Page 70 - Drumul_socialismului_1981_02

Pag. 2 DRT ¡Ain SOCIALISMULUI NR. 7:

Cuvînful tovarăşului Marin Dogarii
1
1»l EU
(brmaie .dan pcg 1) de teren afectată comple­ ciare, de însămînţare şi re-
xului nostru însumează 716- însămînţare a pajiştilor a-
9,oo Teleşcoi
tribuţiei fiecăruia la reali­ hectare de teren, deci o su­ fectate complexului nostru, 10,15 Ţara ci.
zarea fondului de stat. prafaţă corespunzătoare e- pentru fertilizarea fîneţe- 10,55 Film ai
Condiţia hotărîtoare este fectivelor planificate, n-am lor, în vederea creării din 12.00 Concert
larmoni
valorificarea superioară a izbutit să ne asigurăm în­ vreme a tuturor condiţiilor clin Tir
fiecărei palme de pămînt, treaga cantitate de nutre­ pentru asigurarea balanţei 13.00 Mozaic
a tuturor resurselor de ca­ ţuri cu care să scoatem a- furajere pe anul în curs. tic-spor
re dispunem. însuşindu-ne nimalele din iarnă, pentru Acţionăm pentru termina­ 18.35 Săptâm
18.50 1001 de
această sarcină majoră, va că producţiile la hectar rea lucrărilor de moderni­ 19.00 Tclcjur
trebui ca fiecare dintre n-au depăşit 2 200 unităţi zare şi utilare a adăpostu­ 19,30 Pentru
noi, la locurile noastre de nutritive la ha. Dacă am rilor, pentru a face posi­ voluţic
Opinii,
muncă, să ne revedem fi întreţinut mai bine şi bilă realizarea integrală a particii
programele de activitate în am fi exploatat .mai judi­ efectivelor si producţiei greşul
consilii
sensul amplificării acţiuni­ cios toate terenurile agri­ planificate. Cu sprijinul re ale
lor pentru creşterea sub­ cole pe care le avem,, am organelor tehnice şi sani- eole s<
stanţială a randamentelor, fi putut realiza o produc­ tar-veterinare acţionăm in­ tregii ţ
atît în cultura cerealelor, ţie de cel puţin 4 000 uni­ sistent pentru lichidarea siliilor
cit şi în zootehnie. Pentru tăţi nutritive la hectar.- pierderilor şi sacrificărilor cii din
mentai
că nimeni dintre noi n-ar N-am reuşit, de asemenea, din necesitate datorate îm­ şi gosj
putea spune că întinsa lun­ să asigurăm cele mai bune bolnăvirilor, pentru menţi­ 19.50 Teleen
că a Mureşului ce străbate condiţii de iernat pentru nerea integrală şi îngrăşa- 20.35 -Fi'm a
Imperi
judeţul nostru, luncile ce­ animale. Toate aceste ne­ rea într-o’ perioadă optimă Premie
lorlalte pîrîuri, dealurile şi ajunsuri au determinat, a efectivelor existente. Vedere de pe platforma siderurgică de Ia Gălan. 22,45 Teleju
poienile munţilor noştri, mai ales in luna ianuarie, Doresc să vă asigur, încă
pajiştile şi fîneţele de care înregistrarea unui procent o dată, mult stimate tova­ Adunări generale afe oamenilor muncii
dispunem, dau in prezent sporit de mortalitate şi sa­
randamentul optim. Şi în crificări din necesitate. Da­ răşe Nicolae Ceauşescu, —
judeţul Hunedoara sînt în­ că in cursul anului trecut, a spus în încheiere vorbi­
trunite condiţiile pentru greutatea medie la livrare torul — că însuşindu-ne cu O analiză ce se va bucure:
dublarea, încă din acest a oilor adulte a fost de 47 toată conştiinciozitatea cri- dioprogram
Rad io j urna
cincinal, a producţiilor de kg iar la tineretul ovin de tipile formulate şi indica­ presei; 8,1«
cereale şi nutreţuri şi, im­ peste 33 kg, în ianuarie ţiile dumneavoastră, învă- în realizări superioare diilor; 9,00
plicit, a producţiilor de 1981 n-am depăşit greuta­ ţind din experienţa valo­ 9,05 Va-ietil
de
Iii-’
t»
lapte, carne, lină şi ouă. tea medie de 26,6 kg. roasă a celorlalţi crescători Anul 1980 a fost primul s-au predat în plus 129 a- timp de şase luni ; întări­ v» ) liter
c;
In lumina acestor cerin­ Această stare de lucruri de animale pe care i-am din cincinalul trecut cînd partamente. Calitatea lu­ rea disciplinei la toate Corurile Pu
le
din
ţe — a subliniat vorbito­ — a arătat vorbitorul — a ascultat aici, ca şi din T.C. Deva şi-a realizat şi crărilor predate beneficia­ punctele de lucru ; Mircea Ceuaş ;
rul — nici Asociaţia eco­ determinat adoptarea ur­ propriile noastre lipsuri, depăşit indicatorii de plan. rilor s-a îmbunătăţit, tot Chirilă : printr-un sprijin ştiri; 11,05
nomică de creştere şi în- gentă a unor măsuri' pen­ vom acţiona neîntîrziat La producţia netă s-a în­ mai multe obiective pri­ mai mare din partea 11,25 Pe l
muzică
uş-
gi'ăşare a ovinelor din o- tru asigurarea plusului ne­ pentru îmbunătăţirea ra­ registrat un spor de aproa­ mind calificative de bine G.I.G.C.L. la eliberarea am­ premieră
raşul Simeria nu s-a ridi­ cesar de furaje pentru pe­ dicală a situaţiei din com­ pe 19 milioane Lei, produc­ şi foarte bine. Indicele de plasamentelor pentru noile Buletin d<
diopublicit
cat la un nivel de produc­ rioada care urmează. Tot­ plex uf nostru, pentru în­ tivitatea muncii a fost de­ utilizare a fondului de timp blocuri de locuinţe şi asi­ moara fo
ţie corespunzător. Faţă de odată, s-au luat măsuri deplinirea integrală a sar­ păşită cu 3364 lei pe om a crescut cu 0,13 la sută gurarea din timp a fron­ 12,45 Muzi
capacitatea sa, de 26 000 pentru mai buna gospodă­ cinilor noastre pe acest an faţă de anul 1979-, şi se turilor de lucru la blocu­ dă; 13,00 1
locuri, echivalînd cu 1200 rire a furajelor existente, şi pe întregul cincinal. al muncii, iar la locuinţe află în diverse stadii de rile din panouri mari ; Meridian 1G. -
jurnal;
tone carne pe an, s-au rea­ pentru stabilirea unor raţii execuţie 2 266 de aparta­ Vasi.le Gavriluţ : prin apro­ toreşti; 1G
lizat, în anul trecut, doar echilibrate, şi eliminarea mente din planul, pe acest vizionare tehnico-materială românesc
900 tone de carne. oricărei risipe. Ne-am pro­ Noaptea, sind n-au venit an. ritmică şi în cantităţi su­ poran ; 17,o:
ştiri;
Una din cauzele esenţia­ pus, de asemenea, ea din Cu toate aceste rezultate ficiente ; Dumitru T u r n ă : iodii de i
le ale nerealizării planului primele zile ale primăverii bune, oamenii, muncii nu propune unele soluţii pen­ Orele seri
o constituie lipsa de fu­ să desfăşurăm o amplă ac­ hă r ha tii ... s-au declarat mulţumiţi şi tru evitarea fenomenului cu cin teci
România;
raje. Cu toate că suprafaţa ţiune de îmbunătăţiri l'un- au hotărît să socotească de condens- la noile blocuri; ding ; 2
mai bine cunl vor munci Alexandru BVujan: solicită 22,30 Ring
(Urmară din pag. IJ şi Ionică Darie ; şi ingine­ în acest an. Pentru că au o calitate mai ridicată la Buletin (
rul Ioan Bîrsan; şi orta­ mai fost cazuri cînd nu materialele cu- care lucrea­ Non stop
sa "? întoarcă să-şi anun­ cii Roman Vinca (Bănă- s-au luat toate măsurile in ză’, o recepţie minuţioasă a
ţe oamenii. Jugul, apoi (7anu), Petru Herbun, Pe­ timp oportun şi cu mai acestora ; Trai an Buzan :
prima ■şi a doua armătură tru Poanta şi maistrul AI- multă fermitate pentru or­ reclamă- deficienţe în apro­ t£Jn
a@ s-au rupi ca nişte surcele. fred Onea. Dar cine n-a ganizarea activităţii la lo­ vizionarea cu materiale,
Un puhoi de pămînt a lost din suilarea minei?! curile de muncă, pentru dar şi faptul că pe şantie­
inundat aliata ¡ui, înlreru- Oameni solidari. Oameni folosirea intensivă şi exten­ re nu se ia o atitudine fer­ DEVA:
primit , cu- viu interesv cu pînci orice legătură între de omenie, care nu şi-au (Patria);
sivă a utilajelor de con­
deplină satisfacţie şi apro­ el şi ortaci. Trei oameni pierdut nici o clipă încre­ strucţii din dotare. Apro­ mă împotriva celor care le HUNEDO
nide — i
cuLtură. am reuşit să obţi­ bare cuvîntarea tovarăşu­ au rămas captivi in mun­ derea că cei trei n-ar mai vizionarea cu materiale a risipesc. ra) ; Zboi
nem O' producţie de 4 000 lui Nieofae Ceauşescu. con­ te. putea li. punctelor de lucru nu s-a Analizând în mod critic gistul) ; '
kg porumb boabe la hec­ ducătorul. partidului şi sta­ Din acest moment a în­ ...[mediat după prăbuşi­ făcut in mod ritmic, fapt şi autocritic toate neajun­ tici \l
pe
tar. să depăşim producţia tului nostru — amplă ana­ ceput o cursă contracro- re, un val de gaz pătrun­ ce a. condus la stagnări la surile, oamenii muncii au s a
de grîu cu 100 kg/ha şî să liză ştiinţifică a probleme­ nomelru pentru saTvarea sese în iront. Aerul se multe formaţii de lucru. ajunk la concluzia că pot june
dăm în plus fa fondul de lor majore afe dezvoltării ceior trei vieţi. 23 de ore împuţina. Au săpat înlr-un Calitatea necorespunzătoare depăşi aceste stări de* fap­ (biiirea)
(7 Noien
stat 150 tone legume. în a- agriculturii româneşti în de luptă cu muntele. O perele. In rambleu... O la unele lucrări de izolaţii, te, contribuind din plin la spînzurat
cest an sîntem hotărîţi să noua etapă istorică pe care sulă de oameni, o sută de vină de aer proaspăt se instalaţii sanitare sau de realizarea noilor sarcini. în LUPENI:
obţinem rezultate şi mai o străbatem, preţios în­ bărbaţi n-au mai plecat a- simţea. Frigul începuse să finisaj au creat unele ne­ acelaşi timp s-au angajat ciul trei
bune. în acest scop vom dreptar ‘şi călăuză pentru casă rămînînd pînă cînd se înstăpînească. Lămpile mulţumiri locatarilor. Cum să realizeze suplimentar în Dumbrav
tural) ;
acţiona in mod hotă rit pen­ întreaga noastră’ activitate’. muntele a tost obligat să dădeau semne de obosea­ acest an 166 de apartamen­ resc) ; \
tru a da viaţă sarcinilor Noi ne angajăm, alături de cedeze a doua oară. Soli­ lă. Nici pomeneală să s-au gîndit să soluţioneze te, să devanseze termenele „S” (LU­
reprezen­
aceste
neajunsuri
ce ne revin,, de a depăşi toţi. lucrătorii ogoarelor, să daritate minerească... Mo­ mai poată săpa. Abia aş­ tanţii oamenilor muncii ? de execuţie cu 15—90 zile AI treile
producţiile planificate şi- a facem din anul 19831 un an ment în care funcţiile nu tepta muntele o asemenea la 550 apartamente şi la nerul);
lia noas
livra astfel mai multe pro­ hotărî tor jre realizarea pro­ mai contau. Director, in­ nemişcare. Le mai trimi­ Fierea' Bărbulescu : prin 7 obiective industriale. URICAN
duse la fondul, de stat. de gramului de creştere’ a pro­ giner, min'er, cu braţele şi tea plocon cîfiva zeci de planificarea formaţiilor de Noicmbr
a contribui la mai buna a- ducţiei agricole vegetale şi cu mintea, au început să metri cubi de pămînt. Şi lucru în perspectivă, pe DORIN CGRPADE rul căpi
provizionare a populaţiei animaliere — aşa cum ne-o înirunte muntele... Se să­ lotuşi cei trei au rezistat. roşie); <
şaisprezi
cu. produse agroalimentare. cere secretarul general al pa... Avalanşa de pămînt ...După aproape două zi­ furaţi c
Acum lucrăm la fertilizări partidului. în anul trecut, nu putea t stăvilită... Ori­ le, zece copii şi-au îmbră­ GEOAG1
în ferma legumicolă şi în aplicînd la timp şi corect ce clipă era preţioasă... Nu ţişat din nou taţii. Şi Iuţii domicilii 1
ră) ;
livadă, transportăm gunoi toate lucrările din tehno­ se ştia ce e dincolo. So­ aceştia, mulţumită altora, Tom a (
cu care îngrăşăm pămîntul logie. am realizat cea mai luţia : înaintare cu profil mulţumită ortacilor, lu­ Prieteni)
pe care vom cultiva legu­ mare producţie la sfecla mic. 23 de ore în care s-n crează mai- departe acolo, LAN: /'
(Casa c
me, cartofi, porumb şi de zahăr pe judeţ : 39 000 săpat şi armat în coate şi mai sus cu vreo sulă de MERI A:
plante furajere, pregătim kg/ha şi am livrat în plus genunchi. Acolo au tosl metri de albia Runcului. (Murcşu
răsadniţele şf l'e însămîn- la fondul de stat- 101 tone. şi directorii Vasilc Golda Scot la lumină laicul. (Lurrunî
1
ţăm ca să obţinem răsaduri Anul acesta, ne-am anga­ © La Preparaţia Go.orşti a avut loc, ieri, un instruc­
pentru legumele timpurii“. jat să obţinem 40 000 kg/ha tiv schimb de experienţa privind iniţiativele muncitoreşti
MAR1A BACIU, inginer- şi să; dăm în plus la fon­ şi întrecerea socialistă. Au participat preşedinţii comi­ Efect**
şef al C.A.P. Tîmpa, ANA dul de stat 120 tone. să fim tetelor de sindicat, responsabilii cu întrecerea socialistă,
CIBIAN, cooperatoare : tot primii pe judeţ. Avem şefii atelierelor din cele trei secţii de preparare ale Rezuli
„Toţi cei care muncim în o experienţă bună şi vom I.P.C.V.J. Principalul subiect al discuţiilor l-a constituit februar
cadrul C.A.P. Tîmpa, în acţiona pentru a realiza reducerea consumurilor materiale, astfel incit iniţiativa Extr.
frunte cu comuniştii, am ceea ce ne-am propus“. „Contul colector de economii al atelierului" să dea roade 73, G, G
cit mal bogate. Extr.
62, 48,
® La Casa de cultură din Petroşani a avut loc ieri Fond
Cenacltil die creaţie publicistică concursul „Cine ştie fotbal, cîştigă" la care au participat 1 G02 GG1
Wf'- Ţ - !
Şedinţa din această lu­ ţiei. Sînt invitaţi- partici­ 1 ¡§1 10 echipaje a cite doi fotbalişti din rîndul echipelor de
nă a Cenaclului de crea­ panţii la concursul „Tî- fotbal ale Văii Jiului. După concurs, formaţia „Acustic"
ţie publicistică şi pregăti­ nărul reporter“, colabo­ şi formaţia de satiră şi umor a casei de cultură au ofe­
re profesională al ziarului ratori, corespondenţi, citi­ rit participanţilor un spectacol artistic.
„Drumul socialismului“ tori. Printre temele dez­ Timp
21 feb
are loc luni, 23 februarie, baterii : genul publicistic © Simpozion. Incepind de vineri şi pînă miine in relativ
orele 16, la sediul redac­ — informaţia. Valea Jiului se desfăşoară un simpozion-dezbatere pri­ mult
vind „Metodele şi mijloacele folosite de cadrele didac­ ninsori
tice în vederea educaţiei materialist-ştiinţifice a elevilor rat dir
şi studenţilor". tura rr
între
Pe lingă minereu... şt fler © Miine, la Petroşani are loc faza judeţeană la între
grade,
olimpiadele şcolare - română, fizică şi biologie la Ceaţă
Pătrunşi de simţul autogospodaririi şi economisi­ care participă elevi din zonele Valea Jiului şi Haţeg,
Peni
rii, minerii de la Barza extrag lună de lună din sub­ eîştigători ai fazelor pe şcoli. 1981:
teran, pe lîngă minereu, şi apreciabile cantităţi de relativ
metal care a fost folosit la diferite operaţii, pe care ® Miine rte reîntîlnim cu fotbalul. La ora 15, pe Vor c
îl recondiţionează şi îl refolosesc în mină sau în ate­ stadionul „Jiul" din Petroşani, echipa locală intîlneşte La
lierul mecanic, la diferite confecţii.. cu ce
în uvertură la returul campionatului diviziei A pe F.C. dea ni
in anul trecut ei au recuperat 31 tone şină, 14i sufla
tone conductă, 340 elemente TII şi peste 3 000. armă­ Baia Mare (partidă restanţă din tur). Le dorim succes locale,
turi metalice pentru abataje, 247 guri metalice de Ţesătoarele Maria Doncea şi Teodora Sava, două dintre fotbaliştilor de la Jiul Petroşani. oră, vis-
teorolog
rostogol. fruntaşele atelierului de ţesut covoare din cadrul E.P.S.I.M. C. ÎOVĂNESCU vie Pro
Hunedoara. Foto: VIRGIL ONOIU