Page 74 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 74
Pag. 2 DRUMUl SOCI Ai ISMULW NR. 7
Exigenţă «scinda In dezbaterile Preocupări susţinute
pentru ritmicitate şi calitate
in organizaţiile de liaza La Fabrica de produse Dar, aşa cum aprecia se Dar trebuie să vedem şi
refractare Baru aii intrat cretarul comitetului de lipsurile proprii. în unitate I)U Ml
în fabricaţie unele produ partid din unitate, Lazăr înregistrăm uneori abateri 22 FEBI
După cum se ştie, în pe baza unui grafic opera (Centrala minereurilor), se noi şi reproiectate : trei Marcu, încă nu s-a făcut de la reţetele de fabrica 8,30 Teatru pi
toate organizaţiile de partid tiv de lucru, fiecare adu Geologi (I.P.E.G.), Confec tipuri de plăci termoizolan- totul pentru a pune întrea ţie, indisciplină la locurile şi şcoli-
au loc dezbateri referitoa nare este asigurată de pre ţii metalice (I.P..I.C.C.F.), te, cărămizi pentru podul ga activitate sub semnul de muncă, nerealizarea meu de b
Tăr chilă
re la concluziile ce se des zenţa unui membru al co brigada C.A.P. Sîntuhalm de tupilare şi pentru înzi- ritmicităţii, calităţii, efi normelor de plan şi de con 9,10 Film ser
prind din acţiunea de pre mitetului municipal dc etc. direa oalelor de turnare de cienţei. sum. pii: „Co;’
tc Cristc»
schimbare a documentelor partid, al aparatului sau De asemenea, este de a- rel'ractaritate CA — 75, ca Deci, ce ar mai trebui 9,33 Omul şi
—
Toate acestea conduc
de partid. în legătură cu activului obştesc. preciat faptul că adunările re conduc la mărirea dura făcut ? şi la nerealizarea producti 10.00 Viaţa sr*
aceasta ne-am adresat to — Cum apreciaţi nivelul generale sînt mai bine pre bilităţii oalelor de turnare — în acest an ne-am pro vităţii muncii ! 11.45 Bucurii!«
varăşului Aron Pîrva, se şi conţinutul adunărilor de gătite, cu materiale mai a- de la 26 turnări la peste pus reorganizarea atelieru © Encsci
ţii săi
cretar al Comitetului mu pînă acum ? nalitice, vizînd mai concret 29 turnări succesive. în lui de fasonare-useare a — Aşa este, dar am luat <jj Măr tu
nicipal de partid Deva. — O primă constatare starea fenomenelor şi cau acelaşi timp, pentru creş cilindrilor baradop, prin o serie de măsuri şi vrem ncscu
— Stadiul avansat în ca relevă un nivel general co zele lor. Această realitate terea productivităţii muncii mecanizarea mai multor să creştem acest indice, în 12.30 De slraj
13.00 Telex
re se află acţiunea permite respunzător al adunărilor, a fost mai evidentă în spe şi a ritmicităţii producţiei operaţiuni. Apoi, ne preo anul curent, cu 10 la sută 13.05 Album <
obţinerea unor concluzii u- înţelegînd prin aceasta în cial în unităţile industria a fost mecanizată opera cupăm de îmbunătăţirea faţă de 1980. Utilizarea ra 16.15 Şah
tile activităţii de partid. primul rînd manifestarea le. în acelaşi timp, în alte ţia de alimentare a fluxu parametrilor de funcţiona ţională a forţei de muncă 1G,25 Ecraniza
Ce ne puteţi spune în le unui spirit analitic, com organizaţii de bază, mai cu lui de malaxare. Pe aceste re a cuptorului de ardere. şi capacităţilor de produc literare 1
tanie va
gătură cu aceasta ? bativ şi constructiv, de e- seamă din instituţii (Poli căi, de la începutul anului Mai ferm trebuie să acţio ţie, îmbunătăţirea calităţii 17.20 Telcspoi
— într-adevăr, intr-un xigenţă comunistă, grija clinica de stomatologie, s-au obţinut plusuri de pro năm pentru îmbunătăţirea produselor, asigurarea con 18.20 Moscova
Congres
număr important de orga pentru respectarea cu stric TESA de la Energocon- ducţie importante : 20 tone calităţii produselor, deoa diţiilor pentru realizarea reportaj
nizaţii de bază au avut loc teţe a principiilor şi nor strueţia, Oficiul de calcul cărămizi refractare, 31 tone rece măsurile luate pe plan ritmică a planului fizic şi 18,40 Micul e<
mici
etc.) adunările sînt mai prafuri exoterme, 2 tone tehnico-organizatoric nu au valoric sînt căile principa 19.00 Telejurr
slab pregătite, au avut o plăci termoizolante — în reuşit să determine redu le pe care vom acţiona 19.25 „Pentru
VIAŢA DE FABXID notă de îngăduinţă, de to ciuda - neajunsurilor intim- cerea rebuturilor şi a pier pentru a amplifica rezul volutic
Opinii,
lerare a unor fenomene ne pinate din partea unor fur derilor tehnologice. Desi tatele din anul trecut, pen particip
gative, un scăzut nivel de nizori — I.P.R. Alba Iulia, gur, sînt şi cauze obiective tru a asigura la timp side- greşul a
adunările generale. Ca des melor statutare. Adunările exigenţă. cum ar fi calitatea mate rurgiştilor produse mai siliilor
făşurare putem aprecia că reuşesc să realizeze o bună pentru şamotă şi I.P.R. A- riilor prime. Peste 40 la multe şi mai bune, de ca ale unit
ritmul se apropie de cel legătură intre concluziile — Cu ce aţi încheia, to leşd, pentru diatomită — sută dintre acestea nu se re depinde însăşi calitatea socialist
ţăran im
corespunzător, existînd în desprinse pe baza discuţii varăşe secretar, aceste cî- care nu au livrat ritmic încadrează în prevederile metalului. oamenii
să şi tendinţa programării lor individuale şi realitatea teva aprecieri ? materiile prime. standardelor în vigoare. D. CCRPADE industri
adunărilor către sfîrşitu] la zi, să evidenţieze dina — Cu faptul că princi silvicul!
dar ir ca
lunii. mica faptelor ce ţin de pala concluzie ce se des 19.55 Un cm
— Cum sprijină biroul şi viaţa internă de partid. Se prinde pînă acum conţine o. floan
secretariatul comitetului analizează cu răspundere ideea că larga acţiune de 2 jdO Film ăi
după r
municipal organizaţiile de modul în care birourile or desfăşurare a discuţiilor in prind *<•
bază în pregătirea şi des ganizaţiilor de bază se o- dividuale, adunările care Produci
lor frar
făşurarea acestor adunări ? cupă de încredinţarea de le-au conchis, cele pentru 22.15 Telejur
— înainte de toate, se sarcini fiecărui comunist, dări de seamă anuale, pre
cretariatul a pregătit o te cum exercită controlul în cum şi actualele adunări, LUNI, 23
matică orientativă care o- deplinirii hotŞrîrilor şi sar cu tot ce înseamnă ele ca 1G,00 Emis im
f'eră cadrul problematic la cinilor, cauzele unor mani exigenţă comunistă, for ghiară
care trebuie să se refere festări negative în produc mează un bun prilej de în 18,50 1001 de
10.00 Telejur
raportul biroului organiza ţie si în viaţa socială. în tărire şi perfecţionare a 10.25 Pentru
ţiei de bază, cerinţele şi legătură cu aceasta este vieţii interne de partid, ca voluţic
exigenţele actuale ale ac meritoriu faptul că unele In Imn
d
celui
tivităţii comuniste, pe toa birouri de organizaţii de premisă a manifestării şi greş al
te planurile; modul în ca bază se ocupă de comu afirmării rolului de condu 19.45 Orizont
(ific
re trebuie să se acţioneze nişti nu numai în timpul cător al organizaţiilor noas 20,35 Roman
pentru perfecţionarea con producţiei, ci şi în afara tre de partid. Considerăm cea un
tinuu a vieţii interne de acesteia — cerinţă formu că în continuare trebuie să Episod i
partid, în lumina învăţă lată cu prilejul discuţiilor acţionăm pentru întărirea 21.30 Cadran
21.55 Rapsod
mintelor desprinse din a- individuale. Mai pregnant organizaţiilor noastre de Consta
dunările de dezbatere a există astfel de preocupări partid, folosind toate căile Interpr
concluziilor pe baza discu la organizaţiile dc bază pe care ni le oferă Statu simfonică £
nii
ţiilor individuale şi a ce tul partidului. întreprinderea de tricotaje tip lină Hunedoara. In foto: maiştrii Ştefan Zegheanu şi 22.05 Tclejui
lor anuale pentru dări de R.C.M., Panouri mari Mihai ll;Uică, se află permanent intre muncitoarele tricoteze, pentru a le da sfaturi
seamă. în al doilea rînd. (I.M.C.), Personal-retribuire CORNEL ARMEANU | tehnice. Foto: VIRGIL ONOIU
— a — b — o — a — o — e — « — e — « — e — o-o — o — ¡a _ © _ ® CBN
„Depoul nostru...“ Document programatic de excepţională 1381- ai ie bun DEVA: ■)
(Patria); I
(Urmoie aia oag. 1) li urmărim pe oameni la augur pentru hunedoa:
muncă, discutăm cu ei, nide — se
Zbor
ra);
conici, fochişti - adaugă notăm din realizările obţi însemnătate teoretică şî practică constructori gistJiU ; Tc
maistrul Aurel Cazan - ca nute in anul trecut şi de la tie
re, de asemenea, .au atri începutul anului curent — (Urmare din pag. 1) nice cele mai înaintate, înfăptuirea măreţelor Orâştiei pe ,ul l
struetorul)
buţii precise, importante. se înregistrează importante organizarea superioară a sarcini ce revin agricultu Vagabonciu
Mă refer la exploatarea şi depăşiri la majoritatea In din ultimii ani nu s-ar fi producţiei şi a muncii, ge rii presupune ca o cerinţă (Unirea) ;
întreţinerea raţională a lo dicatorilor de plan —, alăturat şi lipsurile organi neralizarea experienţei po obiectivă creşterea conti (Urmare din pag. 1} (î Noiemli
spinzuraţili
comotivelor, determinînd, transcriem nume de frun zatorice existente în con zitive obţinute. în cinci nuă a rolului organelor şi LUPENI:
cum spunea colegul meu, taşi între fruntaşi din toate ducerea şi organizarea ac nalul actual producţia agri organizaţiilor de partid, tie trecem la acordarea nată (Cu!
economii la combustibil şi Sectoarele de activitate : tivităţii, unele manifestări colă trebuie să crească cu consiliilor populare, consi garanţiilor de acord global (Muncitorc
energie, la asigurarea re Eugen Rogojan, Constantin de birocratism, concentra 24,5—27,5 la sută în com liilor de conducere din u- condiţionat, în funcţie de Reţeaua
Bizonul a!
gularităţii şi deplinei sigu Marcu, Anghel Chiriac, Pe rea exagerată a forţelor în paraţie eu cincinalul trecut, nităţi, a consiliilor unice a- calitatea lucrărilor execu LONEA 4
ranţe a circulaţiei - mai a- tru Viţonescu, Ion Ciocan, activităţi neproductive, sla ceea ce va face posibilă groindustriale în conduce tate de către formaţiile de mortal (îl
les dacă avem in vedere Gheorghe Stan, Petre Tul ba preocupare pentru in dezvoltarea industriei ali rea şi organizarea muncii, muncitori“. LA: Proba
declivitatea mare a pantei pan, Ion Homescu, Nicolae troducerea cuceririlor ştiin mentare, o tot mai bună în mobilizarea tuturor mij 1981 se anunţă deci un nerul); Al
lia noastr.
traseului în zona noastră de Cazan, losif Krauss, Radu ţei şi tehnicii, gospodărirea aprovizionare a populaţiei loacelor umane şi materia an de bun augur pentru URICANI:
acţiune -, la optimizarea şi Hortupan, Constantin lliu- nejudicioasă a pămîntului, cu produse agroalimentare. le pentru sporirea ~ rodni constructorii din Orăştie. tulul — s
eficienţa transportului fero ţă, Alexei Borosan, Cornel executarea necorespunză Realizarea măreţelor o- ciei pămîntului, obţinerea Toate lucrările prinse în lembrie);
rul căpiţa
viar. Şi se mai poate vorbi Chiriac, Petru Berbeniţă, Ion toare a lucrărilor, proasta biective ce stau în faţa unor cantităţi tot mai im plan pentru acest an sînt roşie); GU
despre colectivul de la in Crişan, Rusalin Dărău. Ca organizare a strîngerii şi agriculturii în cincinalul ce portante de produse agro începute, unele chiar de a- ta, dolarii
stalaţii, despre cel de la a- şi în anii trecuţi, şi acum, depozitării recoltelor, nea a început de curînd impu alimentare. în virtutea a- nul trecut, avînd stadii a- norul); O)
limentarea locomotivelor cu de „Ziua ceferiştilor", ei se junsuri în creşterea ani ne a se âcţiona hotărît pe cestui deziderat, comuniş vansate de execuţie. Ast şaisprezec
combustibil, fiecare avînd află in fruntea hărniciei şi malelor şi asigurarea fu linia creşterii şi pregătirii tii, oamenii ogoarelor tre fel, blocul 115, cu magazi furaţi cor
GEOAGIU
sarcini concrete, fiecare a realizărilor in muncă. Şl rajelor şi alte fenomene cu maximă răspundere a buie să-şi sporească parti ne la parter, are structura domiciliu
străduindu-se să-şi facă da ca el sint mulţi la „Depoul care au diminuat rezulta forţei de muncă, sporirii ciparea la coordonarea terminată la o scară, iar ră); IIP
toria. nostru"... de la Petroşani. tele obţinute în cincinalul rolului cercetării ştiinţifi muncii concrete, în unită la celelalte s-au finalizat Tom a (P<
trecut. Din aceste lipsuri ce, învăţămîntului, cadre ţile agricole, acolo unde se de curînd fundaţiile. Blocul Prietenii ;
LAN: An-
REALIZĂRI DEPĂŞIRI DE PLAN trebuie să tragem învăţă lor de specialişti. Cei ce hotărăşte soarta producţii 117 A — ne asigurau con (Casa de
LA TOŢI INDICATORII LA TRANSPORT mintele ce se cuvin şi — muncesc în unităţile agri lor vegetale şi animaliere. structorii — după stadiul giul (11
In cinstea „Zilei cefe De „Ziua ceferiştilor“, în lumina istoricelor hotă cole, în cele de cercetare, Cadrul nou creat prin în actual al lucrărilor şi rit Cascadoru
şui); ILN
riştilor“, personalul mun şi oamenii muncii de Ia rî -i ale Congresului al XII- în învăţămîntul de profil, tărirea consiliilor unice a- mul de execuţie, va fi pre mina); C
citor din cadrul staţiei Depoul de locomotive din lea al partidului — să tre trebuie să se lege mai mult groindustriale, formarea a- dat cu două luni mai repe- pe Nil —
C.F.R. Deva — secţiile Simeria raportează succe cem cu hotărîre la înfăp de interesele acestei ra sociaţlilor economice inter- de, iar 118 B, cu 70 apar citorcsc).
CT 4 şi L 5 — a obţinut se deosebite. De Ia înce tuirea unei profunde revo muri, să dovedească mai cooperatiste, a complexelor tamente — cu o lună în
frumoase realizări. Ast putul anului şi pînă în luţii agrare în ce priveşte multă pasiune şi dăruire în de producţie în sistem in avans. Deşi în trimestrul
fel, staţionarea vagoane prezent, ei au transportat producţia, productivitatea îndeplinirea exemplară a dustrial, trebuie folosit cu I nu sînt prevăzute pre
lor a fost redusă cu 1,45 peste plan 30 000 tone muncii, nivelul tehnic, efi atribuţiilor. Este necesar să cea mai mare eficienţă. dări, totuşi constructorii
ore vagon faţă de plan, mărfuri, au depăşit par cienţa economică, activita se facă mai mult pentru Oamenii muncii din agri Orăştiei vor pune la dispo
sarcina statica a fost de cursul mediu zilnic la tea generală din satele a se reţine în agricultură cultura judeţului Hunedoa ziţia beneficiarului 35 de Timpul
păşită cu 370 kg pe osie, trenuri de călători cu 4,4 noastre. Obiectivele gene un număr mai mare de ra, însufleţiţi de orientă apartamente. 22 febrila
continuă
a fost asigurată în pro la sută, reuşind totodată rale ale acestei revoluţii vi tineri, să se militeze pen rile şi chemările rostite de Prin şantier, la obiecti Cer mai
cent d 100 ia sută regu să asigure siguranţa cir zează, în principal, creşte tru creşterea rolului femei secretarul general al parti vele enumerate şi la alte cădea pr
laritatea circulaţiei. Toto culaţiei în procent de 100 rea producţiei vegetale şi lor în conducerea şi desfă dului nostru, tovarăşul le, am constatat că există mă de moi ]
Vînt
dată au fost realizaţi in ia sută. Un merit deose animaliere care să satisfa şurarea activităţii agrare. Nicolae Ceauşescu, sînt ho- o bună preocupare şi în sud. Terr
dicatorii de productivita că cerinţele ştiinţific fun Activitatea unităţilor a- tărîţi să-şi amplifice efor direcţia economisirii mate vor fi cu
te t muncii, repararea bit la obţinerea acestor damentate ale consumului gricole trebuie să se aşeze turile creatoare pentru a rialelor de consti’ucţii, a 4 şl 1 g
Snt
xime
periodică a lucrărilor de succese l-au avut meca populaţiei, precum şi cele ferm pe principiile noului dezvolta continuu agricul încadrării stricte în norme Izolat cc
artă şi podurilor, între nicii Izidor Dumitrescu, lalte nevoi ale economiei mecanism economico-finan- tura hunedoreană, pentru le specifice de consum.
Pentru
ţinerea curentă a liniei, Liviu Petrescu, Ion Mîn- naţionale. în acest scop, se ciar al autoconducerii şi a realiza producţii la nive „Nici nu se poate altfel — 1981: Vrc
de încărcare-descărcare a impune utilizarea în tota autogestiunii. Şi în agricul lul sarcinilor stabilite de sublinia maistrul Nicolae ros. Vor
vagoanelor etc. S-au evi ja, Ion Sevestrian, ajuto litate, fără nici o excepţie, tură, ca şl în celelalte ra Congresul al XII-lea al Crîşmaru — care conduce sub forn
denţiat in mod deosebit rii mecanici Francisc Ma a întregii suprafeţe agri muri economice trebuie să partidului, să traducă în lucrările la blocul I.M.O. se de pl
colectivele districtelor 1 cra, Cornel Medrea, Teo cole, folosirea judicioasă a se pună accent pe renta fapte hotărîrile adoptate Muncim în acord global, La mu
Simeria, 6 şi 13 Simeria- dor Magda şi Costică Po bazei tehnico-materiale, a bilitate, numai astfel unită de Congresul al II-lea al iar cîştigurile ne sînt con de Sncăl:
Triaj, Băniţa şi I*ui. (Ste- forţei de muncă şi a spe ţile agricole vor putea de diţionate de cît realizăm acoperit, slal
sori
jărel Ionescu, corespon pa. (Ion Jura, corespon cialiştilor, executarea lu veni tot mai puternice din ţărănimii, sporindu-şi ast şi, bineînţeles, d'e cît eco serviciu:
denţi. dent). crărilor în strictă concor punct de vedere economi- fel contribuţia la înflorirea
danţă cu normele agroteh co-financiar. României socialiste. nomisim“.