Page 9 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 9
Autogospodărirea înseamnă
organizare bună, recolte mari, beneficii
De mal mulţi ani, Coope investiţie să se reflecte în meniul creşterii animale
rativa agricolă de produc sporirea veniturilor. în 1980 lor muncesc oameni harnici
ţie din Silvasu de Jos se am cheltuit in sectorul vege cum ar fi Gheorghe si Ma
autogospodăreşte, se auto- tal suma de 1 042 000 lei, la rja Ncndcanu, Olimpia şi
finanţează, adică înregis efectuarea unor lucrări de Maria Stingă, Gheorghe To-
trează venituri mai mari bună calitate şi la timpul tercea, Elena Vasiu şi al
decit cheltuielile şi obţine
beneficii din ce în ce mai EXPERIENŢA FRONTAŞLO«
importante. Iată, de pildă,
bilanţul încheiat la linele
anului trecut, relevă că în © cunoscută e însuşită ® a
•1980 s-a obţinut un bene
ficiu de 465 000 lei. Cum optim — este cazul să a- ţii ce au multă experienţă
s-a ajuns la o asemenea si mintesc aici că locuitorii şi se străduiesc să realize
tuaţie economică bună ? satelor Silvasu de Jos şi ze producţii de carne şi
Prin preocuparea organiza Silvasu de Sus participă la lapte tot mai mari. Prin
ţiei de partid, a consiliului desfăşurarea campaniilor a- munca lor, în 1980 am ob
gricole în cele mai bune ţinut 5,3 1 lapte pe fiecare
de conducere al cooperati condiţiuni — ceea oe a vacă furajată, la preţul de
vei, a tuturor membrilor condus la recolte mari de numai 1,97 lei litrul.
unităţii de a ridica conti grîu, orz şi porumb la hec în sectorul industrial
nuu eficienţa activităţii în tar, cu toate condiţiile ne producem ■ paleli, mături
toate domeniile. Nu s-a prielnice. Astfel am reali de nuiele, mături de
mers — şi cred că bine . am zat o producţie netă in sorg, coşuri împletite din
procedat — numai pe linia valoare de 1 686 000 lei, GHEORGHE PR1P
reducerii cheltuielilor ne- deci un beneficiu impor preşedintele
economicoase, ci pe folosi tant. Sectorul zootehnic a C.A.P. Silvaşu de Jos
rea fiecărui leu cu chibzu adus un venit de 2 276 000
ială, în aşa fel incit orice lei. Aici precizez că* in do (Continuare în pag. a 2-c)
1 181, Í1 «Uit Miji Şi ifiCiiie Premieră industrială la LV, Caían
Producţii sporite de metal h fost elataratâ prinsa şarjă la fabrica de aglomerare
Pe noua platformă in ma şarjă la linia î de a- lizat de constructorii tî?
cu cheltuieli cit mai mici dustrială de la l.V, C'ă- glomerare.- la I.C.S. Hunedoara, aju
Ian a fost finalizat şi a
—
obiectiv
Noul
care
taţi
în
intrat în producţie un nou va avea, la data atingerii personalul permanenţă de
exploatare
de
— în cincinalul 1976— s-a dat atenţia cuvenită fo şi important obiectiv — parametrilor proiectaţi, o «le la unitatea beneficia
1980, metalurgia româneas Convorbire cu tovarăşul losirii judicioase şi econo fabrica de aglomerare. producţie de 4 500 tone de
ră — l.V. C'ălan. Ceea cc
că s-a caracterizat prin 1ACGB TOPLICEAN, misirii materiilor prime, Ieri noaptea, schimbul aglomerat autofondant pe se impune este preocupa
profunde muiaţii de ordin preşedintele consiliului combustibilului şi energiei, condus de şeful secţiei, zi — însumează 95 la su
tehnic şi calitativ, care au oamenilor muncii de la recuperării şi revalorifică lă utilaj şi i nstalaţii de rea consecventă clin par
determinat creşterea pro Combinatul siderurgic rii materialelor refolosibi- ing. Petru Iîirta, împreu concepţie şi producţie ro tea colectivului fabricii de
ducţiei de metal necesar e- Hunedoara le, s-au perpetuat unele a- nă cu inginerul electro mânească şi prezintă un aglomerare pentru atin
conomiei naţionale şi la ex bateri de la disciplina de mecanic Adrian Judele şi înait grad de complexita gerea în termen cit mai
port. Cum s-au încadrat în producţie şi a muncii. Toa s u b i n g i n e r u 1 Constantin te tehnică şi calitativ al scurt a parametrilor pro-
acest efort siderurgiştii hu- râsul Nicolae Ceauşescu, şi te acestea au făcut ca pro Şlefăncseu a elaborai pri- construcţiei. El a fost rea
nedoreni 7 în 1980 ani obţinut unele ducţia să nu se realizeze
— Dacă este sâ ne refe rezultate bune: depăşirea ritmic şi la înalţi parame
rim la perioada cincinalu produc.iei globale cu 18 mi tri calitativi şi de eficien
lui trecut, putem spune cu lioane lei, a producţiei ţă, să se depăşească unele
satisfacţie că ne-am ono marfă cu 215 milioane lei, consumuri la cocs, fontă,
rat cu bine sarcinile mobi a producţiei -pentru export fier vechi, utilaj de turna
lizatoare care au revenit cu 141 milioane lei valută, re, cărămizi şamotă şi ba
colectivelor C.S. Hunedoa în 1980 am asimilat 9 zice, plăci termoizolante, să
ra, realizind suplimentar : mărci de oţeluri şi 14 ti- utilizăm cantităţi mai mari
65 900 tone cocs, 975 000 podimensiuni de laminate, de materii prime din im
tone fontă, 61 400 tone o- am recuperat şi valorificat port, ceea ce s-a répercur
ţel, 356 400 tone laminate 724 600 tone de resurse me tat în nerealizarea produc
finite, piese de schimb în talice feroase, 234 tone cu ţiei nete şi a beneficiilor,
valoare de 210 milioane pru, 8 800 tone cărămizi în restanţe la cocs, calcar
lei, valoarea producţiei refractare, am recondiţio metalurgic şi unele lamina
marfă livrată peste plan nat şi reintrodus in circui te, în depăşirea cheltuieli
fiind de 950 milioane lei. tul economic 900 tone pie lor totale şi materiale la
Succesele au la bază ab se de schimb utilaje.
negaţia şi dăruirea colecti — Şi totuşi, în anul 1980, Convorbire consemnată de
velor noastre de muncă, în C.S. Hunedoara s-a con- DUMITRU GHEONEA
frunte cu comuniştii, mă fruntat cu o serie de greu Banda şi cuptorul de încălzire de la noul aglomerator al l.V. Calan.
surile tehnice şi organiza tăţi şi neajunsuri care au (Continuare in pag. a 2-a)
torice luate în toate uzine făcut ca realizările să nu
le, secţiile şi atelierele com fie şi mai bune. Care au
binatului. Urmare a mă fost acestea şi cum s-a ac
surilor aplicate, a preocu ţionat pentru soluţionarea
părilor consecvente pentru lor ? Cincinalul 1976 -11 perioada a merilor împliniri socialiste
transpunerea în practică a — într-adevăr, în 1980
principiilor noului meca am avut multe probleme Din recentul Comunicai pătrime — cifra exactă a tarea României socialiste, găţit zestrea edilitară cu
nism economico-finnnciar, în activitatea productivă a cu privire la îndeplinirea creşterii este de 26,4 la sută. este volumul total al inves noi spaţii de invăţămint,
ale autoconducerii munci combinatului. Au existat Planului naţional unic de Producţiile medii la hectar tiţiilor. Am construit mult case de cultură, unităţi spi
toreşti si autogestiunii, a carenţe în organizarea dezvoltare economico-socia- au fost superioare celor din în acest cincinal. Ramurilor
mobilizării energice a oa muncii şi în respectarea se lâ a României în cincinalul cincinalul precedent cu 468 producţiei materiale li s-a taliceşti şi locuinţe. în cin
menilor de către organele veră a tehnologiilor de lu 1976—1980 ne reţin atenţia cinalul încheiat s-au con l
şi organizaţiile de partid, cru, s-a acţionat slab pe alţi indicatori economici, kg la griu, 661 kg la po olocat aproape 83 la sută struit mai multe apartamen
în lumina indicaţiilor si linia mecanizării şi auto care definesc explicit coor rumb, 159 kg la floarea- din totalul investiţiilor. Au te decit in cei 20 de ani \
îndemnurilor secretarului matizării unor operaţii cu donatele progresului ţării soarelui, 3 733 kg la car fost date în exploatare anteriori (1951—1970) luaţi
general al partidului, tova- volum mare de muncă, nu tofi de toamnă. Datorită 2 491 noi capacităţi de pro la un loc, fapt ce a per \
noastre. dezvoltării producţiei agri ducţie, fapt ce a contri mis mutarea a 2,6 milioane
lată, aşadar, o altă ra cole, au crescut veniturile buit din plin ia crearea ce
mod deosebit oficiantele Au- î mură a economiei naţiona reale ale ţărănimii cu 29 la de cetăţeni in locuinţe noi.
relia Cioipan, Beţi Bogza, Ro- » lor peste un milion de noi Si ca să concluzionăm :
zalia Gordan şi Adriana Do- J le — agricultura, care a cu sută, a sporit bunăstarea locuri de muncă. volumul investiţiilor realiza
brotă. noscut in cincinalul încheiat materială a întregului nos Oraşele ţării noastre au te in economia naţională,
551 DEBUT. Brigada artişti- J o creştere importantă : o tru popor. cunoscut în aceşti ani o în perioada la care ne re
J3 „CADRAN POLITIC“, că a Căminului cultural din J producţie globală mai ma Un alt indicator, tot atît creştere evidentă a gradu ferim, a reprezentat 932,3 I
este genericul sub care sini comuna Topliţa a debutat in * re ca in 1975 cu peste o de expresiv pentru dezvol lui de confort. Si-au îmbo miliarde lei.
popularizate la un panou, de acest an cu un nou program Jj
către consiliul comunal de e- in care personajul principal a PRODUCŢIA GLOBALĂ AGRICOLĂ VOLUMUL TOTAL AL INVESTIŢIILOR l
ducaţle politică şi cultură so este., viaţa satului. După *
cialistă Brănişca, hotăririle prezenţa în faza pe consiliul J {miliarde lei, in medii anuale pe cincinale) (miliarde lei, în medii anuale pe cincinale)
partidului şi legile ţării. A- unic agroindustrial, membrii | \
cesta este un mijloc practic brigăzii şi-au reînnoit pro- J
de popularizare a celor mai gramul, iar spectacolul sus- ^ \
recente documente de partid ţinut zilele trecute, împreu- 9
şi de stat, de informare ope nă cu celelalte formaţii ar- * \
rativă a oamenilor muncii. tistice ale aşezământului de u
cultură, a împlinit amiaza în H \
ÎS IN AVANS FAŢA D E care oamenii satului s-au in- ^
GRAFIC. în cadrul S.M.A. tilnit la sfat în cadrul „Tri- * \
Oră.ştic se desfăşoară o ac bunei democraţiei“.
tivitate intensă pentru exe \
cutarea reparaţiilor la maşi r ÎNCHIDEREA FESTIVA- l
nile şi utilajele agricole care LULUI FILMULUI LA SATE“, jj
vor fi folosite in campania Cu prilejul închiderii „Festi-
de primăvară. Au fost termi valului filmului la sate“ au *
nate reparaţiile la pluguri, avut loc numeroase acţiuni J \
grape cu discuri, cultivatoare, cultural-educative la Dobra, s
maşini de administrat îngră Buceş, Teliucu Inferior, To- g S
şăminte şi se acţionează pen pliţa, Geoagiu etc. La Cer- jj
tru finalizarea lucrărilor !a teju de 1 Sus, pe marginea fii- % \
celelalte utilaje. inului istoric „Burebista" s-a a
realizat un simpozion cine- J \
S3 3 000 LEI PESTE PLAN. matografic cu concursul pro- *
Colectivul Oficiului P.T.T.R. fesoarclor Voichiţa lancu şi t> \
Teliuc, condus de comunista Silvia Cotar. \
| Elena Zăvoianu, a încheiat
" prima lună din acest an cu \
J o depăşire a sarcinilor de
| plan de 3 000 Ici Ia capitolul \
’ prestări de servicii pentru 1971—1975 1976—1980 1971—1975 1976—1980
H populaţie. S-au remarcat in
)
