Page 78 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 78
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL^
Pini la discyfarea cererii —
muncă asiduă cu fiecare om
9,00 Tcleşcoa'.
J1,00 In vizită
Din experienţa organiza licită primirea, precum şi durile organizaţiei U.T.C., 11.15 Călătorie
ţiilor de bază ale partidu alte criterii. iar 14 sînt femei. Serial şl
lui de la întreprinderea de Un alt element de mare Desfăşurată an de an în- 12.15 Telex
construcţii siderurgice Hu însemnătate în conducerea tr-un spirit de răspunde 10.00 Telex
1G,05 Teleşcoa,
nedoara în munca de pri acestei activităţi îl repre re, activitatea de întărire Vom pune mai multă minunat îndreptar în străda rea de rezultate tot mai bune 16.30 Volei f<
mire în partid desprindem, zintă grija pentru a fi pri a nodurilor partidului a pasiune în muncă nia ce o depunem pentru a pe ogoare. mo Buci
de această dată, doar pe miţi în partid oameni de determinat mutaţii de ordin pentru ca pământul ridica agricultura la noi cote Din cuvîntarea tovarăşului Calaţi ir
rioada ce începe cu cu nădejde din formaţiile de calitativ in colectivele şan de calitate şj eficienţă. Ghi- Nicolae Ceauşescu, secreta al Can.
ţional.
noaşterea oamenilor pînă lucru cu un număr mai mic tierelor şi loturilor între să dea roade dîndu-ne după direcţiile cu rul general a! partidului, rosti directă i
la adunarea de discutare a de comunişti. Organizaţii prinderii. Amintim aici toi mai bogate prinse în cuvînturea tovară tă la Congresul ţărănimii — (a
cererii. de bază cum sînt cele din faptúl că în prezent pon C.A.P. Romos se numără şului Nicolae Ceauşescu, vom document programatic de ex 17.50 Destinul
în această etapă se con- , loturile 1, 2 şi 4 (Şantie derea comuniştilor în aces printre unităţile care înregis milita cu mai multă pasiune cepţională însemnătate teo (UT). M:
centrează — cînd se mun rul IV), 4 si 5 (Şantierul 1), te colective este elocventă. trează în fiecare an rezulta şi răspundere pentru a face retică şi practică — am re 18,20 îndrumi
erătorii
ceşte cu răspundere — o loturile 1 şi 2 (Şantierul II), Iată doar citeva exemple : te bune. in 1980, de pildă, ca pămîntul cooperativei ţinut importanta idee că se ră
la şantierul Electrotehnic cu toate condiţiile climateri noastre să fie tot mai rodnic, impune o nouă şi profundă 18.50 1001 de
comuniştii reprezintă ju ce nefavorabile, am obţinut să producă tot mai mult. revoluţie în agricultură, în 19.00 Telejurr
Munca organizatorică &© partid ~ mătate din efectivul colec o recoltă medie la hectar de AURELIA OCOLIŞAN materializarea căreia meca 19,25 Actualii
puternic ancorată în îndeplinirea tivului, la şantierul III — 3 480 kg la grîu, 5 064 kg la brigadieră de cimp nizarea are un rol esenţial, 19,45 Fapte d
cii şi vi
39 la sută, la Secţia de orz, 3 236 kg la porumb. . ia C.A.P. Romos fiind direct legată de rezul
sarcinilor economico-sociaîe producţie industrială — 30 Astfel că ne-am simţit ini tatele obţinute. Efectuarea u- 20,03 Seară d>
gedia
o
la sută. mile pline de bucurie cînd Mecanizatorii nor lucrări de cea mai bună Vsevoloi
activitate intensă, sistema şi altele dovedesc o bună O recentă analiză efec tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi vor face datoria calitate şi la timp, cultivarea Prgmier
tică, cu răbdare şi pasiu preocupare in această di tuată de biroul Comitetului a rostit de la înalta tribună cu maximă în întregime a terenului, strîn- 22.30 Tclejurs
ne. Prin îndrumarea comi recţie, iar ca urmare, în de partid din întreprinde a Congresului ţărănimii cele gerea grabnică şi fără pier
tetului de partid, fiecare ultima vreme un mare nu re a pus în evidenţă şi e- mai sincere felicitări ţărani responsabilitate deri a recoltei sînt obiective
birou de organizaţie de ba măr de formaţii de lucru xistenţa unor neajunsuri în lor cooperatori, mecanizato Muncesc de vreme înde ce se înscriu cu prioritate în
ză îşi are întocmită o per şi-au sporit capacitatea de această importantă activi rilor, tuturor celor ce au mi lungată în sectorul de meca activitatea lucrătorilor din
spectivă, cuprinzînd oame mobilizare la îndeplinirea tate. Mai există încă orga siunea de, mare răspundere nizare şi am fost martorul unitatea noastră. Am înche BUCUREŞ9
nii care întrunesc condi sarcinilor de plan tocmai nizaţii de bază care nu se patriotică de a asigura pîi- grijii manifestate de condu* iat în aceste zile reparaţiile dioprogramu
ţiile pentru a aspira la prin creşterea numărului de ocupă sistematic de întă nea şi hrana naţiunii noas cerea partidului, personal de la tractoare şi la celelalte Radiojurnal;
titlul de membru al parti comunişti la fiecare loc de rirea rindurilor partidului, tre. tovarăşul Nicolae. Ceauşescu, utilaje, ce vor fi utilizate în presei; 8,10
iliilor; 9,00 I
dului. Aceasta dă claritate muncă. sau nu acordă atenţia cu Magistrala cuvîntare a se pentru sporirea şi diversifica campania agricolă de primă 9.05 Răspunc
şi precizie muncii, orien Există, de asemenea, o venită calităţilor moral-po cretarului general al partidu rea continuă a bazei tehni vară, am executat lucrări de lor; 10,00 B
tare pentru îndeplinirea preocupare constantă a tu litice ale celor primiţi, al lui — exemplu de analiză ce a agriculturii. Astfel s-a bună calitate, ceea ce garan 10.05 Altern.
10 "9 Din re
criteriilor de primire în- turor organizaţiilor de ba tele au slăbit munca do profundă materialist-dialecti- ajuns ca mecanizarea să o- tează că vom îndeplini cu .... 9«-'etice
tr-o structură anumită. ză pentru asigurarea primi educare a celor de curînd câ a drumului parcurs de a- cupe un loc important în bă cinste sarcinile ce ne revin Revista de
Pe această temelie, ma rii în.partid din rîndurile primiţi. Ca urmare, in ur gricultura românească — con tălia pentru recolte cit mai în 1981 şi in cincinalul ac folclor; ll,
ştiri; ll,03
joritatea birourilor organi muncitorilor cu meserii de ma discuţiilor individuale, stituie pentru noi, cei ce lu bogate, iar mecanizatorii să tual. Romccscu;
zaţiilor de bază dau sar bază pentru activitatea în în adunările generale de crăm pe ogoare, un mobili fie un detaşament de frunte ALEXANDRU COVACI ştiri; 12,05
cină cite unui comunist cu construcţii: zidari, dul dezbatere a acestora, 9 oa zator program de muncă, un in strădania pentru obţine mecanic la S.M.A. Iiia folclorului
Cîntece pi(
experienţă şi înaltă pro gheri, fierar-betonişti, in meni au fost excluşi din De la 1 Ia
bitate politică, profesiona stalatori, mozaicari, zu- rîndurile partidului, alţi 17 curioşilor;
lă şi morală de a se ocu gravi-vopsitori. în cursul tovarăşi au fost sancţio nai; 16,20 <
pa de cîte un tovarăş care anului 1980, organizaţiile naţi, altor 132 de tovarăşi nomice; li
ale cîntece
doreşte să ceară primirea de bază din I.C.S.H. au li s-a atras atenţia pentru 16,55 Sfatul
în partid, ajutîndu-1 să se primit în partid 79 de oa a înlătura din comporta Buletin de
pregătească bine în vede meni ai muncii, din care ment unele lipsuri şi nea diomagazino
Poemele ele
rea acestui important eve 91 la sută sînt muncitori. junsuri. Este o dovadă că 18,00 Orele
niment. De regulă, această Au fost primiţi 13 zidari, activitatea de. primire în cîntece p:
repartizare se face ţinîn- 9 instalatori, cîte 5 dul partid trebuie însoţită sta România —
trial conte«
du-se seama de vecinătatea gheri, sudori, şoferi şi e- tornic de o intensă activi vişte Ia or
locului de muncă, nivelul lectricieni. Din totalul ce tate educativă. 20,30 Mereu
de pregătire al celui ce so lor primiţi 53 sînt din rîn- CORN Ei. ARMEANU românesc;
ştiri; 21,05
nistice: Ni<
şi Mişu Ia
Pregătirea şlagăre în s
intr-o oră;
stop inuzic;
temeinică a
"ÇSESZi
campaniei agricole iCini
(Urmare din pag, 1) valorificare a metrului cub
de primăvară de placaj brut (de la 37 DEVA:
extensivă a maşinilor, uti mp la 46 mp plăci). Pro zgîrie nori
(Urinare din pag. 1) venturi pe
lajelor şi instalaţiilor din ducţiile de care vorbim (Arta); HU
dotare, a suprafeţelor de sînt şi calitativ superioare "u ţm tei
tămăria-Orlea, Pui, Sînpe* producţie, am reuşit să ne celor din anii trecuţi. A- <r’lf Vjra) ;
tru şi altele. d -'ieri
depăşim sarcinile de plan ceasta, atît datorită califi . ul'gis
LUCRĂRI la producţiile globală cu cării superioare a oameni ni „v. s-o ac
ÎN POMICULTURĂ 23,5 milioane lei, marfă lor, a dotării şi amplasării Serele «lin Sîntamlrei cul (Arta); Av
legume
(Construct«
în cooperativele agricole cu 13,7 milioane lei, netă în flux a maşinilor de tivă, pe lingă pe care tim Ie ŞANI: O
flori
şi
purii
de producţie din Consiliul cu 1,1 milioane lei. în a- tăiat, şlefuit şi lustruit, cit livrează municipiului reşe (Unirea);
unic agroindustrial ToteştJ ceeaşi perioadă, ca urmare şi mai bunei organizări a dinţă de judeţ. (7 Noiemln
nimic
aud
1
au fost declanşate lucrări- a măsurilor tehnico-organi- locurilor de muncă. Astfel, în foto : un grup de lu PENI: A
le specifice acestei "perida-ţ zatorice luate, productivi la gatere, în timp ce utila crătoare pregătesc frumoa (Cultural);
buchete
pen
de
garoafe
se
de în pomicultură. A fost! tatea muncii a crescut faţă jul funcţionează, cărucioa tru apropiatul mărţişor. rele fierbir
VULCAN:
încheiată prima stropire ai de plan cu 13 400 lei pe om rele de rezervă sint încăr ceafărul);
pomilor şi a început stro al muncii, realizîndu-se un cate cu blocuri, eliminîn- argint (Mi
pirea a doua. Au început, beneficiu suplimentar de du-se timpii morţi, iar la LA: Prol
(Muncitore
de asemenea, tăierile, la 4,8 milioane lei. placaje se aplică croirea Darea de seamă prezen al acestuia, din care cauză SA: înt
această lucrare luînd parte Francis Biro, şeful com simultană. tată în adunarea generală unele prevederi au fost în (Muncitore
în fiecare zi un mare nu partimentului energo-mcea- Indicele de utilizare a Economii a oamenilor muncii de la deplinite cu întîrziere sau creţul nis
O)
măr de oameni, sub îndru nic-investiţii, ne spunea că instalaţiilor a fost de 89 întreprinderea de reparaţii n-au fost îndeplinite deloc. roşie); catifea
de
marea atentă a specialişti- \ sporurile de producţie sînt la sută, existind însă — du ie energie şi întreţinere a utilajului De asemenea, a fost criti mul senti
lor. Pînă în prezent au I o consecinţă firească a fo pă cum recunoşteau inter minier din Petroşani a evi cat faptul cu nu toţi mem GEOAGIU
tul
fost efectuate tăieri la 1 losirii intensive a utilaje locutorii — condiţii de îm electrică denţiat încă de la început brii organului colectiv sînt TEG: (Casa
Vin
pomi pe o suprafaţă de lor şi instalaţiilor existente bunătăţire a acestuia. Una un adevăr incontestabil: e- antrenaţi la dezbaterea şi tă (Popul
circa 250 ha. în paralel se în spaţiile de producţie. dintre ele ar fi reducerea fortul întregului colectiv a soluţionarea unor proble beriada —
LAN:
lucrează la fertilizarea te Prin îmbunătăţirea tehno absenţelor nemotivate. Dar în 1980, întreprinde fost exprimat în rezultate me prioritare. Din aceste siune Der
spe
renului cu îngrăşăminte logiilor de fabricaţie, la posibilităţi de îmbunătăţi rea eleclrocentrale Deva de prestigiu, situînd unita motive, secţiile şi ateliere cultură);
naturale şi chimice. Re „Marmura“ Simeria s-au a asigurat aproape 12 la tea printre întreprinderile le n-au fost întotdeauna lia Barklf
zultatele cele mai bune obţinut pentru prima dată re a activităţii productive sută din producţia to din cadrul C.M.V.J. cu pla aprovizionate corespunză way (Mm
veste din
au fost înregistrate la uni în ţară placaje de 1,5 cm sînt mai multe. Şi, ele se tală dc energie electrică nul pe anul 1980 îndeplinit tor, s-au manifestat abateri
tăţile agricole din Ostrov, grosime, ceea ce ,a condus cunosc. Mai rămîne doar a ţării. Dar, în acelaşi şi depăşit. Din prezentarea de la indicele de calitate
TotncH şi Sarmizegetusa. la creşterea gradului de ca să fie aplicate. rezultatelor a reieşit că va al, utilajelor, s-au acumulat
timp, uriaşele agregate
loarea producţiei nete, stocuri supranormative de
sînt şi mari consuma marfă si globale a fost de materii prime şi materiale,
toare de energie electri Roy U
păşită între 2,3 şi 2,6 la cil şi un mare volum de
că. Oamenii care Ie în sută, iar procentul de de producţie neterminată. din 22 J
treţin şi exploatează sînt păşire a productivităţii „Stocurile supranormati Ascoli —
co işticnţi de acest lu muncii a fost de 2,7 la su ve — arăta Ion Ghinea, di Avellino •
Catanzaro
cru şi se străduiesc z.i tă. Totodată, au fost redu rector adjunct — se dato Intcrnazio
se considerabil costurile de rează faptului că la nive Juventus
de zi să economisească lul secţiilor nu s-au făcut Perugia -
energic electrică, com producţie — cu 18,5 lei la Pistoiese
1 000 lei producţie mar analize atente asupra ne
bustibil, alte materiale. fă —, precum şi consumu cesarului de materiale“. Roma — -
Catania
Ca urmare a măsurilor rile de energie electrică, în cuvintul lor. Adrian Genoa —
Monza
si acţiunilor întreprinse termică şi combustibil. A- Adumuţ, Gyorfi Franeisc, Palermo — •
în 1980, la C.T.E. Min cestea au permis realizarea Aurel Stoicoiu, Ion Stăn- Taranto *
tia au fost economisite unui beneficiu de peste 8 cioiu, Vasile Arbagic, Gher-
3 578 tone combustibil milioane lei. ghely Emeric, Gheorghe
Pentru a nu-şi face loc Nicula s-au referit la ne
convenţional şi peste un
automulţumirea, adunarea ajunsurile manifestate în
milion kWh energie e- generală a fost orientată activitatea din anul trecut
lectrică, iar de Ia înce îndeosebi spre neajunsuri şi au insistat pe modalită Timpul
putul anului acesta, a le manifestate în activita ţile de eliminare a aces 24 februa
se
menţii
fost înscrisă în bugetul tea din anul trecut. A fost tora, făcând numeroase pro fi variab
criticat faptul că nu s-a puneri de îmbunătăţire a locale. Vj
de economii al între derat dir
urmărit cu exigenţa cuve activităţii viitoare, astfel
prinderii cantitatea de nită realizarea planurilor îneît anul 1981 să fie în ra minin
între 0 ş
100 000 kWh energie e- de măsuri aprobate în ca cheiat cu rezultate superi maximă
lectrică. drul consiliului oamenilor oare celor precedente. (Meteorol
nieve rie la Liceul agroindustrial din Haţeg Ia întreţinerea salatei in sera proprie. C. IOVĂNESCU L. Pronc
muncii şi biroului executiv