Page 89 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 89
Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE ŢÂRILP/WîTl'-UAl j
li Institutul de fizici i eoeriiilor
înalte din Protvino
SOCIALISMUL Agerpres, Iosif Dumi- fost întimpinaţi cu cordia salut tovarăşului Nicolae
sosire,
au
oaspeţii
MOSCOVA 26 -~ Trimi
La
sul
de
Ceauşescu,
membrilor
condu
de
membrii
litate
legaţiei P.C.R., au luat cu-
traşcu transmite : Joi, tova
Nicolae
Ceauşescu,
răşul
această
vizitat
unitate
au
secretar general al . Parti cerii institutului, după care vîntul L.D, Soloviov, direc
torul Institutului, V.V. Ţa-
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA dului Comunist Român, de vîrf a ştiinţei sovietice, reva, muncitoare, A N. Tols-
unde se desfăşoară o acti
al
secretar
Kmn-
tenkov,
Republicii
So
m P O L A R J U D E Ţ E A N preşedintele România, însoţit vitate ştiinţifică bogată şi somolului din Institut. Vor
cialiste
de tovarăşii Nicolae Con de cercetări fundamentale bitorii au subliniat bucuria
stantin, membru al Comi la ciclotronul pe bază de şi satisfacţia de a-1 avea
tetului Politic Executiv ai protoni cu energie de ca oaspete pe secretarul
Anul XXXI», nr. 7249 VINERI, 27 FEBRUARIE 1981 4 pagini — 30 bani C.C. al P.C.R., preşedintele 70 miliarde electron-volţi. general al Partidului Co
Utilizînd tehnica modernă munist Român, expriraînd,
Comitetului de Stat al Pla de acceleraţie, oamenii de
înalta
nificării, Ştefan Andrei, ştiinţă efectuează aici cer totodată, vizită. S-a gratitudine
pentru
eviden
membru supleant al Comi
Adunarea generală, a oamenilor muncii tetului Politic Executiv al cetări experimentale impor ţiat evoluţia ascendentă a
C.C. al P.C.R., ministrul a- tante în domeniul fizicii relaţiilor de prietenie şi co
particulelor elementare.
din unităţii© Centralei minereurilor Deva facerilor externe, şi Traian La Palatul culturii din laborare dintre Partidul
Comunist Român şi Parti
Dudaş, membru al C.C. al localitate, pavoazat cu dra dul Comunist al Uniunii
Sînt necesare preocupări mai susţinute pentru P.C.R., ambasadorul Româ pelele de stat ale României Sovietice, dintre cele două
niei în U.R.S.S., care par
ţări şi popoare, ca şi în
şl Uniunii Sovietice, a fost
la
congre
ticipă
lucrările
.al
miting
un
organizat
crederea
şl
dezvoltarea
în
creşterea producţiei de resurse minerale utile dului Comunist al Uniunii prieteniei româno-sovietice. întărirea lor în continuare.
sului al XXVI-lea al Parti
Nicolae
T o v a r ă ş u l
Primit cu aplauze prelun
Sovietice, a făcut o vizită
nat la intrarea în sală cu
la Institutul de fizică a Ceauşescu a fost întîmpi gite, a luat cuvintul tova
Ceauşescu,
răşul
Nicolae
Adunarea generală a re buţie mai maro a mineri lui fizic la multe din sor
ovaţii şi aplauze prelungite.
prezentanţilor oamenilor lor şi preparatorilor la timentele de bază — con energiilor înalte din loca ' După ce B.M. Bulîghin, secretar general al Parti
muncu de la Centrala mi creşterea producţiei de re tribuţii deosebite la aceste litatea Protvino, raionul secretarul Comitetului de dului Comunist Român,
So
preşedintele
regiunea
Serpuhovo,
Republicii
Mos
nereurilor Deva, desfăşura surse minerale utile şi va succese înregistrînd unită cova. partid, a adresat un cald cialiste România.
tă ieri, la casa de cultură lorificarea lor superioară, ţile miniere Deva, Barza,
a municipiului, a oferit ca la un înalt grad de calita- Hunedoara şi Bălan. Şi
drul afirmării plenare a celelalte colective au mun Pol reporteri, îa schimbul Iii, la Ci. Hunedoara
au.toconducerii şi autoges- cit cu spor în 1980, în lu
tiunii economico-financiare, D!N ANGAJAMENTELE mina orientărilor date de
antrenind la actul de ana C.M. DEVA PE ANUL 1981 secretarul general al parti Sătălia de noapte pentru piese de schimb
liză si de decizie un mare dului, tovarăşul Nicolae
număr de participanţi. © Realizarea supli Ceau.şescu, privind sporirea în combinatul huneflorean, în paralel cu bătălia pen generală. Schimbul, de
La lucrările adunării ge mentară a unei produc continuă a volumului de tru fontă, oţel şi laminate, o mînă de oameni se străduiesc fapt, este cel al seralistilor.
nerale au participat tova ţii nete de 6,8 milioane materii prime indigene, de 24 de ore din 24 să asigure necesarul de piese de schimb Mulţi au absolvit liceul,
răşii Ion Ursu, membru resurse minerale utile şi pentru agregatele în leagănul cărora prinde viaţă civi şcoli de maiştri, institutul
supleant al Comitetului Po lei. valorificarea lor cît mai e- lizaţia metalului. Acolo la sectorul I prelucrător, între de subingineri. Media rea
litie Executiv al C.C. al 0 Depăşirea planu ficientă. micron şi secundă cresc tone de piese. Noaptea trecută lizărilor pe schimb : între
P.C.R., prim-vieepresedinte lui fizic cu 10 tone Darea de seamă prezen am urmărit îndeaproape această creştere. însă trebuie 5 şi 10 tone do piese. în
al Consiliului Naţional plumb, 30 lone zinc, tată în cadrul adunării, să ne despărţim dc metafore pentru că pc alocuri unele momentul raidului nostru
pentru Ştiinţă şi Tehnolo participanţii la dezbateri — stări de fapte întîlnite în raidul nostru nc-au obligat să ponderea pieselor executa
gie, Glieorghe Vasiu, se 3 000 tone sulf (în con intre care Nicolae Lungu, folosim şi cîteva cuvinte mai ca... metalul. te era destinată laminoru
cretar al Comitetului jude centrate), 20 000 tone Doru Toma, Petru Tomes- lui de 800 mm, unde nu
ţean Hunedoara al P.C.R., dolomită, 500 tone talc, cu, Iulian Dota, Racz Ati- ORGANIZARE, O bătălie condusă după peste multă vreme va în
Aurel Lnpuşcă, adjunct al 5 000 tone bauxită. la, Ioan Costea, loan Opri- DISCIPLINĂ toate regulile artei. în pri cepe reparaţia mijlocie.
ministrului minelor, petro sa, Ioan Giura, Nicolae ŞI POLIDESERVIRE mul rînd organizare : locuri Dar şi aici există o ex
lului şi geologiei. © Reducerea cheltu Zăvoianu, Traian Crăciun de muncă aprovizionate cu cepţie de la regulă.
— au relevat, însă, mai cu
Adunarea a dezbătut, în- ielilor materiale faţă seamă, greutăţile şi nea La maşinile de danturat semifabricate, comenzi lan
tr-un pronunţat spirit cri de plan cu 6,8 milioane junsurile pe care le-au mai schimbul s-a preluat din sate, S.D.V.-uri pregătite, DE LA ORELE 22 LA 23
tic şi autocritic, activitatea lei. întâmpinat colectivele C.M. mers. Gabor Petru lasă maşini încărcate la capa — UN TIMI*
desfăşurată şi rezultatele Deva în anul 1980 şi care cinci maşini cu piese pe ele citate. Disciplină generată AL NIMĂNUI
obţinute în anul trecut, în au generat, la nivelul cen lui Glieorghe Dobre şi Si- de un consens unanim : SAU MAI PUŢIN
întregul cincinal 1976—1980, te şl eficienţă economică. tralei, nerealizarea produc rnion Cîmpeanu, cu indica n-am venit să pierdem vre AL PRODUCŢIEI
a adoptat măsuri şi acţiuni Au fost subliniate bunele ţiei marfă şi a cheltuieli ţiile de rigoare. Alţi mun mea ; am venit să muncim,
menite să determine îm rezultate din 1980 — reali lor de producţie planifica- citori, alţi maiştri — Mi- să cîştigăm. Polideservirea: La puţin timp după orele
bunătăţirea muncii de zarea suplimentară a unei ron Malea şi Martin Bartha doi muncitori — 11 maşini, 22, o parte din maşini şi-au
viitor, să amplifice reali producţii nete de 110 mili — preiau bătălia de noapte aceiaşi care au preluat domolit turaţiile. Multe
zările, să asigure o contri oane lei, depăşirea planu (Continuare în pag. a 2-a) pentru piesele de schimb. schimbul din mers. Apoi, dintre S.D.V.-uri au făcut
un muncitor la trei maşini cale întoarsă la magazie.
de rectificat etc. La toate
IN LUMINA OBIECTIVELOR STABILITE acestea se adaugă şi cali DORIN CORPADE
tatea. Calitate generată de LIVIU BRA1CA
gradul înalt de pregătire
DE CONGRESUL ŢĂRĂNIMII profesională şi de cultură (Continuare în pag, a 2-a)
Campania agricolă de
Mecanizatori d i n staţiunile
primăvară-temeinic pentru mecanizarea
pregătită agriculturii!
Vremea se apleacă tot PROBLEMA NR 1 — Aplicaţi pe scară largă munca în acord
mai decis spre primăvară FERTILIZAREA SOLULUI global pentru a asigura creşterea răspunderii
şi acest fapt determină in
tensificarea pregătirilor ce Fertilizarea pămintului fiecăruia dintre voi şi a întregii formaţii în
se fac în unităţi în vede cu gunoi de grajd şl îngră care lucraţi, cît şi a specialiştilor, folosirea
rea bunei desfăşurări a şăminte chimice este cea la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice,
viitoarei campanii agricole, mai importantă lucrare ce executarea corespunzătoare a lucrărilor, pre
în unităţile aparţinătoare se desfăşoară în aceste zile
în unităţile agricole din mise sigure pentru realizarea şi depăşirea
Consiliului unic agroindus producţiilor planificate !
trial Ilia — ca dealtfel în zonă. Trei formaţii ale
toate cooperativele şi fer S.M.A. muncesc la trans în întreaga activitate pe care o desfăşuraţi
portul în cîmp a îngrăşă
mele I.A.S. din judeţ — mintelor naturale, fiind depuneţi eforturi neslăbite pentru întronarea
se acţionează cu stăruinţă duse, pînă Ia ora actuală, unui profund climat de ordine şi disciplină,
şi răspundere în lumina aproape 8 000 tone. îngră- S.M.A. Deva, centrul mecanic. Mecanicul Vaier Brinda, pentru organizarea exemplară a muncii !
înaltelor exigenţe cuprinse şămintele au Fost depuse muncitor harnic şi conştiincios, lucrează Ia bancul (le centri
in cuvântarea rostită de to la marginea tarlalelor, ast fugat pompe de injecţie pentru motorul dc tractor. (Din Chemarea Congresului ţărănimii)
varăşul Nicolae Ceauşescu fel că în prezent sc lucrea Foto : VIRGIL ONOIU
la cel de-al II-lca Congres ză la împrăştierea lor, fo-
al ţărănimii, in spiritul losindu-se atît mijloace
mobilizatoarelor chemări mecanice, cit si atelaje ale
ACŢIUNI
Sîntan-
Susan,
ale marelui forum al agri unităţilor agricole şi chiar că de are Ia in serele din interca bar din Dumbrava de Sus Mircea SPRIJINUL ia PRODUCŢIEI.
cultură
IN
drei
— cîto l ooo l lapte fiecare,
culturii româneşti. particulare. Lucrarea cu lată, printre roşii şi castra Dumitru Vizitiu, Dumbrava Uteciştil din organizaţia
I.V.
lire
Călan
o
milion
— Chiar astăzi (25 fe noaşte o desfăşurare cores veţi, salată. jumătate săptămîna tre de Jos — 1 000 I lapte. H TE Turnătorie II a la recupe
de
In
intens
acţionează
bruarie a.c.), permanenţa punzătoare la cooperative cută s-au livrat comerţului LEFONIE PENTRU SATE. rarea şi reintroducerea în
tc-
consiliului nostru £ţ anali le din Sălciva, Ilia şi Sîrbi, B D E Z B A T IS R E. L:l 70 000 fire de salată, iar plnă Au început a lucrările de centru producţie a metalului rămas
satului
lcfonizare
turnare.
de
zat într-o şedinţă operati şi trebuie intensificată la U.U.M.R. Crişeior a avut loc la sfirşitul săptămlnii in de comună Veţel. Introduce din operaţiile metalul recuperat
din
Astfel,
curs se vor mai pune la dis
par
la
au
vă mersul pregătirilor în unităţile din Gurasada, o dezbatere cadrele care tehnico-ingi- poziţia cumpărătorilor încă rea unui concentrator care de la începutul acestui an
ticipat
vederea campaniei agricole Burjuc şi Zam. unde pre nereşti din unitate, In cadrul (¡0 000. 13 OAMENI GOSPO va permite conectarea a 50 a fost realizat un cilindru
perete
a
de primăvară şl a stabilit zenţa cooperatorilor la lu căreia au fost abordate, sub DARI. Gazeta îi de prezintă pe noi abonaţi din localitate la modular, a cărui valoare este
Ribiţa
de G9 000 lei. Acţiunile de a-
comunei
telefonică
necesitatea intensificării cru este încă slabă. Pînă genericul „Tehnologii nccon- fruntaşii satelor iu contrac centrala municipiul Deva, automată cest gen continuă In toate
ca
şi
din
lor — ne spunea tovarăşul la ora actuală au fost ad venţionale de prelucrare a tări de animale şi produse organizaţiile de tineret din
ministrate pe terenurile metalelor“, o serie de aspec animaliere. Iată cîteva nu montarea cablurilor telefo întreprindere. (Dinu Puşcaş,
Ioan Pavel, preşedintele cultivate în toamnă circa te privind cele mai noi me me: Ioan Dan din Ribiţa a nice aeriene pe o lungime dc I.V. Căian).
C.U.A.S.C. Ilia. Toţi mem 2 000 tone îngrăşăminte chi tode de lucru în domeniul contractat pentru acest an circa 5 km sînt lucrări care
in
brii permanenţei au fost mice, ambele lucrări cu- respectiv, a modalităţile bt de procesul \ 000 1 lapte, un porc şi doi au concentrat eforturile elec
lor
troducere
repartizaţi pe unităţi, cu viţei; Avram Raţ din Dum tromecanicilor Mircea Bănca-
de producţie, ea PENTRU A- brava de Sus — 1 000 I lap să, Simîon Iancu, Aurel Me-
sarcina de a coordona lu TRAIAN BONDOR PROVIZIONAREA POPU te, un porc şi doi viţei; Ni drea şi Ioan Milescu, conduşi
crările ce au loc în a- LAŢIEI. Colectivul de mun colae Rusu şi Glieorghe Ui- cu competenţă do maistrul
ceste zile. (Continuare in pag. a 2-a)
