Page 73 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 73
Cuvîntarea tovarăşului licelae Ceauşescu la Congresul
al ll-lea al ţărănimii—document programatic de excepţională
însemnătate teoretică şi practică pentru dezvoltarea
continuă şi multilaterală a agriculturii
„NE PROPUNEM, DE FAPT, SĂ REALIZĂM O ADEVĂRATĂ RE
VOLUŢIE AGRARĂ ÎN CE PRIVEŞTE PRODUCŢIA, PRODUCTIVITA
TEA MUNCII, NIVELUL TEHNIC, EFICIENTA ECONOMICĂ, ACTI
VITATEA GENERALĂ DIN SATELE NOASTRE".
întreaga noastră naţiune re le acordă partidul nos ale poporului, în întreaga
a luat cunoştinţă cij tru, conducerea sa, perso operă de construcţie socia
profund interes, cu deplină nal secretarul general, dez listă.
satisfacţie şi aprobare de voltării armonioase şi în Făcînd o amplă trecere
magistrala cuvîntare rosti ritm susţinut a .economiei în revistă a marilor suc
tă de tovarăşul Nieolae naţionale, a tuturor ramu cese obţinute de poporul
Ceauşescu, secretarul gene rilor sale, pe măsura rolu nostru în dezvoltarea eco-
ral al partidului, preşedin lui şi locului ce-1 ocupă nomico-socială a patriei In
tele Republicii, la înalta fiecare în progresul acono- cincinalul 1976—1980, se
tribună a Congresului al mico-social al ţării noastre. cretarul general al parti
II-lea al consiliilor de con Programul edificării so dului a subliniat importan
ducere ale unităţilor agri cietăţii socialiste multila tele victorii obţinute în in
cole socialiste, al întregii teral dezvoltate şi al îna dustrie şi agricultură, re-
ţărănimi, al consiliilor oa- intării spre comunism, Con liefînd că, prin munca har
nienilor muncii din indus gresul al XII-lea al parti nică a celor ce lucrează pa
tria alimentară, silvicultu dului au trasat ca obiectiv ogoare, prin sprijinul per
ră şi gospodărirea apelor. prioritar dezvoltarea con manent acordat de stat, au
Strălucit model de analiză comitentă, atit a industriei crescut continuu producţii
ştiinţifică, aprofundată şi — îndeosebi a producţiei le medii la hectar de ce
multilaterală, cuvîntarea de materii prime şi ener reale, plante tehnice, legu
rostită de t o v a r ă ş u l getice — cit şi a agricul me, de carne, lapte etc.„
Nieolae Ceauşescu repre turii, ca ramuri de bază agricultura adueîndu-şi o
zintă o sinteză a experien ale economici. în acest spi contribuţie substanţială la
ţei vaste si bogate acumu rit, partidul asigură, oda progresul economiei româ
lată de Partidul Comunist tă cu progresul neîntrerupt neşti. Acest aport însă —
Român în aplicarea crea al industriei, ridicarea la a apreciat tovarăşul Nieolae
toare a materialismului un nivel tot mai înalt a Ceauşescu — putea fi mai
dialectic şi istoric la con rolului agriculturii în dez important dacă la condiţii
diţiile concrete ale patriei voltarea echilibrată a în le climatice nefavorabile
noastre, exprimînd grija şi tregii economii, în satisfa
Sub preşedinţia tovară le Bcrbecel, preşedintele lor populare, Leontina atenţia consecventă pe ca- cerea cerinţelor de viaţă (Continuare în pag. c 2-a)
şului Nieolae Ceauşescu, C.A.P. Smirna, judeţul Ia Neaga, secretarul Comite
secretar general al Parti lomiţa, Teodor Roman, tului comunal de partid I ™ ' <
dului Comunist Român, prim-secretar al Comitetu Bobota, judeţul Sălaj, Au
preşedintele Republicii So lui judeţean Teleorman al rel Duca, secretar al Con
cialiste România, au con P.C.R., Ludovic Fazekas, siliului Central al U.G.S.R., . ; m. 1 1
:
tinuat, sîmbătă, 21 februa secretar al C.C. al P.C.R., Nieolae Giosan, preşedinte-
rie, în Capitală, lucrările preşedintele Comitetului * a APA DE CALITATE »
celui de-al 11-lea Congres pentru problemele consilii (Continuare în pag. a 4-a) I ' MAI BUNA. La Batiz, la J
al consiliilor de conducere staţia de tratare a apei |
potabile se fac reparaţii ca- *
ale unităţilor agricole so ' pitale la filtre. Cu această h
cialiste, al întregii ţără- I ocazie, tehnicienii G.I.G.C.L. |
nimi, al consiliilor oame * au studiat şi aplică un sis- »
nilor muncii din industria Secretarul comitetului de fierului, oamenii muncii, in J tem îmbunătăţit de filtrare 3
a apei brute, sistem prin *
alimentară, silvicultură si partid de la Şantierul de direcţia respectării terme , care se prelungeşte viaţa
gospodărirea apelor. construcţii 5 Orăştie, Aurel nelor de predare a locuin I filtrelor şi se îmbunătăţeşte I
T o v a r ă ş u l Nieolae Dănescu, nc spunea : „Faţă ţelor, care sînt fazele de calitatea apei. în scopul ‘
Ceauşescu, tovarăşa Elena de anul trecut, planul va execuţie şi cu- ce greutăţi ■ creşterii debitelor şi corn- *
întreruperi
unor
pcnsării
Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi loric a crescut cu aproxi se confruntă. „Ce măsuri I programul de furnizare a | în |
din conducerea partidului cu privire la obiectivele noii revoluţii agrare în mativ 3 milioane lei. A- aţi luat tovarăşe inginer apei reci, tot aici au fost '
şi statului nostru au fost România, ca document programatic a! tuturor vem insă posibilităţi chiar şef Ioan Galici, pentru I forate puţuri noi care im- i
întîmpinaţi la sosirea în să depăşim acest plan. îmbunătăţirea activităţii lumătăţesc debitul cu circa l
sală, cu multă însufleţire organelor şi organizaţiilor de partid, organelor Sîntem pregătiţi să lucrăm constructorilor?“. „De la <10 I/sec. n
de cei unsprezece mii de bine, să demonstrăm că bun început trebuie spus | p HĂRNICIE. Mobili'/ind Î
participanţi la Congres. agricole, al tuturor oamenilor muncii de la sate locul fruntaş pe care l-am că în 1981 stăm mai bine I femeile la o activitate ob- *
Delegaţii şi invitaţii la ma obţinut in 1980, la nivelul ca în anii trecuţi. în vede ştească susţinută, Comitetul I
rele forum au ovaţionat Magistrala expunere rostită de secretarul general al trustului, n-a fost o întîm- rea utilizării eficiente a , comunal al femeilor din !
şi aclamat îndelung, au partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, to plare. în acest prim an al forţei de muncă s-a înfiin ■ Vorţa a realizat, Ia zi, ”0 I I
din
sută
la
|
econo-
planul
scandat cu c ă l d u r ă varăşul Nieolae Ceauşescu, la Congresul al II-lea al con noului cincinal — al cali ţat un lot la Petroşani, un , mie al acestui an.
„Ceauşescu — P.C.R. !“, re- siliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al tăţii şi eficienţei — avem de avem de ridicat 58 de
sa pregătiri în legu- I
afirmîndu-si vibrant dra întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din in de realizat în total 401. a- apartamente, unde se mun , MICULTURA. In grădina *
gostea şi încrederea profun dustria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor, partamente, din care în Q- ceşte cu răspundere şi se de legume a C.A.P. Lăpuş- J
dă în partid şi secretarul care a făcut o profundă şi multilaterală analiză a dez răştie 188 de apartamente. riozitate. De asemena, prin I nic se lucrează intens la a- I
său general. voltării economico-sociale a patriei în anii 197G—1980, Le vom face !“. punerea în funcţiune a sta * menniarea celor 1100 mp ,
paturi
şi
răsadniţe
>
calde,
Dezbaterile în plen s-au formulează cu claritate şi strălucire obiectivele funda Deci, sarcinile construc ţiei semiautomate de beton | J O contribuţie deosebită Isi l
desfăşurat sub semnul o- mentale ale noii revoluţii agrare în ţara noastră, dînd torilor din Orăştie sînt de la Pricaz, asigurăm o a- aduc cooperatorii Graţiel'a '
rienlărilor fundamentale, un contur precis direcţiilor spre care trebuie concentrate mobilizatoare. 30 la sută provizionare ritmică a o- | Popa, Ileana Cercea, Dom- I
al înaltelor exigenţe cu eforturile unite ale întregului nostru popor. din volumul total de lu biectivelor cu beton şi e- « nica Busuioc, Lucreţia Mi- X
prinse în cuvîntarea rosti Congresul adoptă expunerea de o excepţională însem crări îl reprezintă construc liminăm timpii neproduc I huţescu, Ioan Crişan şi al- J
tă de tovarăşul Nieolae nătate şi deosebită valoare teoretică şi practică prezen ţiile de locuinţe, diferenţa tivi din activitatea con
Ceauşescu în ziua deschi tată de tovarăşul Nieolae Ceauşescu, ca document pro constituind-o lucrările cu structorilor. De la 1 mar-
derii lucrărilor. gramatic al organelor şi organizaţiilor de partid, organe caracter agrozootehnic şi
în continuarea discuţii lor de stat şi economice, organizaţiilor de masă şi obşteşti, social-cultural. Am urmă LIVIU BRAICA
lor generale, au luat cu- rit, în mod deosebit,' cum
vîntul tovarăşii : Vasi- (Continuare in pag. a 4-a) acţionează conducerea şan- (Continuare in pag. a 2-a)
Detaşament de frunte al bur, Diesel, electrice - ale
clasei noastre muncitoare — C.F.R.-ului şi ale unor în
ceferiştii s-au aflat întotdea treprinderi din Valea Jiului
una în primele rinduri ale care au parc de locomoti
luptei şi muncii pentru o via ve. Şl ne străduim să fa
ţă mai bună, pentru dezvol cem repede şi bine aceste
tarea şi prosperitatea patriei. reparaţii. Dacă le facem
Idealurile pentru care au Simţul ordinii, curăţeniei repede înseamnă că redu
luptat continuu — culminînd cu şi frumosului s-a înrădăci cem timpul de Imobilizare
eroicele bătălii de clasă din nat puternic, de mulţi ani, a locomotivelor în repara
ianuarie-februarie 1933 de la la Depoul de locomotive ţii, că vagoanele nu vor
Griviţa - sînt astăzi împliniri Petroşani. „Doar' este de sta, că vor fl formate şl
in viaţa fiecărui om de la poul nostru" — ne-au spus expediate un număr sporit
calea ferată, în nivelul de ' »»MW mai mulţi ceferişti cu care de trenuri pentru treburile
economiei judeţului şi ale
am discutat deunăzi, aici.
trai tot mai ridicat al în i Iar dacă vom adăuga că ţării. Dacă le facem bine
tregului popor. .
din cei 434 de muncitori ai contribuim la mersul lor în
Ca o preţuire a muncii fe depoului petroşănean 320 deplină siguranţă, la uşu
roviarilor, atit de importante sînt comunişti, avem măsu rarea în exploatare şl în
în angrenajul vieţii economi ra exactă a autoconducerii treţinere, la economisirea u-
co-sociale a patriei, în fieca şi autogospodăririi în acest nor materiale, lubrifianţl şi
re an, în prima duminică du destoinic colectiv de cefe chiar energie.
pă 16 februarie se sărbăto rişti. — Tot aici, la depou, îşi
reşte „Ziua ceferiştilor". Cu — Aici, la depou, noi re desfăşoară activitatea şi
parăm locomotive - ne personalul de locomotivă,
acest prilej aducem un cald
omagiu tuturor ceferiştilor din spune sudorul Petre Coman, adică mecanici, ajutori me-
judeţul nostru, le dorim noi Ceferiştii la datorie. Asigurarea circulaţiei trenurilor:in deplină siguranţă şi cu ma preşedintele comitetului sin
pe
Complexul
dicatului
operativitate
este
atribuită
ximă
unor
şi importante succese în mun Drum bun şi succes tuturor spre zările albastre ale ţării ! lucrători cu înaltă pregătire şi conduită profesională. C.F.R, Petroşani. Locomoti DUMITRU GHEONEA
că, in viaţă !
Foto: VIRGIL ONOIU ve de toate felurile : cu a- (Continuare în pag. a 2-a)
