Page 75 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 75
'245 © DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE 1981 Pag. 3
© Clubul artelor. A
mmSBBSBm Consemnări ţărănimea V-a ediţie a clubului Monografia judeţului Hunedoara
jmum artelor de la Casa pio
mmasmasm nierilor si şoimilor pa
Recentul Congres — al dările pc care şi cu acest triei Hunedoara s-a des Recent, a apărut în Edi ţulul. Dimensiunile prezentului
N1CĂ, Il-lca — de o istorică În prilej secretarul generai ai făşurat sub genericul tura Sport-Turism o densă (EDITURA SPORT-TURiSM) socialist ce poartă amprenta
grandioasa
înfăptuiri
monografie a judeţului nos
unor
ÎUARIE semnătate, pe care 11 nu partidului ie ¡ace scriito „De la comunişti învă tru care încearcă să reflec propulsate încă de la Confe
mim pe scurt şi cu mîn- rilor, tuturor oamenilor de înfăptuirea marelui act de la
intru pionieri ţăm cutezanţa revolu te specificul ţinutului hu- Alba iulia sînt prezentate ca rinţa Naţională a P.C.R. din
ri: „Colegul drie, ai „ţărănimii“, a rea artă şi cultură, se situea ţionară“, în cadrul că
încă“, de Dan dus in actualitate rosturi ză in continuitatea celor reia tovarăşa Mari a nedorean, edificarea necon evenimente cu profunde re 1945, amplificate de Congre
le primordiale ale ţărani mai sănătoase tradiţii ale tenită în prezentul socialist zonanţe în conştiinţa gene sul al Xll-lea al partidului :
al pentru co- lor in viata patriei. Dc artei şi culturii româneşti. Mitrofan, secretar al a unei vieţi libere şi feri raţiilor, care prin jertfe şi sa realizarea unei producţii de
.tcle de Mon- Comitetului judeţean de cite. crificii au realizat. scopul 27 miliarde lei, locul I pe
Episodul 11 iapl nicicind n-au stal ele Căci cu. adincă înţelegere,
sănătatea In aiara actualităţii, dar c abnegaţie şi dăruire a ta partid, a subliniat sem „Monografia judeţului Hu ţară la producţia de minereu
ului bine ca din cind in cind lentului lor s-au aplecat nificaţiile majore ale în- nedoara" elaborată de un de fier, locul II la energie e-
■muzicii: rîuririi pe care comu colectiv de specialişti for lectrică, fontă, oţel, laminate,
şi interpre- să rostim unele cuvinte asupra vieţii ţărănimii niştii o au asupra for
mai răspicat, pălrunzîn- mari scriitori ca Slavici, mat din loan Mîrza, Petre cărbune etc.
ii despre E- du-le Înţelesurile multiple Coşbuc, Goga, Agârbicca- mării tinerei generaţii. Stoican, Zevedei Ştef, Mir- xMwmxmA Bine structurate în mono
patrici şi complexe. Aşa cum este nu, Rebrcanu, Pavel Dan, Interviul cu eroii mun cea Valea şi Bujor Vulcu grafie apar capitolele ; Via
cii
socialiste
Nicolae
cuvinlul ţărănime, caro Tilus Popovici, Ion Lăn- este structurată în 13 capi ţa social-politică, Actualita
iminlcal descinde nemijlocit din cu crănjan, Zuharia Stancu, Măreulescu (de la C.S.H.) tole distincte: Cadru natu tea cultural-artistică, Turism
i după opere vinlul ţară. încă in 1976, Marin Preda, creînd capo şi Constantin Dinconcs- ral, Istorie, Economie, Popu şi Sport, Frumuseţile de basm
cu (I.C.S.II.) şi cu ing.
imăneşti: „Ti- la Congresul educaţiei po dopere care au devenit laţie, Sistematizarea terito ale peisajului hunedorean in
i“ (1) litice şi al culturii socia puncte de relerinjă ale I. Davidescu (I.M.H.) şi riului şi dezvoltarea localită cintă inimile oricărui iubitor
liste, secretarul general al întregii noastre, literaturi. ţilor urbane şi rurale, Ridi de călătorie, in paginile căr
în preajma
ui P.C.U.S. — partidului, t o v a r ă ş u l In această relaţie de glo carea nivelului de trai, Ocro ţii intilnim informaţii exhaus
Nicolae Ceauşcscu, adu rioasă continuitate, nu al tirea sănătăţii, invăţămînt-şti- - tive legate de munţii şi pă
an pentru cei inţă, Viaţa social-politică, Ac durile judeţului, obiectivele
cea un vibrant omagiu ţă ta este datoria scriitorului
l rănimii, care a avut şi are şi omului de cultură de tualitatea cultural-artistică, Tu turistice mult apreciate de
iprofundă rc- un rol „esenţial, atît în azi. Nu o datorie în ac rism, Sport, Perspective ale oamenii muncii hunedoreni.
agricultură“. Voichiţa Ciorogaru (în dezvoltării economlco-soclale. Actualităţii cultural-artislice,
aclaraţii ale luptele pentru dreptate na cepţiunea utopic-popora- treprinderea de tricotaje
t-ilor la Con- ţională şi socială, în pro nistă dc odinioară, ci una tip lină) a avut ca te Cartea impresionează în vieţii social-politice a jude
II-]ca al con- ducerea bunurilor materia în spiritul profundelor în primul rînd prin bogăţia in ţului i se acordă un numat
: conducere mă „Şi munca este o formaţiei — o multitudine de apreciabil de pagini care re
ilor agricole le ale societăţii, cît şi în noiri şi transformări prin artă“, dezbaterile edu suprem : făurirea statului na
al întregii conservarea limbii şi îm care trece azi întregul cative ce i-au urmat date statistice care contu ţional român. Eroicele lupte liefează bogatele tradiţii spi
al consiliilor bogăţirea continuă a' cul nostru popor. E o datorie rează importanţa judeţului ale minerilor de la Lupeni rituale de pe meleagurile
muncii din turii româneşti“. Nu înlîm- politică, partinică, dar nu fiind împlinite de mo Hunedoara în ansamblul so hunedorene, precum şi pro
alimentară, mente artistice de caldă cietăţii noastre socialiste. din august 1929,-iar consti fundele înnnolri in conştiinţa
ă şi gospo- plălor acest omagiu a lost in ultimul rînd şi una a- rezonanţă, la reuşita că tuirea la Deva la 8 ianuarie
pelor reînnoit, iar ideea a lost fectivă, dacă ne gîndim rora şi-au dat concursul După ce se delimitează geo 1933 a Fronlului Plugarilor, oamenilor de pe aceste pla
, un zîmbet, rostită cu răspundere şi lu că, indiferent de poziţia folcloristul Nicolae Isac, grafic poziţia judeţului in te înfăptuirea Frontului Popular iuri.
tte: „Ale.. gă ciditate şi acum, Ia Con noastră socială din mo poetul Eugen Evu, tara ritoriul ţării, ni se prezintă Antifascist constituie în pagi întreaga lucrare este o o-
ie ea să te gresul ţărănimii. Ea apare mentul de iaţă, iiecare ful şi soliştii Casei pio istoria locurilor unde de mi nile cărţii ample incursiuni devărată frescă a istoriei tre
Premieră tv. insă de datei aceasta, in dintre noi va găsi, mai lenii dăinuie peste timp ines in Istoria patriei bazate pe cute şi prezente a oamenilor
a studiouri nierilor şi şoimilor pa timabile monumente ale cul
le viziunea preşedintelui ţă aproape sau mai departe triei Deva, formaţii mu- documente locale. muncii hunedoreni, form ho-
rii, cu un spor de comple in ascendenţa sa, stratul zical-coregrafice şi inter turii materiale ale omului - înfăptuirea puterii popu tăriţi să înfăptuiască politica
xitate, aşa cum c şi firesc milenar şi ierlil al ţărăni vestigii ce atestă formarea şi înţeleaptă a partidului. Ea se
5BKUARIE preţi individuali de la lare, elanul constructiv al
in perspectiva noii revo mii, matrice a întregului şcolile generale nr. 1, 4, permanenţa poporului român. poporului liber şi stăpîn pe adresează în egală măsură,
in limba ma- luţii agrare. E vorba de neam. A ii cu talentul şi 5, 6, 10, liceele industrial Intilnim in acest spaţiu soarta lui a constituit şi specialistului dar şl cititoru
coniigurarca unui nou tip puterile sale alături de nr. 1, de matematică-fi- geografic relativ restrins pentru hunedoreni o cotitură lui dornic să cunoască rea
de ţăran, bcncliciar al ţi ţărănime, de nevoile şi foarte multe dovezi de Isto în existenţa lor materială şi lităţile judeţului.
profundă re- nui nivel de trai demn, la aspiraţiile ei in acest mo zică, grădiniţa I.C.S.H, rie milenară — începînd cu
agricultură. nr. 1, solista Sanda Ro- s spirituală. Monografia scoate
botăririlor curent cu ultimele cuceriri ment de istorică răscruce, vinaru de la C.S.H. şi descoperiri arheologice din in evidenţă profundele mu Prof. MARCEL LAPTEŞ
1 II-Iea Con- ale ştiinţei, tehnicii şi cul e în cele din urmă, pen membri ai cenaclului paleoliticul mijlociu de acum taţii petrecute în viaţa jude- Deva
rieulturii turii, cu un orizont aliat tru fiecare om de cultu 150 000 de ani. Cu profun
tchnico-ştiin- „Mugurii“ de la Casa
cu nimic mai prejos de cel ră, o chestiune de etică pionierilor şi şoimilor dă mîndrie se evocă cetăţile
lelon : „Tre- al citadinilor. De aici şi profesională, de conştiinţă patriei Hunedoara. dacice din Munţii Orăştlei
Iăreţ“. răspunderea artei şl cul artistică. din timpul lui Burebista şi
IX turii in acest nou context © Dialog literar. Cu Decebal, capitala Daciei ro
ondial noscuţi scriitori, critici
română de politic şi social. Recoman- RADU CIOBANU literari şi actori din ţa mane — Ulpia Traiana Sarmi-
BobC3CU. zegetusa, falnicul castel al
rză orchestra ră — D. R. Popescu, vi marelui comandant de oşti
adiotelevi/.iu- cepreşedinte al Uniunii
Scriitorilor din România, - lancu de Hunedoara, în
cleştările sociale, marile miş
Cenaclu! de creaţie publicistică Ion Horea, Amita Bhose, cări antifeudale in cadru! © Ieri, s-a deschis covrigăria de pe bulevardul Dr.
Şedinţa din această lu ţiei. Sînt invitaţi partici Tudor Gheorghe, Ale războiului ţărănesc condus de Petru Groza. Desigur, ponderea produselor o constituie
covrigii, preparaţi după o reţetă specială, dar aici se
nă a Cenaclului dc crea panţii Ia concui-sul „Ti- xandru Crihană, Con Gheorghe Doja la 1514 şi, mai găsesc şi produse de patiserie, răcoritoare etc.
ţie publicistică şi pregăti nărui reporter“, colabo stantin Cublesan şi alţii mai tîrziu, marea răscoală
re profesională al ziarului ratori, corespondenţi, citi — au fost oaspeţii co condusă de Horea, Cloşca şi © Sport. Astăzi, începînd cu orele 8, la Sala spor
lectivului de cadre di
«Drumul socialismului" tori. Printre temele dez turilor se va desfăşura meciul amical de handbal între
.le dimineţii dactice şi elevi de la Li Crişan în 1 784. Prima unire Explorări Deva şi Gloria Reşiţa, iar în continuare —
y II (Arta); are loc luni, 23 februarie, baterii : genul publicistic a Ţărilor Române, realizată
Bietul Ioa- orele 16, la sediul redac — informaţia. ceul industrial nr. 1 De sub Mihai Viteazul precum şi meciul de volei, divizia juniori (feminin) dintre C.S.3.
I-II (Flacă- va. Deva - C.S.Ş. „U" Timişoara. © De la orele 10,30,
lat (Sidcrur- contribuţia hunedorenilor la
r-ailor sălba- meciul de volei divizia B (feminin) dintre Corvinul Dacia
enturl Deva şi G.I.G.C.L. Braşov. © Continuă campionatul mu
idoi, (Con- r nicipal de volei cu meciurile Energia Mintia - Dacia
■ETROŞANI 3 iar duminica — închis. le centrului localităţii Te- 1
seriile I-II iiucu Inferior, I.G.C.L. G.I.G.C.L. (23 februarie) ; Rapid - Şoimii (24 februarie) ;
a de argint Ifils mgnTORiii © Referitor la scrisoa Proiectantul I.P.H. - Electrica I.R.E. (25 februarie).
; Pădurea rea unui grup de oameni Hunedoara răspunde că
(Republica) ; ai muncii internaţi la intr-adevăr au fost goluri © Excursie. Un grup de 40 de tineri de la I.P.E.G.
brava minu- în aprovizionarea cu căr şi I.C.S.M.I. au plecat Ieri într-o excursie de două zile
) ; Pilotul Complexul de tratament buni a centralei termice, pe itinerarul Poiana Mărului — Muntele Mic.
VULCAN 3 AVEŢI CUVÎNTUL reumatologie „Baia săra
[Lucealărul); tă“ din Deva, prin care datorită nerespectării con
Iuncitoresc); © încă de la luarea în primire (1977) a aparta se solicită înfiinţarea u- tractului încheiat 'cu fur GHEORGHE GOSTIAN
treilea salt nei staţii de autobuz în nizorul. S-au făcut efor
al); PETRI- mentului proprietate personală, nr. 39 din Bl. 9, strada turi pentru procurarea de
licrofon (Mi- Mihai Viteazul, contractat cu O.C.V.L.P.P., au existat mai apropierea complexului,
ASA: Fami- multe defecţiuni remediate pe parcursul a 2 ani de zile ( I.T.A. Deva pi-ecizează; combustibil de la C.S.
uncitoresc) ; „întrucît complexul amin Hunedoara si I.C.S.M.I. te in valoare de 13 800
aripile vîn- în anul 1979 a apărut un defect ascuns în terasa blocului Petroşani şi situaţia s-a lei. Autorul ia-1 de unde
I-II (7 No- şi, de atunci, plouă în apartament, fie vară, fie iarnă. tit este în raza munici
VD : Uimito- Cu toate demersurile făcute, verbal sau scris, personal sau piului Deva, transportul reglementat. nu-i. Şi totuşi, cind cre
mo (Steaua prin Asociaţia de locatari nr. 46, la T.C.H. (blocul fiind este asigurat prin auto © Anonim, Certeju de dea că a reuşit să se dea
tRZA: Artis- Sus. Deşi cele sesizate la fund, a fost prins. Este
■delenii (Mi- în garanţie) şi la O.C.V.L.P.P. ca parte contractantă, nu buzele I.J.T.L. fiind pre s-au confirmat şi consi Emil Farcaş, de 24 de
tE: Am fost am primit nici un sprijin, nici o înţelegere, nici măcar văzută şi staţie de oprire liul popular comunal a © La destinaţie. S-au ani, cu domiciliu] în o- ;
tria); Nu-mi cind am cerut că achit contracost lucrarea. Mă întreb, în apropiere. I.T.A. nu
(Flacăra) ; cum este posibil ca două unităţi să Ignore prevederile luat măsuri de remediere încadrat la Şantierul de rasul Roman, judeţul
: Vizită la este de acord cu înfiin a lor, ne pare rău că nu construcţii din Lupeni ca Neamţ. Urmează să i se
a de cultu- Legii nr. 8/1977, art. 90 ? Trebuie oare să apelez la alte ţarea staţiei de oprire so aţi avut curajul să sem şi cind totul era în regu facă... nota de plată.
: Detectivul foruri pentru a mi se rezolva o problemă ce derivă licitată întrucît ar crea
) ; BRAZI : dintr-un contract încheiat ? (Dumitru Nicolae, Deva). perturbaţii în buna des naţi cu numele dv. As lă în ce-i priveşte. Spe © Parazitism. Deşi buni
xdienii; CA- cunderea sub numele co rau că astfel li se va pier de muncă, se învăţase^
şaisprezece SESIZĂRI - SOLUŢII făşurare a programelor locatarului dv„ Mihai Ca- de urma, Dar nu s-a în- să trăiască pe spatele al
ă); Naufra- de circulaţie, avînd impli lancea, (care nu vă dă tînxplat aşa cum credeau tora. O vreme le-a mers.
; SIMERIA: © Ca răspuns unor so caţii şi la consumul de
>per (Mure- al magazinului nr. 56 din carburanţi“. dreptate privind colabo ei. Organele de miliţie Acufn însă... Acum, Si-
mpăna (Lu- licitări, I.C.S. mărfuri a- Simeria. Acesta va fi des rarea cu primăria care i-au depistat. Constantin mion Perţa, TIaralambie
RI: Moarte limentare Deva a modifi chis zilnic între orele © La sesizarea locata este principială, afirmă Grigora şi Mihai Grigora Boicu, Alexandru Simonfi
■ I-1I (Mun- cat orarul de funcţionare 6,45—11,45 şi 15,45—18,30, rilor din cele 2 blocuri a- dînsul) nu este demnă. — despre ei este vorba — şi Traian Radu, toţi din
erau urmăriţi cu mandat. municipiul Petroşani, e-
Fiecare' avea de executat xecuţă o condamnare de
cîte o condamnare de doi cîte 5' luni fiecare, pentru
Astăzi Jiul şi F.C. Baia greu prin miza sa hotărî- Socoteala nu e rea, dar te depinde întreaga sa si ani închisoare. Acum sînt mod de viaţă parazitar, i
Mare vor inaugura sezo toare, căci cei de la Baia Jiul trebuie să le-o stri tuaţie in retur. Avem însă la destinaţia indicată 'de Pentru aceeaşi contraven- !
nul fotbalistic oficial. De Mare şi-au făcut socote ce. Jiul trebuie să în convingerea că acest lu instanţa de judecată. ţie, Mihai Simo din Hu- j
bil pentru fapt, meciul acesta în lile cam aşa: noi n-am vingă; altfel va începe cru îl cunosc foarte bine © Nota de plată. Lui nedoara, a fost condamnat ]
ll; Vremea cheie turul. Abia după a- încheiat turul cu —4 returul de pe —2 sau —3, toţi cei ce vor avea dato
încălzească, puncte, mai avem un joc V.R., care se afla cazat la 4 luni închisoare. Mă- !
coperit. Vor cest joc va începe retu ceea ce ar fi deosebit de ria să hotărască soarta a- la hotelul „Sarmis“ din car de le-ar ii de învă- ]
;ii sub fer- rul, se va şti clar cine cestui joc. Avem, de ase Deva, i s-au furat obiec ţătură. |
şi lapoviţă. are probleme în primă menea, încredere deplină
din est şi
rile minime vară: F.C.M. Galaţi, F.C. în capacitatea de mobili Rubrică realizată cu sprijinul
între minus Baia Mare, Sportul stu zare a echipei, în hotărî-
r cele ma- denţesc, Jiul ? ! Deocam rea jucătorilor de a nu-şi Inspectoratului ludetean de interne
l 9 grade.
dată, pînă după meciul- îngreuna situaţia. Avem, * ****** * ***** * ***** * ****** m *aaar * *x*s*r * ****** * ****** * ****** * *******
restanţă cu Baia Mare, la fel, convingerea că şi
14 februarie nu Jiul are probleme, ci pe cai-e bine că nu l-am grav, socotind că va mai publicul va contribui la MECI AMICAL: AURUL BRAD —
dă. cer no- jucat azi-iarnă, cind nu juca acasă, chiar în pri
precipitaţii echipa vizitatoare. eram în formă. Acum mele etape, cu Dinamo şi obţinerea victoriei, atît de CORVINUL HUNEDOARA
iloaie, aver- Va trebui însă ca şi necesare, susţinînd echi
lapoviţă. ne-am pregătit serios şi Craiova, cu alte formaţii Pregătindu-se pentru re tău din Brad, intr-un meci
după meci, datele proble vom juca la victorie, pe ce au nevoie de puncte pa, încurajînd-o entuziast luarea campionatului de amical. Ambele echipe vor
:me în curs mei să rămînă neschim care, dacă .o obţinem, în din deplasare. tot timpul meciului: hai alinia formaţiile cu care
r mai mult bate. Adică, nu Jiul să seamnă că încheiem turul Astăzi, fără exagerare, de Jiul ! fotbal, Aurul Brad si Cor-
cădea nin- vinul Hunedoara se întîl- intenţionează să se prezin
teorolog de se aleagă cu necazuri ! numai pe —2 şi în retur Jiul susţine un meci foar te în prima etapă a retu
ak luliu). Este adevărat. meciul e avem timp să refacem. te important, de care poa NICOLAE STANCIU nese marţi, 24 februarie, la rului. (A. Jurcă, corespon
orele 16, pe stadionul Bo- dent).