buie să constituie un prilej
ibe sub formă aprovizionarea şi servirea preocupări, însă, cele mai turii şi învăţămîntului. Dar de înviorare, de îmbunătă­
iurniţe. Vîntul populaţiei, serviciile socia­ crete stau în puterea celor absenţa controlului sau mulată pină acum. Ne-am ţire calitativă a controlu­
la moderat le ? în primul rînd trebuie multe consilii comunale au ce conduc şi desfăşoară ac­ confruntat nu demult cu lui oamenilor muncii. Şi
;estie. Tempe- sporită atenţia faţă de ca­ rămas datoare. în acest tivitatea controlată. Iată de frecvenţa lui scăzută în a- tendinţa unor cumpărători
i va fi cuprin- ceste sectoare nu este în- aceasta nu se poate realiza
îs 6 şi minus litatea celor cărora li s-a context se detaşează răs­ ce conlucrarea cu consilii­ de a se supraaproviziona. decît dacă se militează ac­
a maximă în- îi.credinţat mandatul de a punderea directă care-1 re­ le oamenilor muncii din tîmplătoare. Insuficient în­ De aici goluri de marfă, tiv pentru înlăturarea mi­
ade. Loca! se controla. Experienţa acu­ vine comisiei de coordona­ întreprinderile a căror ac­ armaţi cu cunoştinţele ne­ servire preferenţială, spe­ nusurilor cunoscute şi sem­
teaţâ. (Meteo- mulată arată clar eă, a- re a activităţii de control tivitate este supusă contro­ cesare despre sectorul con­
•iciu t Liana culă cu mărfurile statului nalate.
tunci cînd înglobează oa­ al oamenilor muncii. lului devine o condiţie a trolat, puşi deci în situaţia şi un întreg sir de irc ve­
meni conştienţi, devotaţi, Un element care nu poa- eficienţei, a finalităţii. de a acţiona în neeunoştin- niente în activitatea de a- ION CIOCLE1