Page 86 - Drumul_socialismului_1981_02

1 DRUMUL SOCIALISMULUI! N.

gjljpv
%âiiisÎ ¡¡¡fl
................ ,.
0,00 Teleşcoală
11.00
Roman fo
cea un ci
n ai SI Legume pe fiecare metru luarea ej
şi 11
Apreciind că o importantă suprafaţă a- Folosiţi din plin toate posibilităţile pe pătrat clin curfi şi grădini 12,40 Telex
15,50 Telex
gricoiă se află în posesia locuitorilor de ia care ie aveţi pentru a spori producţia de LOTUL DE LINGĂ — Şi vă aduce venituri 15.33 Tclcşcoal:
sate şi oraşe, congresul vă adresează che­ legume şi fructe, pentru a creşte cît mai CASĂ — FOLOSIT bune legumicultura ? 10.35 Volei fem
Constanţi
— Da. îmi aduce veni­
Bucureşti
marea de a face totul pentru ca fiecare multe animale şi păsări, pentru acoperirea CU FOLOS turi bune. 17.23 Viaţa cui
metru pătrat de pămînt din curţile gospo­ — Cu caro categorie de ÎS,33 Desene ai
pe această cale a propriilor necesităţi, asi- „Eu cultiv legume in so­ chinul ai
dăriilor individuale să fie folosit intens, cu larii, răsadniţe calde şi în oameni ai muncii din in­ soclul 1
vă'
comparaţi
în
dustrie,
19.00 Tclejurna
randament cît mai înalt, în scopul creşterii gjjrînd, totodată, disponibilităţi pentru con­ grădina casei. Din aceasta ceea ce priveşte venitu­ 19.23 Actualitat
bunăstării fiecărei familii şi al îmbunătăţi­ tractarea cu statul I obţin producţii şi cîştiguri rile ? 19,43 Ora tinei
foarte bune — ne spunea
— Venitul meu anual, ra­
rii aprovizionării populaţiei. (Din Chemarea Congresului ţărănimii) Florian Gherghel, din Peş- portat pe luni, se ridică la 20.35 Călătorie
Serial şti
tişu Mare, unul dintre cei
Din mur
mai renumiţi legumicultori peste 5 000 lei lunar, deci 21.33 pezi izvc
cîştig mai mult chiar decît
Creşterea producţiei legumicole - Cerieju de Sus din municipiul Hunedoara, unii ingineri. Se cîştigă şi 22,10 Telei'irna
în solarii şi răsadniţe cal­
se trăieşte bine şi muncind
de cultiv o suprafaţă de în agricultură. Cu o con­
400 mp şi obţin producţii
sarcină de stringentă actualitate Măsuri pentru aufoaprovizioiiare mari la culturile timpurii diţie : să iubeşti pămîntul,
de roşii, varză, vinete, ar­ să-i dai ce-i trebuie şi a-
(Urmare din pag. 1) fost însămînţate în solarii dei, gulii, conopidă, varză tunci şi el este foarte dar­ BUCUREŞTI
pentru producerea legume­ cu produse agroalimentare creaţă ş.a. Seminţele şi ră­ nic cu tine. Leneşul n-are dioprograraul
lor timpurii suprafeţe care loc nicăieri. Pămîntul nu-1 Radiojurnal ;
peste 33 mii tone, din care Locuitorii comunei Cer- teren care în anii trecuţi sadurile mi le produc sin­ poţi înşela. în agricultură, presei; 8,10 C
1000 tone fond de stat. asigură 1,5 milioane fire, tej, chiar dacă cei mai n-au fost lucrate au fost gur. Dar venituri bune ob­ mai mult ca oriunde, dacă cililor; 9,00 Bt
9,05
Răspunde
iar la C.A.P. pentru 4,2
In scopul concentrării şi milioane fire. Cele mai bu­ mulţi muncesc în minerit, repartizate eclor ce locu­ ţin nu numai din vînzai-ea o lucrare n-o faci la timp, lor; 10,00 Bu)
specializării producţiei de ne rezultate le au fermele sînt, în acelaşi timp, agri­ iesc în blocuri pentru a le producţiei legumicole, ci şi paguba-i mare, iar uneori W.05 Consilii
legume s-au organizat aso­ de la C.A.P. Deva, Rapolt, cultori, crescători de ani­ cultiva cu legume. a răsadurilor. Vin şi cum­ poţi să pierzi tot ce-ai dutoconducerc
tiune — eficic
ciaţii care cuprind atît fer­ Sîntandrei, Hărău. Mai slab male. în anul trecut, ei au Preocupările existente în pără răsaduri de la mine muncit. chcstra Horst
mele C.A.P., cît si cele ale stau cele din Ilia şi Dobra obţinut recolte bune de Certej pentru sporirea can oameni din tot judeţul. Am Congresul ţărănimii a a- Atlas folclorl
tin
I.A.S. Au fost organizate care sînt rămase în urmă. grîu şi porumb şi au livrat tităţilor de produse livrau dat răsaduri chiar şi unor dresat tinerilor chemarea mierii de ştiri;
adio-f
secţii şi formaţii de meca­ In ce priveşte amenajarea la fondul de stat aproape Ia fondul de stat şi pentru unităţi agricole socialiste. de a îmbrăţişa frumoasa le» de ştiri,
nizare specializate, care a- răsadniţelor s-a ajuns la 70 250 tone de carne. Preocu­ autoaprovizionare merită meserie de agricultor, che­ r ara folcloi
sigură executarea la timp la sută din cei 21 000 mp. pările actuale ale comite­ apreciate. Se ridică însă, în grădină cultiv 2 000— mare căreia trebuie să i se 13,00 De la 1 )
univers
20;
1
şi în bune condiţii a lu­ Trebuie să grăbească ame­ tului comunal de partid, cîteva probleme. în satele 3 000 fire de roşii, 10 000— răspundă cu fapte. nai; 10,23 Te
crărilor din legumicultură. najarea răsadniţelor C.A.P. ale c nsiliului popular, ale aparţinătoare rămîn în pă­ 15 000 fire de varză, fasole nizare in agi
Au fost stabilite perimetre­ Simeria, Aurel Vlaicu, Ilia, celorlalţi factori de condu­ răsire suprafeţe tot mai verde, castraveţi eornişon, N. BADIU Cintece popu
medicului
le asociaţiilor şi fermelor, Dobra. La ferma-solarii a cere din localitate vizează importante de teren prin ceapă, cartofi timpurii, du­ tul ştiri; 17.
de
legumele fiind amplasate I.L.F. de la Sîntandrei s-au creşterea participării co­ mutarea oamenilor în alte pă recoltarea cărora pun PENTRU NEVOILE romane; 17,
în sole mari şi pe cele mai acoperit mai mult de 3 ha. munei la fondul de stat şi localităţi. Acest pămînt e roşii sau varză. Sînt su­ FAMILIEI ŞI PENTRU ie cînt, patri
muzici
bune terenuri. De aseme­ în primele zile ale lunii la aprovizionarea popu­ dat spre a fi lucrat altor prafeţe de pe care iau trei gram 20,00 ,
serii;
nea, au fost luate măsuri martie va începe plantarea laţiei din resurse proprii. oameni (în special rudelor i'înduri de recolte intr-un PIAŢĂ rea Romănic
pentru extinderea suprafe­ primului hectar cu roşii. — Pentru acest an avem celor plecaţi). Se întîmplă an. Aceasta înseamnă să zin tehnico-;
ţelor cultivate cu legume Alte două hectare au fost în plan cultivarea a circa însă în dese cazuri ca su- foloseşti intensiv pămîntul. Sînt muncitor la I.T.A., Buletin de ;
diocenaclu;
extratimpuril. Astfel, în so­ 40 ha cu cartofi şi legume prafaţa respectivă să fie Am cultivat 10 ari'cu mor­ dar lucrez împreună cu so­ tr-o oră; 23,0
larii, care ocupă o supra­ acoperite pentru forţarea — ne spunea Constantin lăsată drept fînaţ, fiind covi de pe care am scos a- ţia- şi în C.A.P., achitîn- zicale; 23,30-
culturilor de usturoi şi sa­
faţă de 21 ha, se vor pro­ lată cultivate din toamnă. Cotar, primarul comunei. practic scoasă din catego­ du-ne conştiincios de obli­ muzical noci
duce 11 mii tone de legu­ ria arabil. De asemenea, nul trecut în jur de 10 to­ gaţii. Iubim şi ne place să
me, iar în serele de la Sin- Toţi cei care muncim în Cred insă că vom semăna an de an, mistreţii distrug ne. Eu îmi dedic întreaga muncim pămîntul. în gră­
Ciwe
tandrei — pe 9 ha — vom horticultură avem ca sarci­ o suprafaţă mult mai mare recolta de pe mari supra­ activitate agriculturii. Pen­ dină şi pe lotul personal ■bb_*fS35B3
obţine aproape 1000 tone nă să asigurăm încă din deoarece numeroşi cetăţeni feţe de teren. Sînt proble­ tru mine legumicultura -- cultivăm tot felul de legu­
de legume. Au fost asigu­ acest an aprovizionarea s-au angajat să cultive le­ me care trebuie să stea în care este o tradiţie în fa­ me. Avem 8 ari în care DEVA: ini
rate toate seminţele nece­ populaţiei judeţului din gume şi cartofi pe supra­ atenţia organului local al milia mea — este o preo­ punem spanac, salată, cea­ nori (Patria
sare, atît pentru culturile producţie proprie, cit şi a feţe mai întinse decît cele puterii de stat. cupare permanentă, o pa­ pă, cartofi timpurii, castra­ salt mortal
Pc
DOARA:
care se obţin prin însămîn- industriei cu materii pri­ planificate. Suprafeţele de TRAIAN BONDOR siune. veţi, fasole verde, roşii, de bancnc
ţare directă în cîmp, cît me, răspunzind eu fapte dovlecei, -usturoi, morcov, Bobby Deer
Fair
şi prin răsaduri. Toate ră­ sarcinilor, indicaţiilor şi în­ pătrunjel, păstîrnac, varză gistul); Broadwa
pe
sadurile necesare culturi­ drumărilor secretarului ge­ de vară şi de toamnă şi al­ nic vals l
lor din solarii — peste 1,5 neral al partidului, chemă­ tele. în acest fel ne aco­ PETROŞANI
milioane fire — se produc rilor Congresului ţărănimii. perim nevoile de consum iată (Unire:
seriile
T-II
în sera-înmulţitor de la Avem datoria de a depune ale familiei pe un an, dar I se spune
Sîntandrei, iar pentru le­ toate eforturile pentru a ne şi valorificăm 200—300 le­ (Republica)
gumele care se cultivă în onora cu cinste îndatoriri­ gături de ceapă verde şi a- gabondul
(Cultural)
cîmp, se vor produce 15 le, obligaţiile. Aceasta im­ proape 2 000 kg din cele­ lo -bo
milioane fire în solarii şi pune ca toate conducerile lalte legume. Sînt însă in n , ; Ca:
în paturi calde. asociaţiilor şi fermelor, comună şi multe familii (Muncilores
Acţiunile de pregătire a consiliile unice şi conduce­ care nu cultivă legume. Proba de PE7 i
rul);
viitoarei producţii de le­ rile unităţilor agricole so­ Am propus în adunarea ge­ (Muncilores
gume sînt acum în plină cialiste să asigure executa­ nerală a C.A.P. să li se Proba fO'
(Muncitores
desfăşurare. Mai avem de rea la timp şi de calitate dea plan de cultură pentru Reţeaua „S
făcut arături pe 290 ha la a tuturor lucrărilor, res­ legume. Am făcut un cal­ BRAD: Sto
fermele C.A.P. Simeria şi pectarea cu stricteţe a teh­ cul că dacă numai jumă­ (Steaua ro:
Sîntandrei, lucrare ce tre­ nologiilor şi normelor sta­ tate din familiile comunei ZA : Moa ;
(Minerul)
buie finalizată în cel mai bilite, pregătirea încă de Şoimuş ar cultiva legume-, ostatic in j
scurt timp. Am fertilizat pe acum a sistemelor şi u- am putea asigura pentru lip cel )
eu îngrăşăminte chimice tilajelor de irigat in scopul piaţa oraşului Deva peste GEOAGIU-
Nil — seri
peste 2 000 ha, ceea ce re­ creşterii producţiei de le­ FERMA LEGUMICOLA A C.A.P. RAPOLTU MARE. Ac punea de pregătire a paturilor 100 tone de legume proas­ cultură); I
prezintă peste 78 la sută gume la hectar, pentru asi­ calde pentru producerea răsadurilor necesare sc află in plină desfăşurare. Din cei 1750 pete. şaisprezece
cu
mp,
mp
din
.700
care
din plan. Au fost transpor­ gurarea fondului de stat varză suprafaţă de şi răsadniţe s-au amenajat 700 fotografic: cîteva dintre mp s-au însămînţal con­ DORIN BĂLAN brazi: A
echipei
membrele
timpurie
gulioare.
cu
200
mp
în
tate în cîmp aproape 20 mii şi buna aprovizionare a duse de Margareta Filimon lucrînd la amenajarea răsadniţelor. muncitor la I.T.A. Deva, nunaţi cu
mat ; CAL
tone gunoi şi s-au îngrăşat populaţiei judeţului cu le­ Foto: VIRGIL ONOIU membru al C.A.P. Soimuş eu misiun
mai mult de 500 ha. Au gume. de cultură
stadion (1
RIA : Slot
(Mureşul);
Dacă priveşti gospodării­ flăm de la primărie că su­ printre primii contracte încă- nepuse la punct —, CE SE POATE OBŢINE ÎN GRĂDINĂ domiciliu
le sătenilor din Luncoiu prafaţa s-a împărţit pe pentru a livra sfeclă de precum şi faptul că acţiu­ LARI: Iul
de Jos, îţi dai uşor sea­ gospodării, dîndu-se plan zahăr nu sînt deţinătorii u- ' nea de contractare nu tre­ SI IN LOTUL PERSONAL ?
ma că, asemenea tuturor de cultură familiilor care nor suprafeţe agricole prea buie întinsă pînă cînd în­
cetăţenilor ţării, oamenii an posibilităţi să cultive mari. Alţii, în schimb, ca­ floresc porumbelele. Cetă­ Ain adresat această, în­ cu cartofi şi 200 mp cu I |»RO
aceştia au profitat din plin sfeclă. Predînd statului a- re dispun de terenuri mai ţenilor trebuie să li se ex­ trebare mai multor coo­ legume. în acest fel asi­
de binefacerile socialismu­ ccste cantităţi, comuna ar bune, se lasă rugaţi. Ni s-a plice că buna aproviziona­ peratori din diferite sate. gur consumul anual pen­ Rezultat
lui. Comuna lor numără urma să primească 22 tone vorbit de neîncrederea în re cu zahăr depinde în vii­ Iată ce ne-au declarat: tru cei 7 membri ai fa­ 25 februa
peste 2 500 de locuitori şi tor de ce vor contracta miliei şi valorific şi pe Extr. I
dispune de 718 ha teren a- cu statul şi de cită sfeclă Aurel Dăncescu — Tă- piaţă unele cantităţi de 15. 21.
Extr. a
rabil. Comuna nu e coope- vor livra. clişa. Am un solar in su­ legume. 2, 11, 45.
rativizată. Anul trecut, lo­ Pămîntul, eiar sărac, Pămînt disponibil pe te­ prafaţă de 24 mp în care Fond de
cuitorii ei au cumpărat şi ritoriul comunei există şi repic răsadurile pentru Gheorghe Clep — Iteea. lei.
consumat 45 tone zahăr şi consiliului popular nu poa­ varză, ardei şi roşii. în Eu am patru membri în
re, potrivit hotărîrii privind se înnobilează prin muncă! te să-i fie indiferent dacă grădină şi pe lotul perso­ familie. întreg necesarul
47 tone ulei — produse ca­
este folosit sau nu. Ne re­
aprovizionarea cu produse ferim la cele 270 de hec­ nal cultiv 300 mp cu le­ de consum îl asigur în
gume : roşii, varză, cea­
agroalimentare din resurse tare proprietate a I.A.S. pă, fasole, morcovi şi al­ fiecare an din producţia S3îk..-c¿re
proprii, paralel cu asigura­ Mintia, ferma Mesteacăn, tele. Acopăr consumul a- pe care o obţin în grădi­ Timpul
rea participării la fondul de zahăr. Aceasta însă se posibilităţile pămîntului de lăsate să producă fin în nual pentru cei patru na casei şi pe lotul din ziua de
centralizat,' se vor livra face pe bază de contract a produce anumite culturi vatra satului. Aceasta nu-i cîmp. într-un meiegar Vreme f
populaţiei săteşti contra u- cu cooperativa de consuni, fără tradiţie. Pămîntul — risipă de teren ? După a- membri ai familiei şi va­ cald cu o lungime de 4 mai ales
nui schimb echivalent de iar acţiunea de încheiere a după expresia unui om firmaţiile localnicilor, aici lorific pe piaţă răsaduri m şi o lăţime de 1,2 m, ii mai i
va sufla
materie primă. Şi, astfel, contractelor decurge greu. de-al locurilor, Ioan Resi- se află cel mai bun pămînt în valoare de 5 000 lei, obţin recolte timpurii de clin est.
în planul comunei, pe 1981 Din cele 270 tone sfeclă, ga din Vălişoara — îţi dă al satului. I.A.S. îl „culti­ cam 600 kg roşii şi alte nime voi
au apărut culturi noi. Una au fost contractate cu ce vrei dacă-1 munceşti şi vă“ cu fin pe care astă- legume, asigurînd astfel roşii şi ardei, iar în gră­ —8 şi -
maxime
dintre ele este sfecla de populaţia 7,7 tone. Pre­ dacă-i dai ce-i trebuie. vară l-au luat apele strîns un venit suplimentar dină cultiv pe 300 mp Local, di
zahăr. Locuitorii trebuie să şedintele cooperativei de Ceea ce e necesar să fie gata în căpiţe. Iată deci la ceapă, fasole, castraveţi ma ceaţ
cultive în acest an 10 ha consum ne informează că reţinut "de către consiliul ce trebuie să reflecteze ne- pentru bugetul familiei şi alte legume. în lotul Pentru
mele.
cu sfeclă de zahăr şi să cetăţeni ca Adrian Pasc, popular este că, pentru a întîrziat, în lumina docu­ din cîmp, pe 300 mp cul­ zile. Vr-
rece cu
livreze la fondul de stat Maria Bocan. Ioan Ilea, încheia contracte, oamenii mentelor recentului Con­ Iustin Lepuduş — Cîr- tiv cartofi. îmi rămîn şi La mi
270 tone sfeclă. Se impune Petru Groza, Aron Jurca. au nevoie de sămînţă de gres al ţărănimii, atît con­ neşti. în grădină şi pe lo­ unele cantităţi pe care le moaşa c
o primă analiză: ce măsuri Adrian Toci, Gheorghe sfeclă şi de o bună infor­ siliul popular cît şi orga­ tul personal cultiv 500 nip tcorolog
ţe Dum
s-au luat pentru asigura­ Pase. Nicolae Mieii Pascu mare despre cultura aces­ nele agricole judeţene. valorific pe piaţă.
rea acestei producţii ? A- şi alţii, care au încheiat tei plante — „amănunte“ ION CIOCLEI